Dan LUCA – corespondenţă în ziarul Prahova – “Regionalizarea în România şi modele europene”

E recomandat să învăţăm de la alţii, nu trebuie să ne batem cu pumnii în piept că noi suntem mai buni, sau că le ştim pe toate, exemple pozitive există în multe domenii, dar important este să ştim să adaptăm ceea ce vedem la vecini, la contextul în care ne aflăm. Ȋn acest sens, în cea mai recentă corespondenţă pentru presa locală din Prahova, creionam un tablou al regionalizării în câteva din statele Uniunii Europene.

Puteţi citi în continuare varianta integrală a materialului publicat de ziarul Prahova:

............

Se poartă intense dezbateri atât în cadrul grupurilor politice, cât şi la nivel naţional, despre regionalizarea României. Într-un recent interviu acordat cu ocazia vizitei în România, doamna ministru al Dezvoltării Regionale din Polonia, Elżbieta Bieńkowska, a subliniat că succesul ţării sale în absorbţia fondurilor europene a venit ca un rezultat al regionalizării şi descentralizării, insistându-se pe calitatea proiectelor nu pe sume în sine.

Consider importantă în primul rând înţelegerea teoretică a terminologiei, înainte de a lansa comentarii pe acest subiect. “Conform dicţionarului, regionalizarea înseamnă «împărţirea în regiuni sau districte administrative: a aranja regional». Regionalizarea este adesea confundată cu regionalismul şi este considerată de unii ca fiind o ameninţare la adresa statutului naţional. Regionalizarea nu este o ameninţare la unitatea teritorială a României. Adepţii procesului de descentralizare nu doresc să dezintegreze ţara ca stat, ci urmăresc să-i îmbunătăţească performanţele economice printr-o guvernare de tipul multi-nivel”, explica, nu de mult, Graţian Mihăilescu, expert în dezvoltare regională şi consultant în afaceri europene. Este esenţială şi delimitarea semnificaţiei noţiunii de “descentralizare” de “federalizare” – “Descentralizarea nu este altceva decât o garanţie a stabilităţii unei democraţii funcţionale. România este membră a UE, iar în Europa principiul subsidiarităţii este un termen de bază. Europa este una a colectivităţilor locale descentralizate, care permit o colaborare şi dezvoltare mai rapidă a regiunilor şi a comunităţilor locale”, completa acesta.

Important şi interesant de urmărit este şi cadrul în care s-a realizat reorganizarea administrativă – în cazul Poloniei, înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Dacă e vorba, de exemplu, despre Franţa, iniţial a fost vorba despre o regionalizare administrativă, perfecţionându-şi modelul de organizare regional treptat, pentru ca în prezent, începând din 1986, cele 26 de regiuni, deşi fără autonomie legislativă, să ajungă să aibă posibilitatea de a investi în infrastructură - educaţie, sisteme de transport public şi de a acorda ajutor pentru universităţi, cercetare şi pentru antreprenori. Dacă ne oprim să analizăm Germania, este vorba despre un stat federal, ale cărei landuri pot fi asociate cu regiunile. Situaţie asemănătoare cu Austria şi Belgia. Împărţirea teritoriului ţării pe regiuni se întâlneşte de asemenea în Ungaria, în cazul celor 12 provincii olandeze, a cantoanelor elveţiene, dar şi în Grecia, Portugalia, Danemarca, Spania, în Marea Britanie, Suedia, Polonia, Cehia, Slovacia, Italia, Irlanda, Finlanda, Lituania, Estonia, cu diferenţe în privinţa tipului de regionalizare şi a gradului de descentralizare.

Modelele aplicate în diferitele state europene au fost însă puternic influenţate de conjuncturile istorice, culturale şi sociale. Asta trebuie să înţelegem, să adaptăm totul la contextul actual românesc.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Făclia – “Barroso şi pulsul Uniunii în 2013”

Nu s-a insistat prea mult pe discursul privind Starea Uniunii susţinut în acest an de Preşedintele Comisiei Europene, deşi este important pentru înţelegerea acţiunilor viitoare. În cel mai recent material pe care l-am pregătit pentru ziarul Făclia am evidenţiat câteva din subiectele abordate de liderul european în Parlamentul European, la începutul lunii septembrie.

Prezint în continuare acest articol în varianta integrală:

............

Preşedintele Comisiei Europene îşi susţinea în 11 septembrie discursul anual în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, începînd prin a menţiona că vocea alegătorilor care vor vota în 2014 va reflecta prestaţia liderilor europeni din ultimii cinci ani. José Manuel Barroso a expus care sînt, în viziunea sa, principalele idei în jurul cărora ar trebui să se articuleze o dezbatere politică cu adevărat europeană înaintea alegerilor de anul viitor.

El a accentuat nevoia de solidaritate în astfel de momente, precizînd că ”nu poţi să te afli cu cineva în barcă şi să spui că partea ta se scufundă”. “Este momentul să ne ridicăm deasupra problemelor pur naţionale şi a intereselor mărunte şi să realizăm progrese reale, în beneficiul Europei. Este momentul să conferim o perspectivă cu adevărat europeană dezbaterii cu electoratul din fiecare ţară”, spunea Barroso.

“Putem explica oamenilor că statele membre sînt cele care au acordat Europei atribuţiile şi competenţele pe care le are. Uniunea Europeană nu este o putere străină, ci este rezultatul deciziilor luate în mod democratic de instituţiile europene şi de statele membre.

În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că în anumite domenii Europa este lipsită în continuare de competenţele necesare pentru a realiza ceea ce i se cere, situaţie care este prea uşor scăpată din vedere de aceia – şi nu sînt puţini – care şi-au făcut un obicei din a naţionaliza succesele şi din a europeniza eşecurile. În ultimă instanţă, şi ceea ce avem, şi ceea ce nu avem este urmarea unui proces de decizie democratic şi cred că trebuie să reamintim acest lucru cetăţenilor”.

“Să nu uităm, stimaţi deputaţi, că miza alegerilor nu va fi doar Parlamentul European, nici Comisia Europeană sau Consiliul sau cutare ori cutare persoană. Miza alegerilor va fi Europa. Vom fi evaluaţi împreună, de aceea vă invit să acţionăm împreună – împreună pentru Europa, cu entuziasm şi cu hotărîre”, se adresa José Manuel Barroso membrilor Parlamentului European.

Nu a insistat însă pe efectele măsurilor de austeritate luate de liderii europeni pentru depăşirea crizei, motiv pentru care a fost criticat de anumite voci. Acesta preciza pe subiectul crizei că “Nu ne vom întoarce la normal, trebuie să ne modelăm un nou “normal”. Barroso a continuat optimist, prezentînd realizările la nivel european din acest mandat şi încurajînd participarea activă „Implicaţi-vă! Dacă nu vă place Europa aşa cum este, aduceţi-i îmbunătăţiri!”.

Recunoscînd că Uniunea Europeană nu este perfectă, preşedintele Barroso sublinia că nu trebuie doar să luăm decizii, ci să şi fim capabili să le punem în aplicare. Apropo de decizii, fiind vorba de un sector strategic, energia şi clima, “Europa nu poate lupta singură pentru combaterea schimbărilor climatice. Sincer, trebuie ca şi ceilalţi să se implice”, spunea Barroso. Pentru aceasta, amintea de un acord mondial, aflat pe agenda internaţională pînă în 2015.

Vorba preşedintelui Comisiei Europene: pînă la urmă, “Ne mîndrim cu ele sau le trecem cu vederea? Căpătăm acel plus de încredere care ne ajută să continuăm pe drumul pe care am pornit sau minimalizăm rezultatele eforturilor noastre?”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Statutul” partidului politic în România

Am considerat oportună explicarea pe înţelesul cetăteanului simplu, a ceea ce presupune un partid politic, pentru ca aşteptările pe care cei mai mulţi dintre alegători le au, să fie realiste, ancorate cât mai bine în posibilităţile actuale ale contextul naţional şi european.

Recomand articolul integral pe care l-am scris pe această temă şi care a fost publicat de ziarul Argeşul, miercuri, 23 octombrie:

...............

În contextul dezbaterilor interne, importantă este şi înţelegerea corectă a noţiunii de “partid politic”. Într-o abordare “didactică”, o posibilă definiţie a partidul politic este: “o grupare relativ organizată şi stabilă, care exprimă sintetic şi reprezintă interesele unui anumit grup social, căutând să le apere şi să le promoveze împotriva altora şi luptând pentru cucerirea sau menţinerea puterii politice. În cadrul mişcării politice se discută doctrine politice şi adaptarea lor la contextul şi contemporanitatea fiecărui peisaj demografic. Într-o permanentă interacţiune cu simplii cetăţeni, partidul decide ce fel de mesaje sunt importante şi căile cele mai bune de transmis, iar – teoretic – în caz de victorie în confruntările electorale, coaliţiile câştigătoare trebuie să instituţionalizeze promisiunile”.

Trebuie înţeles că un partid politic nu este statul sau instituţiile acestuia. Partidul nu este o companie privată sau multinaţională, şi nici măcar o organizaţie neguvernamentală. Din păcate însă, în România se proiectează participarea şi angajamentul politic ca pe o luptă între totul sau nimic. Partidele politice devin forme instituţionalizate ale puterii, iar aşteptările omului simplu, neimplicat politic, sunt total denaturate. Prea mulţi cred însă că politicienii au puteri magice, adevăraţi zei mitologici, controlând sisteme în care prin “voinţa politică” totul e aranjabil şi posibil. Şi nu contează că respectivul politician e la putere sau în opoziţie, ales sau chiar neales într-o funcţie publică… Şi facem o mare greşeală dacă gândim sistemul politic românesc în acest mod!

Pe fondul frământărilor contemporane, atât din motive financiare, cât şi diferitele crize politice interne, s-a ajuns la o tendinţă generală în întreaga Europă, în care oamenii politici şi-au pierdut credibilitatea. Cum se manifestă această lipsă de încredere? În special prin lipsa la vot şi dezinteresul faţă de viaţa politică. Cea mai concludentă dovadă a fost prezenţa la alegerile pentru Parlamentul European din 2009 şi rezultatele sondajelor care relevă că cei mai mulţi cetăţeni europeni recunosc că şi-au pierdut interesul pentru politică şi sunt de părere că votul lor pentru alegerea europarlamentarilor nu ar schimba cu nimic situaţia actuală – o viziune total greşită!

Fostul ministru Vasile Dâncu spunea că este necesară, totuşi, prezenţa şi implicarea în politică, spre deosebire de a aştepta schimbările în bine, fără a face nimic – “Când faci politică, poţi da cuiva un mandat greşit, te poţi înşela. Când nu faci politică, dai un mandat în alb oricui, nu ai nimic de spus, nu ai nicio şansă pentru a-ţi pune amprenta ta asupra regulilor jocului”.

“Pentru că politica trebuie să redea speranţa oamenilor, speranţa că mersul lumii este înainte şi că merită să muncim pentru că lumea de mâine, cea a copiilor şi nepoţilor noştri, va fi un loc mult mai bun decât cel în care am trăit noi. Dacă vom abandona atât de uşor, s-ar putea ca mâine să fie prea târziu, iar România trebuie construită acum!”

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – interviu în ziarul Argeşul (partea a doua)

Marţi, 22 octombrie, ziarul Argeşul publica a doua parte a interviului pe care l-am acordat cu ocazia recentei vizite la Piteşti. Prezentam în acest context câteva idei noi privind perspectivele României în Uniunea Europeană şi în lume.

                                       

Pentru a afla care sunt acestea, recomand interviul integral:

(prima parte a interviului)

 

……..

“Nu ne jucăm bine şansele”

Care este cea mai mare problemă a ţării noastre?

Dan Luca: Cea mai mare problemă este că România nu-şi joacă suficient de structurat oportunităţile. Cred că, din nou o spun, nu vedem avantajele acestui “club” care este Uniunea Europeană. Şi nu vorbesc doar de cele financiare, ci şi de cele de poziţionare, de a activa într-o piaţă… Încă avem un trac. Nu participăm în jocul globalizării şi asta e marea oportunitate pe care o pierdem. În loc să ne certăm pe plaiurile noastre dâmboviţene, am putea deschide nişte linii spre Bruxelles, Washington… S-ar întâmpla lucruri minunate.

 

Un dosar superpolitizat

Care este motivul real pentru care nu suntem acceptaţi în Schengen?

Dan Luca: Schengen este o dezbatere care prinde în mass-media românească. Cam acelaşi scenariu precum cel privind aderarea la NATO. Este o bulă mediatică la care toată ţara este captată, ceva cu care să umpli agenda publică. Problema vizelor a fost mult mai pragmatică în 2002 decât acest Schengen. Nu suntem în această structură fiindcă, pe de-o parte, România nu are nicio problemă din punct de vedere tehnic, aşa cum toată lumea declară, dar este vorba despre o decizie politică într-un malaxor de alegeri locale, naţionale, europene. E un dosar care ne doare, dar care este superpolitizat. Sperăm să scăpăm şi de acesta. Am putea juca şi mai discret. Să zicem că avem o problemă cu Olanda. Haideţi să deschidem nişte parteneriate bilaterale, de afaceri… De exemplu, cazul inundaţiilor din România. Haideţi să propunem Olandei să ne ofere consultanţă privind această problemă. Am intra într-un sistem de a lucra cu ei şi nu s-ar mai ridica nicio problemă. Nu mai faci însă glumiţe cu lalelele la frontieră…

 

“Suntem într-o structură de elită”

Ce perspective are România în Uniunea Europeană? Se spune că suntem o masă de consum şi nimic mai mult…

Dan Luca: Atâta timp cât ne complacem… România este o masă de consum, este a şaptea ţară ca populaţie, avem o cifră de reprezentare politică bună în Parlamentul European. Dar putem face mai mult. Având această apartenenţă la Uniunea Europeană, având o legislaţie ce permite investiţii, proprietatea intelectuală protejată, se poate face mai mult. Avem o poziţie geostrategică bună şi ne-am putea juca rolul mai puternic. Suntem foarte buni la producerea a sute de pagini de rapoarte, dar în spate nu sunt multe fapte. Producem rapoarte lungi şi nu mai ştim ce am scris.

Trebuie să iubim Uniunea Europeană? Sau, mai degrabă, să încercăm să ne dăm seama că e benefică? Să realizăm că… altfel nu se poate?

Dan Luca: Noi am fost învăţaţi să iubim Uniunea Europeană… Populaţia a început să înţeleagă că avem avantaje şi dezavantaje. Trebuie să înţelegem că putem progresa în Uniunea Europeană, suntem într-o structură de elită. Putem face mult mai mult. Să vedem ce avem de făcut pentru ca în următorii 15 ani să sprintăm, pe un fond de criză care continuă, pe un fond de voci antieuropene.

Nu credeţi că Uniunea Europeană trebuie făcută mult mai atrăgătoare pentru cetăţean?

Dan Luca: Sunt de acord. Şi nu trebuie să blamăm cetăţeanul. Trebuie să înţelegem ce vrea cetăţeanul român de la Uniunea Europeană. Poate nu este uşor să comunici neavând nişte lideri europeni. Mulţi dintre liderii actuali europeni sunt oameni credibili, trecuţi prin nişte funcţii importante în ţările lor. Dar neavând nişte alegeri ca în SUA, care să dea credibilitate liderului ales, va fi o problemă de comunicare cu cetăţenii care nu se vor asocia cu acest proces.

Noi şi… “ăia de la Bruxelles”

Aveţi sentimentul că suntem discriminaţi în Uniunea Europeană? Până unde ţine suveranitatea şi unde se pierde?

                              

Dan Luca: Ca mentalitate, suntem “români şi europeni”. Europeni suntem şi noi. E problema eurodeputaţilor care au un discurs proeuropean, iar când vin în ţară se disociază. Deja se creează o problemă. Cine sunt “ăia de la Bruxelles”? Nu putem fi naivi să credem că nu există poluri de putere naţională; vedem polul german de putere foarte puternic, care impune. Asta e realitatea politică. Mai sunt poli de putere şi la Paris, şi la Londra. Noi însă ne supărăm ca văcarul pe sat. Haideţi să ne jucăm şansa. Haideţi să punem malaxorul instituţional şi privat în structura europeană. Cât timp noi nu jucăm ca lumea, nu putem spune că suntem discriminaţi. Există o matrice în care trebuie să fii activ, să ai comisari europeni buni, să ştii cum să absorbi ceea ce ştiu specialiştii români de la Uniunea Europeană. Când vom face acest lucru ne vom da seama că nu e chiar aşa, că ne stigmatizăm prea mult. Am putea face multe lucruri structurat. Să terminăm cu filosofia şi poezia românească… Chiar credeţi că avea cineva ceva la Bruxelles cu micul românesc? Nimeni n-a zis că îl vor interzice. Dar probabil că la nivelul industriei cărnii din Europa a fost o dezbatere despre care poate noi nici n-am ştiut.

Spre Guvernul mondial

                                                                                                         

Credeţi că va veni vremea să fim conduşi de un Guvern mondial?

Dan Luca: Şi Uniunea Europeană poate fi văzută ca o regiune… Oricât ai fi de mare, la nivel mondial poţi fi minuscul în raport cu SUA, Rusia… Uniunea Europeană este privită foarte bine în multe ţări, se doreşte copierea modelului care este unul de succes. Guvern global? Se va înainta spre direcţia respectivă. Probabil generaţia asta va merge spre un Guvern european, dar generaţia copiilor noştri va avea misiunea democratizării unei guvernări globale. Vor fi mereu ţări care vor decide la nivel mondial, dar în direcţia aceasta se merge. Sunt prea multe conflicte în lume, pare un sat fără câini. Deci cred că se va merge către un Guvern mondial.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Lansarea clujeanã a cãrţii "European Union: Views from Brussels"

Vineri, 8 noiembrie 2013, Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca lanseazã la nivel local cel mai recent volum pe care l-am semnat, “European Union: Views from Brussels”. Lansarea va avea loc la sediul Facultãţii de Studii Europene (Str. Em. de Martonne nr. 1, 400090 Cluj-Napoca), sala Schuman, începând cu ora 12.00.

La eveniment participã prof. univ. dr. Mihaela LUȚAŞ, prorectorul Universitãţii „Babeş-Bolyai”, prof. univ. dr. Nicolae PÃUN, decanul Facultãţii de Studii Europene şi prof. univ. dr. Vasile PUŞCAŞ, directorul Institutului de Cercetãri Europene.

  

Vă aştept cu mare drag la lansare!

Informaţii suplimentare:

Despre carte la - Lansarea nationala a cărţii “European Union: Views from Brussels”

Lansare de carte la SNSPA. European Union: Views from Brussels

Agerpres - Uvertură la Masterul EU Communication and Government de la SNSPA - lansarea volumului ˝European Union: Views from Brussels˝

Dan LUCA / Bruxelles