Germania şi UE văzute de la Berlin - versiunea 2012

Anul trecut fusesem la Berlin şi rămăsesem plăcut surprins de polul politic european dezvoltat în capitala germană. Zilele trecute am fost din nou la Berlin şi câteva remarci sunt poate interesante pentru cei interesaţi de fenomenul afacerilor europene.

Nu întâmplător economia germană este cea mai puternică în Europa şi asta se simte şi în abordarea pe care o au federaţiile industriale sectoriale asupra dinamicii legislative comunitare. E o adevărată plăcere să interacţionezi cu responsabilii federaţiilor precum “IRU Germaia - BDO” sau “UITP Germania - VDV” pe teme europene, chiar dacă activitatea lor este în cadrul asociaţiilor naţionale. De exemplu ambele entităţi urmăresc cu mare interes schimbările demografice şi “îmbătrânirea populaţiei” pentru a-şi adapta serviciile lor pe măsură. Anticipează de asemenea crizele viitoare precum cea a penuriei de şoferi prin măsuri concrete. Iar la “The German Brewers” (Federaţia Producătorilor de Bere din Germania) se elaborează încă de acum strategii de comunicare pentru a convinge aleşii din Legislativul German din primăvara lui 2013 (data alegerilor naţionale) despre importanţa sectorului pe care îl reprezintă. Nici nu vreau să mă gândesc la analize asemãnãtoare despre articularea activităţii organizaţiilor similare din România.

Foarte interesantă şi dezbaterea la care am participat la Centrul de Presă din Berlin pe marginea subiectului “Forţei de muncă calificată din Germania”, în prezenţa ministrului economiei Philipp Rösler şi a ministrei pentru afaceri sociale Ursula von der Leyen.

În rest o viaţă interesantă şi dinamică în Berlin. Un subiect palpitant - este anunţată deschiderea celui de-al doilea aeroport pentru Berlin (probabil în martie 2013) care ridică semne de întrebare despre poziţionarea actualului aeroport (Tegel).

Viaţa culturală este foarte intensă, iar ofertele sunt incredibile. Cum altfel poţi să numeşti un abonament pe un an pentru studenţi care permite accesul la majoritatea evenimentele culturale ale Berlinului pentru doar 15 euro. Autorităţile pun un efort fantastic pentru a motiva instalarea tinerilor în Berlin, dar încă e mult de făcut în special la nivelul ofertei de locuri de muncă.

Ca o anectodă, cică imediat după unificarea Germaniei, când autorităţile au decis ca Berlinul să fie capitala Germaniei, s-a elaborat o strategie ca în 2010 populaţia Berlinului să fie comparabilă cu cea a Parisului sau a Londrei. Se dorea o capitală de 10 milioane de locuitori. Rezultatul actual - ceva sub 4 milioane.

Dan LUCA / Bruxelles

Româncă în fruntea MIT

Daniela Rus a fost numită recent director al celui mai mare laborator interdepartamentar al MIT din America, laboratorul de informatică şi inteligenţă artificială, având de acum in subordine 900 de persoane organizate în 50 de grupuri de lucru, pe trei domenii mari: inteligenţa artificială, sisteme şi teorie.

Experienţa de până acum în renumitul institut american a făcut-o cunoscută “pentru performanţa în materie de cercetare şi de proiecte în materie programabilă şi robotică distributivă. Interesele sale de cercetare în robotică şi distribuţie de calcule mobile au condus la o serie de proiecte noi de transport, securitate, mediu de modelare şi de monitorizare, explorare subacvatica, şi agricultură", este descrisă cercetoarea pe site-ul institutului, conform materialului Adevărul.

Felicitãri!

Dan LUCA / Bruxelles

Dimensiunea socială şi “profitul real”

„Nu va exista o creştere a valorii economice sustenabile dacă nu se va investi în acelaşi timp în dezvoltarea personală şi în valoarea adăugată pe care o aduc oamenii“ – spunea fondatorul Danone, Franck Riboud, încă de la începutul anilor 1900, conform unui recent material publicat de Richard Branson.

Povestea de mare succes recompensată cu premiul Nobel pentru Pace, “demonstrează cât de puternică poate fi o idee bună. Şi multe aspecte ale acestui model Grammen Danone poate fi aplicat şi altor afaceri existente”, profitul urmând să apară în final, indirect.

Sfatul de a utiliza resursele existente pentru a produce o schimbare, lucrând cu oamenii din companie, cu produsele, chiar şi cu furnizorii iniţiali, este o variantă mult mai simplă şi iată că şi una de succes pentru dezvoltare.

Sprijinirea comunităţii şi a mediului în care îşi desfăşoară activitatea este o tendinţă mult valorificată în prezent chiar şi de companiile care urmăresc obţinerea de profit, nu doar de cele care au scopuri specifice, încadrate în categoria non-profit.

Dan LUCA / Bruxelles

Cluj - un Silicon Valley pentru România

Prezent la Cluj, ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, a afirmat recent - "Propunerea noastră pentru Cluj, bazat pe cum a evoluat oraşul şi care este potenţialul şi capitalul uman, este că vrem să dăm drumul la un Silicon Valley. Practic, este o aglomerare de afaceri din IT, cu incubator, cu parte de accelerator, şi vom avea nişte ancore, companii internaţionale mari, care vor avea revărsări pozitive şi pentru societate şi pentru unităţile de învăţământ din Cluj. Asta este propunerea noastră concretă pentru Cluj, un Silicon Valley pentru România. Aveţi atuuri fundamentale, iar noi simţim că mediul de afaceri şi-ar dori o astfel de afacere în Cluj pe care statul o poate facilita. Statul are contacte externe, are mai mare încredere decât firmele locale să atragă ancore internaţionale".

O astfel de investiţie la Cluj ar contribui mult la dezvoltarea Clujului. Aştept cu sufletul la gură demararea demersurilor concrete în acest proiect.

Dan LUCA / Bruxelles

What I did for the EU

Forbes took a very interesting initiative: they asked several personalities what they have done for their countries. Instantaneously I asked myself the same question, but to add an original touch, I asked myself what I did for the EU.

From 1993 until 1997 I coordinated activities for the local branch of the European Students' Forum (AEGEE) in Cluj. I organized events, with the main purpose to link Romanian student activity with the EU reality. Via these initiatives hundreds of young Romanians have a better understanding about the European system via conferences, seminars or summer universities, in short: via active participation. Later between 1997 and 1999, I was elected to sit in the European Board of AEGEE Europe, coordinating the Public Relations Department from Brussels.

In 1996 I founded an organization called 'House of Europe' in my home city Cluj with the main object to put together the local community and decision makers from Brussels. Existing more than 15 years, this organization did various projects which have an impact on the life of the citizens.

Founded by me in 2003, the Romanian-EU Club in Brussels is now the established platform for Romanians working in the capital of Europe. Via a study done in 2006 called 'Footprint Romania', we publicly presented the potential of Romanians in the EU.

In 2004 I was the co-founder of EurActiv in Romania – a technical media specialized in covering EU legislation and policy news. This portal helped thousands of Romanians to get a better understanding of EU Affairs before the accession into the EU, as well as after accession when Romania became a full Member State.

In 2007 I started a blog, which I still maintain, in order to give Romanians insights into the EU system.

Together with some friends from the Brussels community, since 3 years, under the brand 'Group Romania', we try to identify the direction of a possible evolution of the Romanian system, for a better anchor to the EU policies.

For more than 11 years, I contribute to the EurActiv project and moreover in the last 18 months I have the honor to coordinate the offices in 15 capitals across Europe.

After I obtained my PhD, I developed a lecture in 'EU Communication Techniques', which I teach to students in Brussels, Italy and Romania.

I wrote three books about the EU and its contemporary dilemma's, and published more than 1.000 articles about Romania and the EU. The main purpose of these materials is to create a dialogue on EU citizenship.

Less than one year ago I set up a one day intensive course, helping people to find a job in euro-Brussels, complementing knowledge on the well-known public sector with my expertise and experience in the private sector.

And finally, through my candidature for the European Parliament elections in 2009, I tried to explain the citizens that the EU makes sense, and that political implication is needed for one who wants to assume his or her responsibilities.

Dan LUCA / Brussels

Premierul şi Diaspora

Este pentru prima dată când un premier român doreşte cu adevărat să implice Diaspora în dezvoltarea României. Prin mesajul trimis nouă, celor care am organizat dezbaterea din incinta Parlamantului European din Bruxelles, Victor Ponta sublinia că “În România avem nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul de resurse umane. În acest sens dilema integrării expertizei românilor din Diaspora în noua Guvernare este prezentă”.

În februarie 2008 s-a lansat la Bruxelles un concept inovator în politica românească, acela de racordare politică a Diasporei prin infiinţarea filialelor partidelor politice româneşti în afara României. Succesele acestui proiect prind viaţă. Românii din Diaspora pot acum să se implice în mod real în politica românească şi în cea a ţării de adopţie. Mulţi dintre ei sunt acum candidaţi la alegerile din ţările de adopţie. Nu trebuie să ne oprim aici, avem nevoie să dezvoltăm împreună oferte reale pentru ca cei plecaţi să se reîntoarcă şi să contribuie la Guvernarea României.

În noiembrie 2011 am fost rugaţi de liderul PSD să găsim forme concrete, de ce nu propuneri de programe guvernamentale, prin care să realizăm punţi de legătură între românii din Diaspora şi Guvernare. Iar proiectul demarat cu colegii din Londra este pe acest palier.

Dan LUCA / Bruxelles

Model german - educaţia duală

Modelul educaţional pe baza căruia economia germană se bucură chiar şi în situaţii de criză de succes, este un bun exemplu de urmat pentru statele europene.

Studiind în detaliu sistemul german, conform unui material Forbes, iată cam care ar fi paşii de urmat - prima lecţie este educaţia duală, care, dincolo de sistemul de învăţământ general şi vocaţional, pune accent pe practica la angajatori. Nume mari precum, de exemplu Mercedes-Benz primesc până la 2.000 de ucenici anual, din care apoi, majoritatea rămân să lucreze în companie.

Evident nu doar în domeniul industrial este nevoie de oameni cu pregătire medie sau înaltă, de preferat fiind ca fiecare stat să conştientizeze necesitatea cooperării între mediul academic şi cel economic, pentru ca apoi să reuşească, printr-o colaborare corectă, să adapteze modelul german la cerinţele economiei naţionale respective.

Dacă Germania este bună în domeniul tehnologic, excelând prin fiabilitate şi excelenţă, şi o altă lecţie – nu se aruncă în tranzacţii riscante, de exemplu, Franţa, Marea Britanie şi SUA, au mizat pe domenii precum serviciile financiare.

Făcând un exerciţiu rapid, sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră aţi descoperit uşor o serie de domenii în care şi România îşi poate implica actorii spre o reală dezvoltare… 

Dan LUCA / Bruxelles