Continuarea procesului de europenizare a Clujului este esențială – un subiect pe care îl abordez în editorialul meu din Făclia.
...
În octombrie 1996, la Cluj-Napoca, începea un proiect construit în jurul unei
idei simple, dar ambițioase: Europa trebuie adusă mai aproape de oameni, iar
dezvoltarea locală trebuie gândită în legătură directă cu marile transformări
europene. Astăzi, la 30 de ani de la începuturile Casei Europei, întrebarea nu
este doar ce am realizat, ci mai ales ce trebuie să construim în continuare.
Când vorbim despre construcție, ne gândim, de regulă, la clădiri, drumuri,
poduri și infrastructuri. Dar societățile au nevoie și de structuri mai puțin
vizibile: instituții, organizații, rețele de cooperare, spații de dialog și
cadre de gândire strategică. Fără ele, dezvoltarea riscă să rămână o succesiune
de proiecte fără o direcție comună.
Casa Europei a pornit de la convingerea că relația dintre Cluj și Europa trebuie
construită permanent, prin cunoaștere, comunicare și implicare.
În 2002, studiile privind impactul aderării României la Uniunea Europeană
asupra Clujului au adus această perspectivă mai aproape de realitatea locală.
Europa nu mai era doar Bruxelles-ul, instituțiile comunitare sau negocierile de
aderare. Europa devenea o problemă concretă pentru oraș, pentru universități,
pentru companii, pentru piața muncii și pentru fiecare cetățean.
În acest demers, colaborarea cu Vasile Pușcaș, Mihaela Luțaș de la
Universitatea Babeș-Bolyai și Radu Munteanu de la Universitatea Tehnică din
Cluj-Napoca a avut o contribuție importantă.
Abordarea a fost una incluzivă, bazată pe cooperarea dintre administrație,
mediul universitar, sectorul de afaceri, societatea civilă și presa locală.
Dialogul și exprimarea liberă a ideilor au fost esențiale.
Dar nu este momentul să privim doar înapoi. La 30 de ani de la înființarea
Casei Europei, miza este să transformăm experiența acumulată într-o viziune
pentru Clujul anului 2030.
România este membră a Uniunii Europene de aproape două decenii și face parte
din NATO. Cu toate acestea, integrarea europeană rămâne un proces incomplet.
România nu a adoptat încă moneda euro, iar conectivitatea terestră continuă să
limiteze dezvoltarea unor regiuni și orașe.
În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări majore de
competitivitate economică și își consolidează capacitățile de apărare. Aceste
transformări vor influența investițiile, industriile, piața muncii și oportunitățile
de dezvoltare ale orașelor europene.
Cluj-Napoca are atuuri importante: universități puternice, resurse umane
calificate, un sector tehnologic dinamic, servicii medicale în dezvoltare și o
capacitate de a atrage investiții. Orașul și-a consolidat profilul european,
inclusiv prin conexiunile aeriene.
Până în 2030, obiectivul nu ar trebui să fie doar creșterea economică. Miza
este transformarea prosperității într-o calitate mai bună a vieții.
Aceasta înseamnă locuințe accesibile pentru familiile tinere, transport
metropolitan eficient, servicii publice de calitate și oportunități
profesionale pentru generațiile care se formează astăzi în universitățile
clujene.
Înseamnă, de asemenea, să construim un ecosistem economic complet. Avem nevoie
de legături mai puternice între universități, cercetare, antreprenoriat și
industrie, astfel încât ideile să devină produse competitive, iar
start-up-urile să poată crește și să se transforme în companii capabile să
concureze pe piețele internaționale. Aceasta este una dintre provocările majore
ale economiei europene și o oportunitate pentru Cluj.
Dintre inițiativele care ar putea da substanță acestei viziuni, una merită o
atenție specială: deschiderea unei Reprezentanțe Permanente a Clujului la
Bruxelles, cu un orizont de funcționare începând din 2027.
Uniunea Europeană nu este un proiect la care participăm ocazional, atunci când
apare un program de finanțare sau o oportunitate punctuală. Este un spațiu
politic, economic și instituțional în care se decid priorități care
influențează direct viitorul Clujului.
De aceea, prezența orașului în capitala instituțională a Uniunii Europene
trebuie să devină permanentă, organizată și orientată spre rezultate.
Propunerea este realizarea unui proiect comun, coordonat de Primăria
Cluj-Napoca, la care să contribuie Consiliul Județean Cluj, universitățile
clujene, Camera de Comerț și Industrie și, în formule adecvate, presa locală și
alte organizații interesate de dezvoltarea regiunii.
Reprezentanța ar putea începe cu o echipă restrânsă, de aproximativ cinci
funcționari sau experți detașați de instituțiile și organizațiile participante,
în baza unor acorduri clare de cooperare.
Reprezentanțele regionale nu sunt o prezență exotică la Bruxelles: aici
funcționează peste 300 de astfel de entități. Doar două exemple, Reprezentanța
Comunității Valenciene, cu 11 angajați, și cea a Regiunii Lombardia, cu 10,
ilustrează necesitatea unei structuri instituționale reale, cu personal
specializat, continuitate operațională și capacitatea de a susține constant
interesele regionale. O abordare bazată pe o singură persoană, fără birou
propriu, riscă să reducă reprezentarea la un simplu rol formal, în loc să
construiască o prezență instituțională solidă și funcțională.
Pentru ca inițiativa să devină realitate, este necesară o decizie politică și
administrativă comună, urmată de elaborarea unui plan de activitate, a unui
buget și a unor indicatori de performanță. Primul pas concret ar putea fi
includerea în bugetul pentru 2027 a resurselor necesare lansării
reprezentanței.
Casa Europei a însemnat, timp de trei decenii, o încercare de a lega Clujul de
transformările europene. Astăzi, această misiune trebuie adaptată unei noi
realități: România este deja membră a Uniunii Europene, iar întrebarea nu mai
este cum ajungem în Europa, ci cum participăm mai activ la definirea viitorului
ei.
O reprezentanță permanentă la Bruxelles ar putea fi unul dintre instrumentele
acestei schimbări. Nu un scop în sine și nici o simplă prezență simbolică, ci o
investiție instituțională în capacitatea Clujului de a anticipa, de a coopera
și de a influența.
La 30 de ani de la începuturile Casei Europei, privim, așadar, spre 2030. Un
Cluj competitiv economic, accesibil pentru locuitorii săi, conectat la marile
rețele europene și capabil să transforme cunoașterea în prosperitate are nevoie
de mai mult decât proiecte de infrastructură. Are nevoie de viziune,
parteneriate și instituții care să lucreze consecvent pentru viitor.
Europa se construiește și de la Cluj. Iar Clujul trebuie să fie prezent acolo
unde se construiește Europa.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu