Sprijin pentru afacerile europene

Diaspora românească poate să ajute România, iar românii din Bruxelles-ul european doresc o implicare reală pentru a coopera cu sistemul românesc. O iniţiativă materializată pe acest palier este Helpdesk-ul pe afaceri europene, pe care l-am lansat recent împreună cu colegii de la PSD Belgia.

Este de apreciat deschiderea liderului PSD, Victor Ponta, pentru acţiuni care implică românii din capitala comunitară. Şi nu este prima iniţiativă pe acest culoar. Subiectul românilor prezenţi în instituţiile europene a fost abordat direct încă de la întâlnirea din iunie 2010.

Dan LUCA / Bruxelles

Job la Facebook

În vremuri în care toată lumea vânează un loc de muncă bine plătit într-o companie de renume şi când dacă nu eşti prezent pe Facebook, aproape că nu exişti, cum să nu îţi doreşti un job în cadrul faimoasei reţele sociale?

Asta rezultă şi din Topul realizat de compania americană de consultanţă Glassdoor, în rândul a 50 de organizaţii, top în cadrul căruia gigantul Google a ocupat abia un modest loc 30.

Şi cum să nu vrei asta, când "Facebook este extraordinar. Munca aici se bazează pe cooperare, nu pe competiţie", după cum spun angajaţii. Cum a reuşit fondatorul reţelei, Mark Zuckerberg, această performanţă? A urmat principiul, pe care pretinde să îl urmeze şi puţinii salariaţi pe care îi are - “să schimbe lumea”.

Şi când ne gândim că unii lideri de companii sunt încă anchilozaţi într-un management tipic anilor ’80…

Dan LUCA / Bruxelles

Politica europeană a României

Uniunea Europeană este pilonul principal de dezvoltare pentru României şi e normal să alocăm resursele necesare dezvoltării acestei relaţii. Am scris mult despre necesitatea unei logici de stat membru, iar acum revin cu unele propuneri concrete.

Este foarte important ca în proiectul de Guvernare al PSD – “România corectă – România socială”, la pagina 241, paragraful care vorbeşte despre Politica Europeană a PSD să avem şi următoarele paragrafe:

Este necesară accelerarea absorbţiei cât mai rapidă şi eficientă a funcţionarilor români în posturile din instituţiile europene. Prioritate este accesul specialiştilor români la “cota pe verticală a administraţiei comunitare”. Statul Român se poate implica în pregătirea instituţională a românilor pentru concursurile EPSO (Biroul de Selecţie a Personalului European).

Este nevoie de optimizarea relaţiilor între structurile publice şi private româneşti cu structura comunitară. Ne referim aici la coordonarea lobby-ului românesc, la consolidarea imaginii de ţară şi a prezenţei româneşti în spaţiul european. România trebuie să îşi calibreze strategia pe situaţia actuală, membru al UE, iar sectorul privat trebuie implicat în acest mecanism. Abordarea sectorială este necesară şi trebuie să încurajăm industria românească să se racordeze la dinamica legislativ-comunitară, chiar cu prezenţe fizice permanente în mediul de Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

e-România între teorie şi practică

Pentru programul e-România au fost alocate sume europene considerabile, care trebuiau să contribuie la digitalizarea informaţiei. Am asistat la discuţii cauzate de redirecţionarea fondurilor alocate iniţial dezvoltării broadband-ului spre alte paliere componente ale platformei e-România, considerate prioritare.

Termenul de finalizare stabilit pentru finele anului 2010 de punere la punct a sistemului de plăţi online a fost respectat, doar teoretic. Pentru că, practic, contribuabilii sunt întâmpinaţi cu mesajul “Sistemul Naţional de Electronic de Plată online a taxelor şi impozitelor cu cardul bancar este în faza de înrolare instituţii”. Pentru aceasta, motivul cel mai des invocat - dificultăţile întâmpinate în procesele de negociere între instituţiile implicate.

E mare păcat că nu reuşim să implementăm şi practic ceea ce promitem sus şi tare.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora şi turismul românesc

Începutul de an este bun pentru reiterarea şi aprofundarea unor idei pe care le-am lansat în ultima perioadă. Românii din Diasporă trebuie implicaţi în “gândirea” turismului românesc. Cazul Turciei şi implicarea Diasporei în promovarea ofertelor turistice e deja un exemplu de notorietate.

Propun, de exemplu, ca la proiectul de Guvernare al PSD – “România corectă – România socială”, la pagina 101, să adăugăm “Diaspora românească va contribui de asemenea la realizarea acestui obiectiv prin relaţionarea cu agenţiile de turism din ţară şi din afara ţării. Încurajarea creării de agenţii de turism în afara României de către reprezentanţi ai Diasporei româneşti şi acordarea primei de incoming.”

Dan LUCA / Bruxelles

Diplomaţia începutului de an

Anul 2011 este anul în care Preşedenţia UE este asigurată în ambele semestre de ţări din Est, iar din acest punct de vedere vom avea sau nu confirmarea unei Europe Unite cu adevărat, la peste 20 de ani de la căderea comunismului în Europa.

Evenimentele de la sfârşitul anului trecut şi cele cu care a debutat noul an, evidenţiază din păcate şi mai mult diferenţele dintre cele două “părţi” ale Uniunii, marcate de trecuturi istorice specifice. Actuala poziţie a liderilor naţionali, care se dovedesc total inflexibili, nu este deloc favorabilă pentru construcţia europeană.

Dacă până acum criza financiară era şi un adevărat exerciţiu pentru comunicarea europeană, de această dată, în confruntările care s-au ivit, liderii europeni şi cei naţionali vor trebui să dea dovadă de mult tact şi diplomaţie pentru soluţionarea problemelor contemporane.

Dan LUCA / Bruxelles

Intraprenor şi antreprenor

Dacă termenul de “antreprenor” începe să fie cunoscut şi utilizat din ce în ce mai mult, cu înţelesul său explicat de dicţionar – “persoana care iniţiază şi organizează noi întreprinderi comerciale, cu un grad considerabil de risc”, noţiunea de “intraprenor” este una mult mai nouă.

Aşa cum explică Richard Branson, intraprenorul este angajatul “căruia i se oferă libertatea şi sprijinul financiar necesare pentru a crea noi produse, servicii şi sisteme, care nu trebuie să se supună rutinei sau protocolului obişnuit al companiei”.

Deci, dacă o afacere nu poate să apară fără ideea şi iniţiativa antreprenorului, aceasta nici nu se poate dezvolta fără “o mână de intraprenori”. Dar într-adevăr talentul acestora trebuie descoperit, recunoscut şi sprijinit de către antreprenori.

Dan LUCA / Bruxelles