vineri, 24 iunie 2011

Interviuri în presa românească: Făclia de Cluj

De ani buni încerc să prezint realitatea Bruxelles-ului european şi răspund cu mare plăcere invitaţiilor pentru interviuri cu detalii despre dinamica structurii comunitare şi implicaţiile pentru România.

În Făclia de Cluj apărea un interviu pe care l-am acordat în octombrie 2007 pe tema alegerilor pentru Parlamentul European din 25 noiembrie 2007. Cred că este prima dată când mă refeream la clujenii din Bruxelles-ul european şi la şansele clujenilor de a avea reprezentanţi în legislativul european.

Câteva idei despre Casa Europei, Clubul “România-UE” Bruxelles, EurActiv, politica româneascã şi activitatea mea academicã se pot citi într-un interviu acordat Făcliei de Cluj în aprilie 2008 – “E crucial să ştim să promovăm cu profesionalism interesele româneşti în negocierile politice ale UE”.

Comunicarea este crucială în mecanismul politic. Stucturile nonguvernamentale ajută şi ele la fluidizarea schimbului de idei în societăţile democratice. Impactul global se obţine însă prin implicarea politică. Câteva răspunsuri la abordarea pe care o avem privind racordarea politică a diasporei se poate vizualiza într-un interviu publicat în noiembrie 2008 în Făclia de Cluj.

Inspirat de mesajul liderului socialiştilor din Parlamentul European, Martin Schulz, care zicea: “Cine luptă poate să şi piardă, dar cine nu luptă, a pierdut deja!”, am acordat un interviu publicat în Făclia de Cluj în martie 2009.

Într-un interviu publicat în septembrie 2009 în Făclia de Cluj explic în câteva rânduri de ce cred eu că “România are nevoie de românii din Bruxelles”.

Românii din afara ţării au nevoie de românii din ţară, aşa cum şi România nu este completă dacă nu consideră românii din Diasporă parte a dezvoltării sale. Este principalul mesaj care am dorit să-l prezint în interviul acordat în noiembrie 2010 Făcliei de Cluj.

În decembrie 2009 am răspuns cu deosebită plăcere prietenilor de la Făclia de Cluj în realizarea unui interviu despre cartea pe care am lansat-o recent “Dilemele comunicării Uniunii Europene”.

Departe de ţară, am intrat în politică pentru pentru a ajuta România. Câteva idei pe această tema sunt transmise şi prin intermediul interviului publicat în februarie 2010 în Făclia de Cluj.

Am realizat în iunie 2010 un interviu pentru Făclia despre criza economică şi despre nevoia unei culturi a dialogului în societatea românească.

În interviul publicat în aprilie 2011 de către Făclia de Cluj am prezentat câteva idei despre: poziţionarea reţelei EurActiv în sfera publicã europeană, angajarea principalelor capitale în construcţia europeană, criza de identitate a UE şi ce trebuie să facă România pentru a deveni un pol economic regional.

Interviuri publicate de Fãclia de Cluj (Adevãrul de Cluj) în perioada 1997 - 2007 sunt incluse şi în cãrţile: „România văzută de la Bruxelles” (publicatã în 2003) şi „Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles” (publicatã în 2007).

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 23 iunie 2011

Diaspora şi “Casa România”

Cei aproximativ 3 milioane de români care lucrează în străinătate au trimis în ţară mult mai puţini bani decât până acum, ei economisind majoritatea sumelor câştigate, conform studiului realizat de Fundaţia Soros România. Doar 40% dintre cei plecaţi îşi doresc întoarcerea acasă, conform aceluiaşi studiu, deşi după alte păreri, nu se speră nici măcar la întoarcerea a 25% dintre aceştia.

Noutatea pe care o relevă cercetarea se referă totuşi la motivele pentru care românii preferă munca în străinătate – nu pentru a trimite bani acasă pentru familie, ci din dorinţa de a economisi sume pe care acasă le e imposibil să le adune sau de care au nevoie pentru a se muta într-o altă ţară unde ar putea câştiga şi mai bine.

Interesant este însă tabloul descries de Valentin Lazea “Dacă s-ar întoarce în ţară 40% din cei plecaţi la muncă, ei ar avea o mare problemă - piaţa muncii din România nefiind în stare să-i absoarbă: Este o nepotrivire clară între structura pieţei muncii şi ceea ce pot ei să ofere. Asta în contextul în care majoritatea celor plecaţi au studii medii şi lucrează în domenii suficient acoperite în ţară: 26% muncesc în construcţii, 21% sunt menajere sau îngrijitori de bătrâni şi copii, iar 8% lucrează în agricultură”.

Tocmai de aceea, statul român ar trebui să găsească anumite soluţii dacă doresc cu adevărat să implice românii din Diaspora în dezvoltarea României.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 22 iunie 2011

Dilema presei europene

Într-un recent interviu, Aidan White, fostul preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, susţine că noile tendinte privind dezvoltarea presei limitează investiţia în educaţia şi pregătirea jurnaliştilor. Toate acestea duc la limitarea performanţelor acestora şi în plus, ceea ce este şi mai grav, poate afecta pluralismul şi independenţa, caracteristici specifice presei.

Rezolvarea acestei situaţii poate fi considerată o dilemă, dar până la urmă, într-adevăr, ca de fiecare dată, publicul nu trebuie să se lase manipulat sau forţat – sursele de informare fiind acum mai vaste şi mai variate ca oricând, el având astfel posibilitatea să îşi creeze o imagine cât mai exactă asupra realităţii.

Câteva idei despre presa viitorului le-am exprimat recent într-un material publicat în Cariere, în care încerc să răspund la întrebarea “Ce va însemna să fii ziarist în 2020?”

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Cariere – Munca în viitor

Am mai scris despre flexibilitatea muncii pe care o oferă noile tehnologii, de necesitatea unei noi abordări, axată pe proiect, despre un stil de management mult mai permisiv.

Dezvoltând subiectul, vă recomand un recent material publicat de Cariere, în care anticipez cum va fi munca în viitor.

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 21 iunie 2011

Despre Bruxelles-ul european în mass media românească

În ultimele luni am publicat câteva idei în mass media românească despre Bruxelles-ul european (interviu în Adevărul) şi despre experţii români în studii europene şi rolul lor în politica europeană a României (articol în Evenimentul Zilei).

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 20 iunie 2011

Managementul inovaţiei

Angajaţii sunt o sursă de idei, un real beneficiu pentru organizaţie, atunci când sunt ascultaţi. Am mai atins acest subiect când am vorbit despre intraprenor. Acelaşi lucru este susţinut şi de teoria managementului – angajaţii sunt cei care influenţează activitatea firmei, sau a sectorului, prin inovaţiile pe care le aduc.

De aici, legătura dintre leader şi ceilalţi angajaţi, precum şi comunicarea între aceştia, au condus la apariţia unei noi ramuri a managementului – managementul inovaţiei. Aşa cum este definit într-un articol al PR Romania, foarte bine argumentat cu note academice, “managementul inovaţiei subliniază faptul că angajaţii pot fi implicaţi în procesul inovaţiei de către aşa-numiţii promotori, persoane cheie care reuşesc să plaseze o anumită problemă sau subiect de discuţie în centrul atenţiei stakeholder-ilor relevanţi şi să promoveze beneficiile inovaţiei în interiorul organizaţiei şi dincolo de graniţele ei”.

Ar fi bine ca această teorie să fie mult mai mult aplicată, sprijinită evident de o comunicare eficientă. Care este rolul comunicării în această matrice? Tot autorul articolului explică: “inovaţiile apar doar în urma interacţiunii dintre diferiţi actori sociali”. “Acest lucru indică faptul că şi comunicarea trebuie să fie parte integrală a procesului inovaţiei, sprijinind fiecare etapă, de la generarea ideilor până la penetrarea pe piaţă, construirea relaţiilor cu angajaţii, partenerii de cercetare şi dezvoltare, clienţii, concurenţa, politicile organizaţiei, organizaţiile non-guvernamentale, jurnaliştii şi alţi stakeholderi relevanţi”.

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 19 iunie 2011

Evoluţia României în afacerile comunitare

Aşa cum prezentam recent, GrupRomânia încearcã de doi ani sã gãseascã cele mai bune metode practice pentru o mai bunã reprezentare şi pozitionare a României în principalele dosare comunitare. În cateva sãptãmâni vom prezenta principalele idei prin intermediul unui eveniment pe care îl pregãtim împreunã cu Clubul “România-UE” Bruxelles.

Unul dintre subiectele abordate este cel al întăririi capacităţii Parlamentului României de a fi actor european activ, de a se implica în dezbaterile politice europene. Vreau sã felicit echipa CRPE pentru organizarea unei dezbateri pe aceastã temã, cu scopul de a face o evaluare a situaţiei curente în coordonarea afacerilor europene şi o analiză a schimbărilor instituţionale în Parlament. Bunã discuţia şi despre stadiul elaborării actului normativ care stabileşte relaţiile dintre Parlament şi Guvern în coordonarea afacerilor europene.

Sperãm ca pe viitor asfel de initiative, pornite de la Bruxelles sau din România, implicând specialişti proveniţi din mediul instituţional, dar şi din cel privat, sã reuşească optimizarea relaţiilor între structurile româneşti cu structura comunitară, în beneficiul Romaniei, la fel cum propuneam prin pactul politic “Snagov 2”.

Dan LUCA / Bruxelles