Trezirea la realitatea europeană

În articolul din cartea “Dilemele comunicării UE”, semnat de Simona Popa, întâlnim elemente din dezbaterea “comunicare-democraţie”.

Ideile acestui material vin atât ca şi completare la alte articole, cât şi pentru întregirea imaginii referitoare la necesitatea implicării mai vizibile a mediului de afaceri din România în negocierile de la Bruxelles, prin activităţi de lobby. “Lobbyiştii reprezintă, spre exemplu, una din sursele principale de informaţii de specialitate pentru deputaţii din Parlamentul European”.

“Prin urmare, interesele de afaceri ale României trebuie în primul rand susţinute prin reţeaua de funcţionari europeni români, mai ales când anumite decizii şi iniţiative au potenţialul de a crea schimbări majore pentru ţară. Ei vor fi mult mai receptivi la mesaje şi vor avea astfel o justificare deplină în a adopta şi a încerca să remedieze efectele negative, prin modificarea ca atare a legislaţiei. Acest lucru nu se aplică automat în domeniile în care UE are putere de decizie (cum ar fi cel al concurenţei sau al ajutoarelor de stat), unde principiul subsidiarităţii – putere de decizie exclusiv la nivel de stat membru – nu se aplică, sau în cazul Comisiei Europene care sprijină interesele UE, ca un tot şi nu pe cele ale fiecărei ţări în parte”.

Şi deci, “cu cât mediul de afaceri românesc se va trezi mai repede la realitatea europeană care va dicta direcţiile generale ale politicilor de acum încolo...cu atât mai bine”.

Dan LUCA / Bruxelles

Lideri europeni realeşi

Puţin observat chiar şi de presa politică din Europa, săptămâna aceasta am asistat la congresele celor mai mari partide europene. La început de săptămână a avut loc congresul socialiştilor europeni de la Praga, iar apoi a urmat la Berlin congresul Partidului Popular European.

Şi tot pentru simetrie, delegaţii au reales liderii, atât în cazul lui Poul Nyrup Rasmussen, cât şi în cel a lui Wilfried Martens.

Sper ca partidele politice europene să dea semnalul către o comunicare reală cu cetăţenii.

Dan LUCA / Bruxelles

UE şi 2020

Acum mai bine de 10 ani m-am ocupat mult de conceptul “Europa în 2020”. Am organizat la Cluj o conferinţă în octombrie 1998 pe tema “Relaţiilor româno-maghiare în 2020” (şi ce mai atenţie a avut – conferinţa desfăşurandu-se în incinta Universităţii “Babeş-Bolyai”), iar în martie 1999 am coordonat un eveniment în Parlamentul European de la Bruxelles pe tema “Educaţiei pentru 2020”.

În 2000, în Aula Universităţii Sorbona din Paris, am prezentat viziunea despre sistemul educaţional al anului 2020.

Mulţi au zis atunci că nu e interesant conceptul şi că nu ajută. Acum însă, de câteva săptămâni Comisia Europeană a lansat proiectul UE pentru următorii 10 ani, intitulat “Europa pentru 2020”, o continuare a faimoasei Agenda Lisabona.

Mă bucur să văd că acum şi la nivel instituţional anul 2020 devine o referinţă a politicii europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Erasmus pentru funcţionari

Am scris mult despre corelarea administraţiei româneşti la mecanismul de Bruxelles şi iniţiativele în această direcţie sunt de apreciat.

Aşa cum pregătirea studenţilor care urmează cursuri de afaceri europene, nu este completă fără un contact direct cu Bruxelles-ului, tot aşa, nici un funcţionar din cadrul instituţiilor naţionale nu poate avea o pregătire completă doar prin însuşirea teoretică a mecanismului european şi a etapelor procesului decizional comunitar.

Iată că există un nou program de formare, destinat de această dată acestui segment, care nu cuprinde doar teorie, ci şi practică zilnică în instituţiile europene. Programul de 10 zile “Erasmus for Officials” nu se axează doar pe explicarea generală a politicilor de funcţionare, ci se focalizează şi pe arii particulare, de interes pentru participanţi, week-end-ul putând fi petrecut fie în Bruxelles, fie la Luxemburg.

Acest program, ale cărui costuri sunt suportate de Comisia Europeană, se adresează funcţionarilor nou-angajaţi în instituţiile naţionale, fiind pe lângă completarea, atât de necesară, la pregătirea acestora, o deosebită ocazie de dezvoltare de relaţii între cei care participă, generatoare de oportunităţi de colaborare.

Erasmus devine un cuvânt generic după succesul programului Erasmus şi lansarea Erasmus Mundus. L-am folosit şi eu ca “Erasmus de vară” încă acum 2-3 ani, referindu-mă la posibilele mobilităţi de scurtă durată pentru tineret.

Dan LUCA / Bruxelles

Lider european vizibil, dar tot neales...

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, apar schimbări în ceea ce priveşte instituţiile Uniunii Europene. Parlamentul European deţine puteri sporite, participând la luarea deciziilor în domenii precum justiţie, afaceri interne, chestiuni bugetare sau agricultură.

Legat de noii lideri europeneni, am aflat numele preşedintelui Consiliului European - ales pentru un mandat de doi ani şi jumătate - şi cel al noului şef al diplomaţiei europene.

Am mai amintit de necesitatea alegerii liderilor europeni, pentru că este nevoie de o mult mai mare raportare la cetăţeni. Uniunea Europeană are nevoie de lideri adevăraţi pe care cetăţenii să îi recunoască. UE şi presa are o problemă în a “vinde” personalităţi care nu au notorietate pan-europeană provenitã din alegeri. Apare un lider, însă în continuare fără nici un proces electoral.

În agenda europeană trebuie să îşi găsească locul în permanenţa subiecte precum “cetăţeni”, “vot” sau “alegeri”, iar elementele politică, democraţie şi comunicare, trebuie văzute în aceeaşi matrice.

Dan LUCA/ Bruxelles

Comunicarea politică, tehnologie şi SUA...

… încă un subiect tratat în cartea “Dilemele comunicării UE”. De această dată luând ca şi caz concret Statele Unite ale Americii, Raluca Viman Miller, exemplifică evoluţia diferitelor media de-a lungul timpului în istoria americanilor şi influenţa acesteia în felul în care sunt utilizate în comunicarea politică.

Am dezbătut şi în alte mesaje ideea de comunicare politicã când e vorba de americani, atunci când se ating subiecte legate de PR, inovaţii ştiinţifice sau publicitate, sau când am prezentat felul lor de a gândi campaniile electorale.

Prezentul articol îşi propune să ilustreze şi “legătura dintre progresul tehnologic şi modificările survenite în strategiile de comunicare politică a preşedinţilor şi candidaţilor la preşedinţia americană”.

Urmând exemplul radioului şi al televiziunii, internetul a devenit un instrument indispensabil în comunicarea politică. Strategiile de comunicare politică americane s-au dovedit din nou “deschizătoare de drumuri, în ceea ce priveşte relaţia dintre tehnologie şi funcţionarea democraţiei”.

Dan LUCA / Bruxelles

În slujba clujenilor!

Nu suntem singurii care au conştientizat importanţa comunicării şi a prezenţei europene pe structura locală din Cluj. Din dorinţa de a putea avea un “dialog direct şi constant cu cetăţenii din Ardeal”, recent, europarlamentarul Corina Creţu a decis inaugurarea la Cluj a unui birou europarlamentar. Este un lucru de apreciat, care nu poate decât să mă bucure, pentru că este nevoie de astfel de prezenţe la Cluj.

Din Cluj este doar europarlamentarul Rareş-Lucian Niculescu, prezent şi el în mod similar, aproape de cetăţeni. În trecut clujenii au mai avut astfel de experienţe, reflectate pe blog în vara lui 2008.

Cu acelaşi gând am înfiinţat încă din 1996 Casa Europei la Cluj, cu principal obiectiv realizarea unei legături reale între comunitatea locală clujeană şi factorii de decizie de la Bruxelles. Implicarea activă a cetăţenilor în problemele europene necesită crearea structurii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv şi după 13 ani de experienţă putem zice că nu ne-am înşelat.

Aştept cu nerăbdare să găsim cele mai bune soluţii prin care am putea colabora pe axul Bruxelles-Cluj, în beneficiul clujenilor şi nu numai.

Felicitări Corina!

Dan LUCA / Bruxelles