Există o legătură între competitivitatea economică și extinderea UE. Despre acest subiect, în materialul publicat astăzi în Ziarul Financiar.
---
Europa
se pregătește să se extindă într-un moment în care ea însăși își caută
direcția. Este una dintre marile ironii ale istoriei recente: Uniunea Europeană
este chemată să devină mai mare exact în perioada în care trebuie să devină mai
competitivă.
Războiul
din Ucraina a schimbat profund paradigma europeană. Extinderea nu mai este doar
un proiect economic sau instituțional, ci a devenit și un proiect de securitate,
legat de influență, stabilitatea continentului și capacitatea Europei de a
răspunde într-o lume în care marile puteri își construiesc rapid propriile zone
de interes.
Dar
există o întrebare pe care Europa trebuie să o formuleze cu sinceritate: o
Uniune mai mare va fi automat și o Uniune mai puternică?
Răspunsul
nu stă în numărul de membri, ci în capacitatea acestora de a crea valoare și de
a contribui la forța economică și strategică a proiectului european.
Europa
nu are astăzi o problemă de dimensiune. Are o problemă de competitivitate. Are
o industrie puternică, dar se confruntă cu costuri energetice ridicate. Are
cercetare de calitate, dar încă produce prea puține companii globale noi. Are
oameni bine pregătiți, dar și administrații care, în multe situații, se
adaptează mai lent decât ritmul economiei mondiale.
În
acest context, extinderea poate deveni una dintre cele mai importante decizii
strategice ale următorului deceniu, dar numai dacă este gândită diferit față de
trecut.
Europa
nu mai poate privi aderarea ca pe un simplu proces în care o țară adoptă
reguli, închide negocierile și abia apoi începe adevărata integrare. Lumea s-a
schimbat, iar competiția globală este prea rapidă pentru ca acest model să mai
fie suficient.
Viitoarea
extindere europeană ar trebui să introducă un criteriu suplimentar:
competitivitatea economică. Nu în locul criteriilor politice și instituționale,
ci alături de acestea.
O
țară care dorește să intre în Uniunea Europeană ar trebui să vină nu doar cu
reforme legislative și angajamente instituționale, ci și cu un plan național de
competitivitate, construit împreună cu instituțiile europene. Acesta ar trebui
să răspundă unei întrebări simple: ce aduce această economie în Europa de
mâine?
Nu
este vorba despre a cere tuturor acelorași performanțe, ci despre existența
unei direcții clare: unde pot fi create locuri de muncă, ce industrii pot
crește, cum sunt pregătiți oamenii pentru economia viitorului, cât de eficientă
este administrația și cum sunt atrase investițiile.
Aderarea
trebuie să fie începutul unei contribuții reale la proiectul european, nu doar
finalul unei negocieri politice.
Republica
Moldova este un caz care merită o atenție specială. Pentru Moldova, apropierea
de Europa nu înseamnă doar integrare economică, ci și securitate, alegerea unui
model de dezvoltare și ieșirea din zona gri în care această țară a fost
menținută prea mult timp.
Moldova
are atuuri importante: oameni educați, o generație conectată la valorile
europene, o diasporă care funcționează deja ca o punte economică și culturală
și o poziție geografică strategică într-o regiune tot mai relevantă pentru
Europa.
Dar
Moldova trebuie privită realist. O economie mică nu devine competitivă doar
prin apropierea de o piață mare. Este nevoie de productivitate, infrastructură
modernă, energie sigură, administrație eficientă și capacitatea de a atrage
investiții private.
Europa
poate sprijini acest proces, dar nu poate înlocui responsabilitatea internă și
necesitatea unor reforme asumate la nivel național.
În
același timp, liderii europeni trebuie să înțeleagă o realitate fundamentală:
extinderea nu se decide doar la Bruxelles. Ea se decide și în casele
cetățenilor europeni. Aceștia vor întreba, în mod legitim: ce câștigăm din
această extindere? Răspunsul nu poate fi doar moral sau geopolitic. El trebuie
să fie și economic. O Europă extinsă poate însemna noi piețe pentru companiile
europene, noi centre de producție, resurse umane suplimentare, lanțuri de
aprovizionare mai sigure și o poziție mai puternică în competiția globală.
Extinderea
nu trebuie prezentată ca o obligație, ci ca o investiție în puterea europeană.
Prosperitatea
vine din competitivitate. O Uniune Europeană mai mare poate reprezenta viitorul
Europei, dar numai dacă fiecare nou membru aduce nu doar un steag în plus, ci
și capacitatea de a construi valoare, de a genera oportunități și de a
consolida forța comună a continentului.
Europa
nu trebuie doar să se extindă. Trebuie să se întărească.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu