Mastere romanesti neperformante sau neadaptate?

Declaratia recenta a rectorului UBB Cluj, Andrei Marga, imi confirma perceptia despre sistemul educational romanesc. Nuantez insa expresia prezentata de fostul ministru al educatiei "In Romania, studiile master nu sint performante" prin "In Romania, masterele nu sunt adaptate realitatii".

Potentialul sistemului educational romanesc nu este exploatat suficient. Trebuie o abordare globala, nu doar una inchistata in granitele Romaniei. Masterele din Romania, daca sunt “facute cu cap”, pot aduce multi straini in Romania, si indirect multe fonduri. Trebuie insa prezentate cursurile in limba engleza. Si apoi, hai sa fim sinceri, cine vine special in Romania sa invete drept european sau economie mondiala? Trebuie cursuri precum, dar repet in limba engleza, istoria Romaniei, geografia Romaniei, legislatie romaneasca, sectorul de afaceri in Romania sau cultura romaneasca. Normal, putem integra in “orarul strainilor” si cursuri de limba romana.

Universitatiile si cei de la minister va pot confirma ca mobilitatile europene, in special cele dinspre exterior spre Romania, nu ating cifre impresionante, multe universitati romanesti avand sub 0,5% studenti straini. Cred ca este timpul pentru a lansa un proces global, deschiderea invatamantului superior romanesc catre tinerii din alte tari prin organizarea in Romania a programelor de „master cu acces international”.

Cateva cuvinte si despre diaspora romaneasca. In timp, copiii emigrantilor romani vor studia in tarile unde s-au integrat cu familiile lor si daca doresc vor efectua studiile universitate (licenta) in Europa de Vest sau SUA. Cred insa ca tentatia, ca sa nu zic mai mult, de a face un master in Romania este enorma. Interesat de urmarit si acest aspect.

Dan LUCA / Bruxelles

Uniunea Europeană şi noile media

Flew zicea încă din 2002 că Internetul este cea mai semnificantă manifestare a noilor media - azi internetul poate face ceea ce făcea în trecut doar televiziunea. Este clar că noile media sunt “multiplicatorul” care maximizează mesajul unei organizaţii. Observăm cum jurnalismul tradiţional este din ce în ce mai îndreptat către ştiri şi informaţii on-line, în timp ce noile media permit organizaţiilor să interacţioneze mai direct cu “actorii” responsabili.

Clasa politică (atât la nivelul UE, cât şi la nivelul naţional) utilizează din ce în ce mai mult noile media pentru a-şi creşte audienţa. Dacă este să ne referim la Uniunea Europeană, încă de anul trecut lansarea domeniului YouTube - EUTube a dat un semnal că instituţiile europene doresc atingerea unei audienţe care nu e interesată de UE, un efort clar al Comisiei Europene de a fi mai aproape de cetăţenii UE. Iar când s-a costatat că cetăţenii statelor UE depăşesc 51% din cele câteva milioane de membrii ai “Second Life”, UE a decis organizarea unei ambasade digitale cu prilejul celei de-a 50-a aniversare a UE. EurActiv a realizat un dosar pe această temă încă de anul trecut, vizibil la adresa Blogs: Filling the EU's 'communication gap'?.

Comunicarea instituţională şi politică, utilizând noile media, se va intensifica în următoarele luni, în special datorită alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2009. Comisia Europeană a lansat încă din toamna lui 2007 un proiect – PINs - care are ca principal obiectiv dezvoltarea şi animarea unui website pentru a facilita schimburile de informaţii şi interactivitatea între parlamentarii europeni şi parlamentarii din Parlamentele naţionale ale celor 27 de ţări membre UE. În toamna lui 2008 se va lansa portalul Myparl.eu şi de abia aştept să văd cum se poate structura o astfel de dezbatere.

Tema noilor media, prin prisma tehnicilor de comunciare ale UE, am mai atins-o în mesaje recente, precum:
Inserţiile video în comunicarea europeană
Grupurile de interese europene şi Web 2.0
Etici şi reguli pentru social media

Mă bucur că şi în România clasa politică « intră » tot mai mult pe acest subiect. Vreau să salut dezbaterea recentă pe tema Bloggerii şi Parlamentul European şi o carte excelentă, lansată recent de Dorina Guţu despre new media în România.

Voi reveni în următoarele mesaje cu o explicaţie – din interiorul sistemului – pe tema « de la web 1.0 la web 2.0 în lumea afacerilor europene » sau de la EurActiv la BlogActiv.

Dan LUCA / Bruxelles

IMM-urile romanesti in Bruxelles-ul European

Vreau sa salut aparitia in Bruxelles-ul european a Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania. E bine ca « patronatul mic » isi da seama de importanta prezentei fizice in capitala Europei. Cateva cuvinte despre care sunt planurile lor de viitor se pot citi intr-un articol pe care l-am publicat recent in EurActiv Romania.

Dan LUCA / Bruxelles

Un prieten, ministrul Lazar Comanescu

Sa fiu sincer m-a luat prin surprindere numirea domnului Lazar Comanescu in functia de Ministru al Afacerilor Externe. Acum nici o saptamana, pe 8 aprilie, sarbatoream impreuna cu Clubul “Romania-UE” cei 5 ani de existenta, iar domnului Comanescu i se decerna, pe buna dreptate, titlul de membru de onoare al Clubului. Tot atunci ne povestea ca in cateva zile va reveni la Bucuresti, dupa un mandat de vreo 7 ani in fruntea Reprezentantei Romaniei de la Bruxelles.

L-am cunoscut pe domnul Comanescu in 1996 cand organizam la Cluj o conferinta studenteasca pe tema integrarii europene si diversitatii culturale. Ne-am reintalnit apoi in 1997 cand imi incepusem mandatul ca membru in Comitetul Director al AEGEE-Europe de la Bruxelles. Chiar daca dansul, la sfarsitul anilor ’90, conducea Misiunea Romaniei la NATO, iar activitatea mea nu prea avea tangenta cu securitatea si apararea, am ramas in contact permanent. Alegerea sa in fruntea Misiunii Romaniei pe langa UE din anul 2001 a fost normala.

In 2003 a fost omul care a crezut mult in ideea de Club al romanilor in Bruxelles-ul european, iar poate ca acum sarbatorim 5 ani de existenta si datorita dansului. A simtit inca de atunci ca institutiile romanesti au nevoie de “vocea societatii civile” in “lupta ideilor si argumentelor” din Bruxelles.

Poate tonul este prea pesimist, dar idea pe care vreau sa o transmit prin acest mesaj este ca am mare incredere in puterea manageriala a domnului Comanescu, in forta sa si in diplomatia de care a dat dovada pana acum. Desigur, Bruxelles-ul este pentru dansul doar “un dosar”, ca alte zeci si sute pe masa unui ministru de externe, dar cu siguranta unul de suflet.

Mult succes, domnule Ministru!

Dan LUCA / Bruxelles

Interesele românesti în negocierile politice ale UE

Câteva idei despre Casa Europei, Clubul “România-UE” Bruxelles, EurActiv, politica româneascã şi activitatea mea academicã se pot citi într-un interviu acordat Fãcliei de Cluj – “E crucial sa stim sa promovam cu profesionalism interesele romanesti in negocierile politice ale UE”.

Dan LUCA / Bruxelles

Grupurile de interes din Bruxelles-ul european: TRANSPORT (1)

Aşa cum am promis, voi continua exerciţiul de identificare a grupurilor de interese care activează în politicile sectoriale comunitare. Am prezentat lunile trecute ce se întâmplă în politica energetică şi în cea a mediului înconjurător. Astăzi mă voi axa pe politica de transporturi a Uniunii Europene şi pe “jucătorii” din acest sector - aproximativ 50 de federaţii industriale şi organizaţii non-guvernamentale.

Pentru început asociaţiile mari (în paranteze eventualul membru din România):

ACEA - European Automobile Manufacturers Association
(ACAROM - Asociaţia Constructorilor de Automobile din România)

ACEM - Motorcycle Industry in Europe
(fără membru în România)

ACI-Europe - Airports Council International
(câteva aeroporturi din România precum cel din Arad, Oradea, Cluj, etc.)

ASD - AeroSpace and defence Industries Ass.
(fără membru în România)

ASECAP- European professional Association of operators of toll road infrastructures
(fără membru în România)

AEA- Association of European Airlines
(TAROM)

CER - The Community of European Railway
(CFR Marfă S.A, CFR Călători S.A, GFR - Grup Feroviar Român şi SERVTRANS INVEST)

CESA - Community of European Shipyards'Association
(ANCONAV - Asociaţia Naţională a Constructorilor de Nave)

CLEPA- European Association of Automotive Suppliers
(fără membru în România)

ERTICO - ITS Europe- Intelligent Transport Systems and Services
(fără membru în România)

ETRMA-European Tyre & Rubber Manufacturers’ Association
(fără membru în România)

FIA- Federation Internationale de l’Automobile
(ACR)

IRU- International Road Transport Union
(Asociaţia Româna Pentru Transporturi Rutiere Internaţionale – ARTRI, Registrul Auto Român – RAR, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România - UNTRR)

UITP- International Association of Public Transport
(REGIA AUTONOMǍ DE TRANSPORT BUCUREŞTI R.A., REGIA AUTONOMǍ DE TRANSPORT PUBLIC PLOIEŞTI, SC METROUL SA, UNIUNEA ROMÂNǍ DE TRANSPORT PUBLIC, UTI SYSTEMS)

UNIFE- Union of European Railway Industries
(AIF România- S.C. Club Feroviar S.R.L)

O organizaţie non-guvernamentală foarte influentă pe acest sector este:

T&E- European Federation of Transport and Environment
(Terra Mileniul III)

Se remarcă o bună racordare a organizaţiilor româneşti cu structurile sectoriale europenene. Este desigur vorba de federaţiile mari. Într-un mesaj viitor voi prezenta situaţia pe acest sector, dar raportat la federaţiile mici sau de nişă.

Dan LUCA / Bruxelles

La Mulţi Ani!

pentru Clubul “România-UE” Bruxelles

Pe 4 aprilie 2003 dădeam primul semnal pentru înfiinţarea Clubului “România-UE” Bruxelles. Un interviu pe acest subiect a fost publicat pe EurActiv România.

Conducând deja la acea vreme “Casa Europei” din Cluj, am creat poate o confuzie pe piaţa organizaţiilor non-guvernamentale româneşti având ca activitate principală integrarea europeană. Dar cred că efortul făcut atunci a meritat.

“Casa Europei” la Cluj este un adevărat exerciţiu de a “comunica Uniunea Europeană” pe o structură locală românească. Am ales Clujul fiindcă acolo m-am născut şi acolo am petrecut 25 de ani din viaţă. Cred că am fost utili cetăţenilor prin ceea ce am făcut până acum.

Clubul de la Bruxelles a fost şi va rămâne o altfel de construcţie, cu o altă menire. Este asociaţia românilor care lucrează în Bruxelles-ul european, atât din sectorul privat, cât si din cel instituţional. Pentru cei interesaţi de acţiunile derulate în ultimii 5 ani de Club le recomand pagina cu Evenimente. Mă surprinde foarte plăcut când observ că activităţile Clubului sunt prinse tot mai mult în lucrări de cercetare academice. Fără a deveni paranoic, dar cred ca într-un fel, cine doreşte să cunoască istoria aderării şi integrării României la Uniunea Europeană trebuie să îşi îndrepte privirea şi spre cum au văzut acest fenomen românii din capitala Europei.

Probabil aceste subiecte se vor dezbate şi cu prilejul conferinţei de la Bruxelles din 8 aprilie 2008, România în Bruxelles-ul European - Perspective pentru 2013.

Părerea mea despre România anului 2013 am prezentat-o recent pe blog-ul Clubului.

Dan LUCA / Bruxelles