vineri, 29 aprilie 2011

Ridicarea obstacolelor pe piaţa muncii pentru români

Recent am prezentat Guvernului Belgian argumente solide pentru a ridica obstacolele pe piaţa muncii pentru români.

Aşa cum precizam în Adevărul Europa, există numeroase cazuri în care românii din Belgia sunt discriminaţi, în special la nivelul administraţiei locale, invocându-se de cele mai multe ori obstacolele pe piaţa muncii.

Când am lansat acum 3 ani doctrina racordării diasporei româneşti la politica românească, am considerat că este de datoria partidelor din România să păstreze şi să întărească legătura cu autoritățile din ţarile care găzduiesc comunităţi de români. Situaţia restricţiilor impuse românilor este un dosar foarte important pentru activitatea partidelor politice româneşti. Să nu uităm că doar în 2010, conform estimărilor Băncii Mondiale, românii au trimis în ţară în jur de 4 miliarde şi jumătate dolari.

Chiar dacã pãrem singuri în aceastã bãtãlie, ne vom lupta pentru drepturile noastre!

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 28 aprilie 2011

Dan Luca – articol in Ziarul Financiar

Pentru cei interesaţi de reprezentarea multinaţionalelor în Bruxelles şi despre poziţionarea ţãrilor din Europa Centralã în dinamica legislativã comunitarã, le recomand articolul pe care l-am publicat recent în Ziarul Financiar.

Lecturã placutã!

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 27 aprilie 2011

Incredibila Indie şi UE

India este un partener pentru statele membre UE, însă nu pentru UE ca întreg, aşa cum afirmă într-un interviu acordat EurActiv, ambasadorul Uniunii, Danièle Smadja. Implicarea UE la nivel global, odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, influenţează şi relaţia cu India, deşi părerea indienilor vis-à-vis de Uniune nu este prea mult schimbată. În ceea ce priveşte comerţul, UE a fost mereu un partener puternic, însă dacă vorbim de relaţiile politice, lucrurile se mişcă încă mai greu. India este un stat tânăr, care “lucrează” încă la noţiunea de stat naţional şi se simte mult mai confortabil în relaţiile individuale cu statele membre.

UE nu joacă încă global, aşa cum spune şi ambasadoarea, dacă pentru o problemă oficialii indieni trebuie să discute cu Germania, pentru o alta de exemplu cu Spania, sau cu orice alt stat membru, atunci la ce i-ar mai folosi acordurile multilaterale cu UE?

Aşa cum spuneam în urma unei discuţii cu consultantul brazilian Ciro Dias Reis, UE este o construcţie complexă, iar normele pe care le impune, nu afectează numai cele 27 de state membre.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 25 aprilie 2011

Ce este un partid politic?

România proiectează participarea şi angajamentul politic ca pe o luptă între totul sau nimic. Partidele politice devin forme instituţionalizate ale puterii, iar aşteptările omului simplu, neimplicat politic, sunt total denaturate.

Un partid politic nu este statul sau instituţiile acestuia. Partidul nu este o companie privată sau multinaţională, şi nici măcar o organizaţie neguvernamentală.

Partidul politic este o grupare relativ organizată și stabilă, care exprimă sintetic și reprezintă interesele unui anumit grup social, căutând să le apere și să le promoveze împotriva altora și luptând pentru cucerirea sau menținerea puterii politice. În cadrul mişcării politice se discută doctrine politice şi adaptarea lor la contextul şi contemporanitatea fiecărui peisaj demografic. Într-o permanentă interacţiune cu simplii cetăţeni, partidul decide ce fel de mesaje sunt importante şi căile cele mai bune de transmis, iar – teoretic – în caz de victorie în confruntările electorale, coaliţiile câştigătoare trebuie să “instituţionalizeze” promisiunile.

Prea mulţi cred însă că politicienii au puteri magice, adevăraţi zei mitologici, controlând sisteme în care prin “voinţa politică” totul e aranjabil şi posibil. Şi nu contează că respectivul politician e la putere sau în opoziţie, ales sau chiar neales într-o funcţie publică.

Şi facem o mare greşeală dacă gândim sistemul politic românesc în acest mod...

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 22 aprilie 2011

Community manager pentru europarlamentari

Agenţia de comunicare Fleishman-Hillard a publicat recent la Bruxelles un studiu în care a analizat cum utilizează parlamentarii europeni instrumentele digitale, în scopuri profesionale sau pentru cercetare.

Concluziile demonstrează că două treimi dintre aceştia sunt prezenţi pe Facebook, iar o treime pe Twitter. Însă tot mai puţini dintre aleşii europeni scriu pe bloguri. Nu este suficient să exişti online, trebuie să gestionezi foarte bine relaţiile în interiorul “comunităţii”. Utilizarea acestor instrumente poate da cu adevărat un plus de valoare imaginii politicianului atunci când acesta se implică în conversaţii şi oferă răspunsuri la întrebările cetăţenilor, ba chiar se consultă cu ei atunci când are de luat o decizie.

Dacă vorbim de cercetare, procentul celor 93% dintre europarlamentari care utilizează Google sau alte motoare de căutare este cu adevărat semnificativ.

Interesanţi sunt şi cei trei paşi mari, sugeraţi de specialistul Steffen Thejll-Moller, care trebuie urmaţi pentru a avea succes în mediul online: “crearea unui mesaj captivant, targetarea oamenilor potriviţi şi generarea de buzz.”

În finalul interviului, Steffen Thejll-Moller îşi argumentează părerea conform căreia PR=marketing: “profesionistul în comunicare trebuie să fie capabil să facă şi PR şi marketing la un loc”. Din necesitatea prezenţei permanente cu răspunsuri la întrebările primite, cu urmărirea conversaţiilor şi acţiunilor celorlalţi membrii, a apărut un nou job în social media: community managerul.

În scurt timp, vom putea vorbi despre community manageri ai Parlamentului European?

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 20 aprilie 2011

Dan LUCA – articol in PR-Romania

Mi-a facut o mare placere sa public recent un articol despre Pozitionarea si brandingul in afacerile europene in PR-Romania, poate cel mai bun portal romanesc adresat expertilor in comunicare.

Vi-l recomand spre lecturare!

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 18 aprilie 2011

Spre o lege a lobby-ului în România?

Am mai discutat despre legislaţia lobby-ului în România, şi doresc să dau vizibilitate unei dezbateri recente. Radu Nicoşevici a explicat că lobby-ul este considerat în România netransparent, imoral şi chiar că ar încuraja corupţia. Au fost semnalate probleme în care sunt avantajate anumite grupuri, de obicei cele puternice, iar cei slabi sunt dezavantajaţi în urma activităţilor de lobby, dar Nicoşevici a explicat necesitatea dialogului şi a adevăratei implicări pentru găsirea unui compromis.

Totodată acesta concluzionează: ”Activitatea de lobby este ca orice activitate umană, cu umbrele şi luminile ei. Liberul arbitru joacă aici un rol determinant. Cu un cuţit poţi să tai o pâine sau poţi să ucizi un om. Vă provoc să găsim împreună forma legală pentru a face bună credinţă obligatorie”.

Dan LUCA / Bruxelles