Economii europene prospere în vremea crizei

Deşi în Grecia, Spania sau Italia, dar nu numai, populaţia se confruntă cu problemele cauzate de criza economică europeană, un recent studiu privind economiile cele mai eficiente, clasează Elveţia în topul clasamentului.

Luând în calcul cei 113 indicatori, România se situează în rândul celor 144 de state analizate, cam la acelaşi nivel – locul 78, faţă de 77 anul trecut.

Comparativ, interesant este faptul că vecina Bulgaria a reuşit să urce în clasament de pe locul 74, pe 62 în ultima perioadă analizată.

Dan LUCA / Bruxelles

(Re)învăţarea PR-ului

Ca şi confirmare a faptului că vizibilitatea marilor companii în spaţiul social media este în continuă dezvoltare, vin şi rezultatele unui recent studiu realizat pe această temă. În contextul în care s-a demonstrat că oamenii vorbesc tot mai mult despre organizaţii, schimbă informaţii despre branduri, acestea şi-au pus foarte bine la punct activitatea pe Facebook şi Twitter.

Astfel, instrumentele de comunicare către public se schimbă. După cum spune în materialul PR Romania, Raluca Ene, Director al unei agenţii PR, “comunicatul de presă, aşa modernizat şi restructurat din temelii cum e acum, va mai rămâne ceva vreme cu noi, însă modul lui de întrebuinţare s-a restrâns şi s-a schimbat. În acelaşi timp, social media, blogurile acaparează bucăţi tot mai mari din plăcinta diseminării de informaţie”.

Specialistul PR trebuie în aceste condiţii să fie mult mai flexibil, să “re-înveţe arta conversaţiei”, trimitând mesaje personalizate, la care publicul, care nu mai este doar client, poate să reacţioneze imediat.

În finalul articolului autoarea consideră că se realizează deja o trecere de la PR-ul 2.0 la cel conversaţional.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Controverse pe tema educaţiei

Eduard Ezeanu declara recent într-un material din Cariere, că “în mod special în România, corelaţia dintre educaţia formală pe care o ai şi succesul în carieră este aproape zero”. Şi explică şi de ce - “Oricâţi ani de educaţie ai acumulat, ei tot nu ajută dacă ceea ce înveţi în fiecare an nu are valoare practică”. Asta se verifică foarte bine atunci când tinerii absolvenţi de facultate, sau facultăţi, mastere şi chiar doctorate, nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă pe masura diplomelor pe care le-au obţinut.

În acest context, Ezeanu identifică trei caracteristici ale profesioniştilor care au reuşit în domenii total opuse decât cele în care s-au şcolit:

• Faptul că şi-au înţeles punctele forte, abilitățile naturale, şi au ales un domeniu profesional care le valorifică la maxim aceste puncte forte.

• Abilitatea de a învăţă pe cont propriu şi din iniţiativă proprie. Din cărţi, din articole, prin programe de training, de la alţii, din practica proprie, etc.

• Faptul că au înţeles că una este să ai o diplomă şi alte să produci rezultate reale, şi s-au focalizat pe a învăţa să producă rezultate, nu pe a acumula diplome.

Citind şi comentariile cititorilor articolului, sper ca cititorii blogului meu să nu înţeleagă greşit părerea pe care o împărtăşesc. Nu consider că trebuie sărit peste educaţia formală, că este ea însuşită în România sau în străinătate, secretul este însă de a găsi balanta corectă care îmbină armonios aceasta cu pregătirea informală şi cu cea practică.

Dan LUCA / Bruxelles

European External Action Service and Prime Ministers

Recently the European Policy Centre organised an interesting event on reviewing the European External Action Service (EEAS). One of the panelists was David O'Sullivan, Chief Operating Officer of the EEAS, involved with the development of the EEAS from the start in 2011. He said: “these days prime ministers can text each other; therefore the role of the ministries and ambassadors has diminished. That's the new reality”. It is fascinating to see how the public figures in national foreign policy have shifted from the foreign ministers and their ministries to the heads of states.

Previously I posted on the lack of visibility of the EEAS, and the need to find a balance to carry out one 'European' foreign policy, while still keeping the traditional national foreign policy channels running. The latter still plays a big part in the practical challenges the EEAS faces and was touched upon by O'Sullivan as well when he emphasized that “the EEAS [isn't] supposed to replace the national foreign policies, but to complement them.”

A particularly interesting development over the last year is the role that the crisis played in strengthening the EEAS and in particular the buy-in they need from the Member States. The EEAS must demonstrate added value. The crisis may help in this regard. The colocation of embassies and pooling resources has become not just fashionable, but a necessity”, O'Sullivan pointed out.

In short, the EEAS is doing well – it's doing better each day in fact, but they still have a long way to go.

Dan LUCA / Brussels

Clujul în „La Belle Époque”

Un material publicat de Adevărul decrie cum erau văzute oraşele transilvănene în vechile ghiduri turistice. Conform ediţiei din 1896 a faimosului Ghid Baedeker, cele trei oraşe ale Transilvaniei din acea vreme erau Clujul, Braşovul şi Sibiul. Lucrarea oferă de asemenea informaţii despre mersul trenurilor din Ardeal, despre principalele târguri, indicaţii importante despre hoteluri şi restaurante din regiune, cele mai bune fiind notate cu câte o stea.

Recent prezentasem şi eu pe blog impresiile după vacanţa de vară petrecută în Transilvania.

Dan LUCA / Bruxelles

De la un “Silicon Valley românesc” la un Silicon Valley în România

Pe marginea acestui subiect au discutat recent reprezentanţii Forbes România şi românii stabiliţi în America.

George Haber este de părere că “există un transfer de know-how din Vale către România, însă totul se întâmplă cu o viteză redusă pe fondul lipsei unui program concertat. Alte două motive pentru care transferul este lent sunt lipsa investițiilor masive (vezi exemplul Rusiei) și lipsa masei critice de specialiști români care, după experiența în Silicon Valley, să se întoarcă acasă”.

Aşa cum spun şi tinerii prezenţi la eveniment, aceştia ar fi dispuşi să se întoarcă în ţară unde să lanseze noi afaceri sau să le dezvolte pe cele iniţiate peste Ocean, însă pentru aceasta datoria Statului român este de a crea acestora condiţiile necesare.

Dan LUCA / Bruxelles

Comunicarea negativ-criticã

Interesant materialul din Cariere semnat de doamna sociolog Elisabeta Stănciulescu cu privire la obiceiul pe care îl avem unii dintre noi de a ne căuta diferite scuze şi ţapi ispăşitori atunci când nu reuşim să ne atingem obiectivele propuse.

Gândirea şi comunicarea negativ-critică şi defensiv-justificativă, spune aceasta, sunt rezultatul tiparelor încorporate pe parcursul multor ani, în copilărie şi prima tinereţe, ce nu pot să fie şterse şi înlocuite cu modelele de comunicare şi leadership despre care se învaţă la traininguri profesionale ulterioare.

În acest context, însuşirea principiilor “comunicării constructive” ar putea aduce cele mai bune rezultate atât în relaţiile profesionale cât şi în cele personale.

Dan LUCA / Bruxelles