Clujul văzut de la Bruxelles

În cei 15 ani de activitate, Casa Europei a fost prezentă în viaţa clujenilor, în special prin proiectele sale. Astfel, în 2003 am analizat “Impactul extinderii UE asupra Clujului”, în 2004 a fost organizată dezbaterea cu tema “Guvernarea Clujului într-o Europă extinsă”, precum şi studiul ce îşi propunea să descopere posibilul reprezentant al clujenilor în Parlamentul European.

A urmat “Starea Naţiunii: Cluj - Bruxelles 2005”, proiect iniţiat pentru a prezenta situaţia la zi a Clujului din punct de vedere european. Pe considerentul că este necesară existenţa unei platforme locale pentru conectarea reală a clujenilor cu Bruxelles-ul european, am pus bazele “Comitetului European al Clujului”.

În 2007 “În dialog cu 12 portrete clujene în Europa” a demonstrat că deşi la acea dată euroscepticismul era mai puţin prezent pe plan naţional decât acum, era nevoie de şi mai multe campanii de informare în chestiuni legate de UE.

Pe acest considerent am continuat să mă implic în activităţi prin care să aduc Uniunea mult mai aproape de români, iar cu ocazia aniversării din acest an, voi fi prezent la Cluj pentru organizarea evenimentul Casa Europei, “Clujul văzut de la Bruxelles”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol Cariere – “Întreprinzător în afaceri europene”

Într-un recent articol publicat în Cariere, explic ce înseamnă a fi întreprinzător în capitala comunitară şi implicat în afacerile europene.

Prin natura muncii pe care o desfăşor la Bruxelles am întâlnit şi schimbat opinii cu mii de persoane din capitala europeană, unii lucrând în instituţii, alţii desfăşurându-şi activitatea în misiuni diplomatice, reprezentanţe regionale, corporaţii, grupuri de interese industriale, sindicate, firme de consultanţă, camere de comerţ şi industrie, organizaţii neguvernamentale sau trusturi de presă.

Fiecare întalnire, fiecare opinie schimbatã, provoacã idei interesante care se pot dezvolta apoi in proiecte de impact. Unele idei le-am exprimat prin intermediul interviurilor, cursurilor academice sau prin cãrţile publicate.

Dan LUCA / Bruxelles

Flexibilitatea muncii la Facebook

De această dată, vreau să pun în evidenţă din nou, concret, ce înseamnă un sistem de lucru flexibil, din exeperienţa unei tinere românce, angajată la Facebook, în California. Despre cum a reuşit să se integreze în noul mediu şi cum arată o zi de lucru obişnuită în cadrul companiei, vorbeşte chiar ea, într-un interviu acordat Wall-Street.ro.

În cadrul marii companii atmosfera este cu totul diferită de ceea ce Cristina ar fi putut găsi în majoritatea firmelor din România. Diferenţa în organizare se observă încă de la interviurile de angajare, dar şi în modul cum se lucrează. “La Facebook accentul este pe rezultate. Nu contează ora la care vii sau pleci, contează doar cum merge proiectul”. În plus, pentru socializare, se organizează întâlniri pentru angajaţi, cu diverse tematici. O altă oportunitate de relaţionare este luarea mesei oferită de Facebook, împreună cu colegii. Apropierea şefilor, atât fizică cât şi în ceea ce priveşte relaţia cu personalul este o altă practică aproape inexistentă în România.

Dan LUCA / Bruxelles

Piedici în calea României?

Pe lângă lipsa curajului de a formula obiective clare în UE, aşa cum este de părere şi Jonathan Scheele, fost şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Bucureşti, situaţia din cadrul comunităţii îngreunează şi mai mult evoluţia ţării, deşi România stă mult mai bine în multe domenii decât acum cinci ani.

Concluzia interviului acordat pentru Adevărul nu face altceva decât să întărească ceea ce teoretic se cunoaşte şi se exprimă intens, dar din păcate se pare că e mai greu de pus în practică – “România este responsabilă de folosirea potenţialului pe care aderarea la UE îl oferă. Finanţarea din partea UE este disponibilă, dar România trebuie să fie capabilă să o folosească. Am spus şi înainte de aderare: „UE îţi dă bani, dar nu ţi-i bagă şi în buzunar"! De asemenea, climatul economic actual şi populismul nu au ajutat România, cel puţin în privinţa restricţiilor pe piaţa muncii”.

Mesajul nu este la fel de pesimist ca cel pe care îl transmitea nu de mult un alt britanic vis-a-vis de România, care are mari şanse de integrare reală în UE. Dar apropo de rolul pe care trebuie, şi pe care poate să îl joace România în UE, insist pe idei de genul celor rezultate în urma analizelor realizate de GrupRomania.

Dan LUCA / Bruxelles

Drept de muncã pentru românii din Belgia în 2012?

Românii din Belgia îşi pun întrebarea dacã Belgia va impune restricţiile asupra dreptului de munca pentru români şi dupã 1 ianuarie 2012.

Am creionat situaţia actualã într-un interviu oferit prietenilor de la Rombel - Piaţa muncii pentru românii din Belgia în 2012.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în PR Romania “De la comunicare la comunicarea UE”

Plecând de la câteva definiţii de bază ale comunicării, trecând apoi în revistă etapele evoluţiei mijloacelor de comunicare, într-un recent articol al PR Romania, încerc să explic complexitatea procesului de comunicare la nivel european.

Sugeram astfel, că pentru o comunicare eficientă, ştirile cu privire la Uniunea Europeană ar trebui împărţite în articole naţionale sau regionale. Pentru aceasta e nevoie însă de profesionişti în domeniul comunicării cărora să li se acorde mai multă atenţie. Aspectele de comunicare ar trebui integrate în fiecare propunere înaintată. Ar trebui să existe un dosar de comunicare din care să reiasă natura grupurilor de discuţie, cum trebuie să decurgă consultarea cu acestea şi în ce fel statele membre s-ar putea opune la propunerile respectivă.

Dan LUCA / Bruxelles

În dialog cu 12 portrete clujene în Europa

Anul 2007, anul aderării României la Uniunea Europeana, nu a însemnat nici pe departe finalizarea rolului pe care Casa Europei şi l-a asumat. De această dată, în colaborare cu Adevărul de Cluj şi Szabadsag, am pus bazele noului proiect „În dialog cu 12 portrete clujene în Europa”, un exerciţiu cetăţenesc pentru a înţelege mai bine ce aduce nou Uniunea Europeană pentru clujeni. Timp de 3 luni, în fiecare săptămână, Adevărul de Cluj şi Szabadsag au găzduit întrebările clujenilor despre noul lor statut de „cetăţean european” şi despre ce doresc ei de la „aleşii pentru Parlamentul European“.

Rezultatele studiului au demonstrat că deşi la acea dată euroscepticismul era mai puţin prezent pe plan naţional decât acum, era nevoie de şi mai multe campanii de informare în chestiuni legate de UE. Pentru că această lipsă de informare persistă încă, creşte si elanul meu de a scrie în continuare pe blogul Casei Europei pe teme europene de interes pentru români.

Dan LUCA / Bruxelles

Un ministru român în Bruxelles?

Numirea unui ministru al Afacerilor Europene în Romania trezeşte interes naţional. Foarte interesantã prezentarea fãcutã de Adevãrul pe marginea acestui subiect.

Mi-am permis sã îmi aduc şi eu contribuţia la fişa postului prin sugestia: „Dacă aş fi în locul lui, m-aş gândi foarte serios să-mi mut biroul la Bruxelles. La urma urmei, cât ar costa o casă chiar în coasta Comisiei Europene? Două milioane de euro? Aş aduce acolo funcţionari care să muncească de dimineaţa până seara şi aş lucra mână în mână cu Comisia, pe fiecare proiect în parte. Bineînţeles, ar trebui să primesc de acasă informaţii în timp real despre tot ceea ce împiedică fiecare proiect: probleme la licitaţii, aprobări date de autorităţile locale şi aşa mai departe".

Mult succes domnule ministru!

Dan LUCA / Bruxelles

Românii şi agricultura

Nu din cauza obiceiului românesc de a “sparge” seminţe la meci, în faţa blocului sau la o ieşire la iarbă verde, s-a dovedit atractivă cercetarea şi ameliorarea soiurilor de floarea soarelui în România, ci datorită potenţialului agricol al ţării.

Atât situaţia economică, cât şi experienţa în agricultură a României, a favorizat imediat după 1989 intrarea pe piaţa locală a celor mai mari producători mondiali de seminţe şi substanţe pentru tratamente agricole. În 1992 asistam la deschiderea filialei din România a companiei americane Pioneer, urmată de BASF (1993), Syngenta (1995) şi Monsanto în 1996 (în condiţiile în care americanii aveau încă din 1975 o reprezentanţă tehnică din România).

În altă ordine de idei, în federaţiile puternice din agricultură regăsim acum şi nume româneşti, încă o dovadă a faptului că interes există.

Şi dacă este vorba de seminţe, Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material săditor din România este acum membră a European Seed Association.

Dan LUCA / Bruxelles

Mobilitate. Experienţă. Carieră

Toate acestea, prin programul internaţional de recrutare al companiei Schneider Electric, cunoscut sub numele de Marco Polo. Acesta fiind destinat absolvenţilor cu studii de profil pentru construirea experienţei profesionale în afara graniţelor ţării de origine. După perioada celor doi ani, cei aleşi se vor bucura de experienţa câştigată în urma lucrului într-un mediu multicultural şi de un CV atractiv dacă doresc să aplice pentru obţinerea altor joburi. În contextul actual, când piaţa este dominată de fenomenul globalizării, experienţa în străinătate este crucială.

Aşa cum se vede, nu doar instituţiile pot să contribuie la educaţia europeană, multinaţionalele putând juca un rol apreciabil pe acest palier.

Dan LUCA / Bruxelles

Aurul albastru. Amintiri.

Vorbim atât de mult de Bruxelles, încât imi amintesc cu multă nostalgie de prima experienţă pe care am avut-o cu sistemul comunitar în vara lui 1996. Membru activ al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE) reuşisem să fiu recomandat de nişte "Les Anciens" ai organizaţiei să efectuez un stagiu de o lunã în Parlamentul European de la Bruxelles.

Cine crede că România este departe de Uniunea Europeană se înşeală. Acum 15 de ani eram aproape invizibili pe acest palier. Obţinerea vizei pentru a veni în Belgia era atunci o adevărată expediţie pentru un clujean. După un drum de o noapte la clasa a 2-a cu trenul, la primele ore ale dimineţii am mers pe strada Dacia, la Consultatul Belgiei, pentru a-mi depune dosarul de viză. Înghesuiala la gura consulatului era la ea acasă, şi nu vreau să redeschid traume pentru cei care au trecut prin aceste experienţe. După obişnuita transpiraţie fizică şi psihică reuşeam să ţin în mână paşaportul cu mult râvnita viză în jurul orelor 16 şi fuga la Gara de Nord. O nouă noapte de vis până la Cluj, dar ce mai conta, plecam în câteva zile la Bruxelles.

Şi ce drum până în capitala comunitară! Nici vorbă de avion, trenul era rege în acea perioadă. Înarmat cu un bilet de o lună, Interel, am pornit calea Europei, iar după vreo 5 trenuri schimbate şi 24 de ore eram în Bruxelles. Nu ocoleam de dragul plimbatului cu trenul, dar Austria nu era încă în Schengen, ceea ce făcea ca drumul cel mai scurt posibil să treacă prin Praga.

Cazarea cea mai ieftină din Bruxelles era oferită de hotelul Ascot, faimosul locaş al evreului plecat din România. Doamna Cristoiu mi-a oferit o cămăruţă de 8 metri pătraţi, ceva rezidenţă de pe rue Bordeaux, căci cam atâta puteam plăti cu cele 400 mărci o lună de cazare.

Făcusem rost de o şapcă albastră cu steluţe europene şi mi-am început un mic tur al oraşului. Lumea se uita cam cruciş la mine şi spre seară înţelesesem că simbolurile europene nu sunt la fel de stimate în Bruxelles ca şi în România anului 1996. Când mi s-a explicat explozia preţurilor la imobiliare sau servicii datorită miilor de "expaţi comunitari", parcă înţelegeam mai bine belgianul de rând şi faţa sa chiorâtă la propaganda indirectă pe care o afişam. A fost ultima dată când am purtat acea şapcă.

Vine şi prima zi de stagiu. Un respect deosebit din partea tuturor. Nu conta că veneam dintr-un oraş, Cluj-Napoca, pe care cu greu îl vizualizau pe unde se află, toţi eram colegi în Parlamentul European. Legitimaţie de acces peste tot, materiale de citit care îmi dădeau frisoane prin conţinutul lor, totul pentru mine. În acea vreme stagiarii nu aveau PC-uri la discreţie, iar dacă doream să redactăm un material trebuia să utilizăm calculatoarele Centrului de Calcul din Parlament, bun prilej de a întâlni colegi din toate ţările Europei şi nu numai. Cladirile Parlamentului European erau în special pe Rue Belliard, practic eu făcând stagiu în clădirea care acum aparţine Comitetului Regiunilor. Iar clădirea de pe rue Wiertz (Spinelli) era doar în şantier, fiind dată în folosinţă cam prin 1998. Nu eram singurul român din incinta Parlamentului. Şi acum îmi aduc aminte de sfaturile doamnei Aneta Popescu-Black, constănţeanca lucrând pentru Parlament încă din 1991, fiind o adevărată comoară de informaţii practice.

Noi voi insista prea mult pe studiul pe care l-am realizat atunci, o analiză a situaţiei mediului înconjurător din Delta Dunării. E interesant însã să văd că acum Dunărea şi Delta ocupă locuri de top pe agenda institutuţională europeanã. Timp de o lună am fost trimis în misiuni la Strasbourg şi îmi amintesc întâlnirea cu premierul României de atunci, Victor Ciorbea, surprins că un român îl interpelează pe culoarele Parlamentului; am petrecut câteva ore şi la Luxemburg, orăşelul-capitală, poate mai mic decât Clujul meu, dar gazda a numeroase instituţii europene.

Am trăit o lună a contrastelor, prezent fiind la întâlnirea Preşedinţilor Parlamentelor ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Adrian Năstase de la noi) cu Preşedintele Parlamentului European, dar şi luam masa de prânz constant în parculeţul din apropiere, neavând bani de a merge nici la cantina Parlamentului.

Atunci când prietenii mei erau la Costineşti pentru vacanţa estivală, eu descopeream Uniunea Europeană de la kilomentru zero, într-un Bruxelles care te cucereşte fără să îţi dai seama de ce. Şi nu vă închipuiţi că cele 21 de zile de ploaie au fost plăcute, dar tot acel sistem clădit în jurul simbolului european e copleşitor, îţi dă forţa de a continua.

Mi-am făcut într-o lună prieteni pentru o viaţă, iar cu mulţi dintre funcţionarii sau asistenţii de atunci sunt în contact, derulând apoi proiecte pline de sens. Poate cel mai exotic eveniment a fost selecţionarea mea în echipa de fotbal a Parlamentului European, dar nu vă gândiţi la ceva foarte formal. O gaşcă de funcţionari, recepţionişti ai instituţiei m-au primit cu braţele deschise pentru a forma o echipă şi pentru a învinge ceva echipă de campionat judeţean belgian.

La mai bine de 15 ani de atunci rememorez acele săptămâni din capitală europeană, care m-au făcut să revin, pentru a fi ales în cadrul Comitetului Director al studenţilor europeni de la Bruxelles (în aprilie 1997), pentru a începe un master în studii europene la ULB (în septembrie 1997), pentru a lucra la EurActiv (din 2001) şi pentru a derula alte iniţiative pe axul Bruxelles - România.

Dan LUCA / Bruxelles

Occidentul Românesc pentru români

Am deosebita plăcere să salut o publicaţie, relativ recent apărută, Occidentul Românesc, adresată diasporei româneşti, în special comunităţii de români din Spania.

Jurnaliştii români din Spania, România, Australia şi SUA încercă să păstreze vie legătura între cei plecaţi, între ei şi ceea ce se întâmplă acasă, precum şi să contribuie la reala integrare a Diasporei în ţara gazdă.

Admir iniţiativa tuturor celor implicaţi! Felicitări sincere!

Dan LUCA / Bruxelles

Coolhunting în România

Deşi la prima vedere românii sunt nemulţumiţi de ceea ce “România le oferă”, ataşamentul faţă de ţară există, şi este chiar foarte puternic, sentiment dovedit prin reacţia manifestată în diferite situaţii.

Aşa cum psihologii şi sociologii susţin, “cu cât o trăsătură de comportament sau o tendinţă socială este mai pronunţată, cu atât se naşte nevoia unei contragreutăţi, care ajunge, în timp, să omoare trendul initial”. Celebrul psiholog elveţian Carl Jung considera că „lucrurile împotriva cărora lupţi cel mai mult ajung să te definească cel mai bine”. “Tocmai pentru că românii s-au luptat atât de mult cu propria lor identitate la nivel european, au ajuns să nască tendinţa diametral opusă: românismul. Un fenomen prezent deja în sferele media”.

Idee de a asocia trecutul cu unele produse e interesantă, şi se pare că trendul naţionalist în comunicare este încă la cote maxime. Pe asta ar trebui să ne bazăm şi atunci când gândim campanii de imagine de ţară, pentru că idei pentru inspiraţie chiar există…

Când vine vorba de afacerile europene, mă întrebam nu de mult, cât de cool ar arăta steagul Uniunii pe unele produse tradiţionale. L-ar accepta oare cetăţenii mai bine decât l-au primit românii pe cel american de pe ciocolata Rom?

Dan LUCA / Bruxelles

Comitetul European al Clujului

Ideea constituirii Comitetului European al Clujului, prezentată acum 5 ani, a rezultat din studiul „Starea Naţiunii Cluj – Bruxelles”, pe considerentul că este necesară existenţa unei astfel de platforme locale cu un scop concret – conectarea reală a clujenilor cu Bruxelles-ul european.

Este o idee nouă pe plan românesc, încă de actualitate, cu un pontenţial uriaş, dar depinde foarte mult de factorii locali, pentru implementarea corectă a conceptului. Proiectul se poate translata uşor şi în alte judeţe din România.

Dan LUCA / Bruxelles

Presiunea sistemică a peisajului românesc

Şi ce vreau să spun cu asta? Mă refer la un fenomen care are loc foarte frecvent: se lansează o idee bună, dar care din păcate nu rezistă presiunii sistemului românesc. Apar bariere în calea trecerii de la proiect la concret, care descurajează înaintarea. Şi frustrările micro şi macro apar apoi la tot pasul.

Cel mai bun exemplu îl avem în Diaspora, când mulţi români cred că au idei pentru România, dar nu rezistă şi se înclină la prima adiere venită dinspre sistemul românesc. Ca remediu la această problemă făceam câteva recomandări în urmă cu ceva timp.

În plan politic publicam recent un mesaj amplu pe această temă, referindu-mă la europarlamentarii care vin cu iniţiative şi practici pe care le descoperă la Bruxelles şi Strasbourg şi care bine aplicate pot să influenţeze pozitiv sistemul politic românesc.

Dan LUCA / Bruxelles

50.000 de cititori ai blogului

Vă mulţumesc pentru fidelitate şi aştept în continuare comentarii şi sugestii în legătură cu activitatea pe care o derulez.

Dan LUCA / Bruxelles

Educaţia europeană la puterea a patra

Nu doar academicul este răspunzător de calitatea şi competitivitatea educaţiei europene, ci este vorba şi de influenţa instituţională, de cea a sectorului privat sau a organizaţiilor neguvernamentale, care printr-o adevărată implicare contribuie la formarea profesională a tinerilor.

Care ar fi mesajul pe care vreau să îl transmit? Importanţa conexiunii între educaţia europeană şi aceste sectoare în parte, dar şi cooperarea între toate acestea pentru creionarea unui sistem educational cu adevărat eficient şi evolutiv, adaptat realităţii contemporane.

Dan LUCA / Bruxelles

Blog de Diaspora! Codruţa Filip!

Vreau să o felicit pe Codruţa pentru curajul de a se lansa în blogosferă cu un subiect delicat - cum vedem noi, românii din Diasporă, România şi tot ceea ce ţine de cultura românească. Este pe direcţia asumării responsabilităţii celor două Românii pe care am amintit-o în multe mesaje şi eu.

Anul trecut realizam împreună cu Codruţa chiar o emisiune pentru Radio România Actualităţi pe această temă. Încă e de actualitate!

Dan LUCA / Bruxelles

Starea Naţiunii: Cluj - Bruxelles 2005 - 2011

Ca aprofundare a studiului realizat în 2003, am decis ca în 2005 să prezentăm situaţia la zi a Clujului din punct de vedere european, prin raportul: „Starea Naţiunii: Cluj-Bruxelles 2005”.

Proiectul iniţiat şi-a propus să conecteze comunitatea locală clujeană la dezvoltările europene, care îşi au bazele în Bruxelles. În acest scop, s-au realizat o serie de interviuri cu importanţi „actori locali”, din diverse sectoare (instituţii, academic, industrie, politică, organizaţii neguvernamentale, presă) pentru a identifica nevoile şi cerinţele acestora de la mediul european.

Ar fi interesantă o nouă evaluare la aproape 5 ani de la aderarea la UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Rampe de lansare în carieră

Experienţa şi implicarea activă în diferite activităţi încă din timpul studenţiei îşi dovedeşte încă o dată utilitatea. Fie că e vorba de afaceri personale sau de munca depusă ca şi angajat, tinerii care “au profitat” de aceste oportunităţi îi sfătuiesc şi pe ceilalţi studenţi să le urmeze exemplul.

“Nu petreceţi facultatea anost, mergând zi de zi la cursuri şi seminarii - şi mai ales nu o petreceţi numai în distracţie! Este perioada din viaţă cea mai propice de a interacţiona cu mediul de business, la un nivel pe care, într-un job entry level, nu aveţi cum să îl atingeţi. Şi probabil că este momentul cel mai oportun pentru a deschide ochii şi inima şi a vă hotărî ce vreţi cu adevărat să faceţi în viaţă”, precizează Mihai Seceleanu, fondatorul asociaţiei studenţeşti Voluntari pentru Idei şi Proiecte (VIP România).

Cosmin Alexandru mărturiseşte că “fără experienţa AIESEC nu cred că aş fi putut să colaborez atât de bine întâi cu partenerii mei americani, apoi cu cei austrieci din GfK şi, nu în ultimul rând, cu toţi străinii prezenţi în multinaţionalele cu care lucram”.

“Chiar dacă voluntariatul nu este considerat de unele persoane un job, ca voluntar înveţi ce mult depind alte persoane sau proiecte de acţiunile tale şi că trebuie să îţi desfăşori munca cu atenţie, seriozitate, responsabilitate şi dorinţa de perfecţionare. Acest lucru te ajută foarte mult în carieră, indiferent de domeniu sau de viitorul job”, este declaraţia Smarandei Filoti, acum travel & events coordinator la compania de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) România, fost membru AEGEE.

Indiferent că este vorba de exemplul membrilor AIESEC, AEGEE sau BEST, aceştia sunt doar câţiva dintre cei care “au crescut” în cadrul asociaţiilor studenţeşti şi de pe urma relaţiilor pe care le-au format în acea perioadă, beneficii de care se pot bucura şi cei care optează pentru voluntariatul în cadrul diferitelor organizaţii.

Personal, ca fost membru activ AEGEE, atât în structura locală clujeană, cât şi mai apoi în cea europeană de la Bruxelles, confirm importanţa implicării în proiecte nonguvernamentale în timpul vieţii de student.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA - articol PR Romania - Pe ce bugete comunicăm în Bruxelles?

Printr-un material publicat în PR Romania exemplific cu cifre concrete, obţinute în urma unor studii, sumele rulate în activităţile de lobby şi campaniile de comunicare pentru grupurilor de interese din Bruxelles-ul european.

Prea mulţi oameni de afaceri români privesc cu neîncredere tot ceea ce vine de la Bruxelles şi e mare păcat. Este benefică o nouă abordare pentru ca firmele de servicii din România să îşi îndrepte atenţia şi către a doua capitală a României.

Dan LUCA / Bruxelles

Parlamentarul european al Clujului

Prin proiectul derulat în toamna anului 2004, „Parlamentarul european al Clujului”, Casa Europei îşi propunea să analizeze viziunea partidelor politice din Cluj asupra Parlamentului European şi despre posibila reprezentare a clujenilor în forumul legislativ comunitar. 4 nume cu rezonanţă urcau atunci în fruntea clasamentului în urma răspunsurilor oferite: Vasile Puşcaş (PSD), Dan Brudaşcu (PRM), Norica Nicolai (PNL) şi Daniel Buda (PD).

Casa Europei a mai urmărit apoi şi prin intermediul blogului dinamica acestui subiect: reprezentarea clujenilor în Parlamentul European.

Dan LUCA / Bruxelles

4 ani de blog!

Acum 4 ani, pe 8 septembrie 2007, lansam blogul asociaţiei Casa Europei, din dorinţa de a fi în permanent contact cu cetăţenii clujeni, şi nu numai. Cred că blogul şi-a depăşit menirea de a informa doar comunitatea locală clujeană, fiind în prezent prin cei aproape 50.000 de cititori o sursă de informare despre realitatea practică a Bruxelles-ului european.

Încerc mereu să vin cu ceva nou pentru a recompensa fidelitatea vizitatorilor. Cititorii au observat că am abordat, pe lângă subiectele pe probleme europene, teme legate de comunicare, leadership sau cultură organizaţională, din dorinţa de a crea o imagine cât mai clară a ceea ce trebuie să fie România pentru a urca în clasamentele “pozitive” ale UE.

În speranţa că blogul Casei Europei trezeşte în continuare interes, vă invit să îmi citiţi şi în continuare mesajele.

Cu mulţumiri,

Dan LUCA / Bruxelles

Adresa de email instituţionalizată?

Nu trebuie să ajungem direct la utilizarea hologramelor pentru a putea fi prezenţi juridic în mai multe locuri în acelaşi timp. Semnătura electronică este o soluţie deja la îndemână, atunci când ar fi nevoie de “pecetluirea” unor parteneriate în colţuri diferite ale lumii în acelaşi timp.

Instrumentul modern a rezolvat astfel problema securităţii şi autenticităţii semnăturilor documentelor transmise în format electronic. În prezent este utilizat pe plan naţional la transmiterea declaraţiilor fiscale sau pentru autentificare în relaţiile cu diferite instituţii, dovadă că temerile legate de posibile fraude sunt treptat eliminate.

Să nu ne uimească însă dacă în viitor va exista şi email-ul oficial, livrat de către autorităţi, aşa cum e de exemplu numărul de asigurare. O adresă de email “instituţionalizată” pentru fiecare cetăţean, cu un cod special de accesare şi recunoscutã de autorităţi. Deja în domeniul bancar se utilizează de ceva vreme această metodă, sub forma pinului, cu ajutorul căruia deplasarea la bancă nu mai este necesară pentru încheierea tranzacţiilor.

Dan LUCA / Bruxelles

Solidaritate vs. socializare

A socializa “nu înseamnă că ne sprijinim unii pe alţii”, este remarca pe care o face Mihai Georgescu, CEO Wrigley România. Socializarea nu suplineşte solidaritatea.

Vorbitorii prezenţi la evenimentul recent organizat de Cariere au subliniat importanţa lucrului bine făcut, aşa cum au văzut în ţarile europene occidentale în care s-au perfecţionat în carieră. Reversul – discursul libanezului Bassam Gemayel, manager la Bucureşti, care având experienţa muncii cu românii, este de părere că în România lucrurile nu merg prea bine – aici angajaţii dau vina pe manageri şi invers, fără să se facă ceva concret pentru soluţionarea nemulţumirilor. Deşi pentru nimeni nu este o noutate – sistemul românesc are nevoie de asumarea responsabilităţii şi excelenţă în execuţie, competenţe-cheie pe care cei care au experienţa muncii occidentale, le-au dobândit în urma formării lor peste hotare.

Dan LUCA / Bruxelles

Rolul sectorului neguvernamental în educaţia europeană

În teza de doctorat pe care am publicat-o în 2007, am abordat şi conexiunea dintre educaţia europeană şi organizaţiile neguvernamentale.

„Dacă presa poate fi considerată ca a patra putere în Stat, atunci cu siguranţă ONG-urile sunt a cincea putere”, sublinia Chris Rose, specialist în comunicare pentru organizaţii nonguvernamentale.

ONG-urile, şi mai ales organizaţiile europene, pot promova o dimensiune europeană în educaţia non-formală. Aceste organizaţii contribuie la formarea cetăţenilor activi şi la clădirea abilităţilor organizaţionale la tineri. În acelaşi timp, pot opera sub nivelul procesului deciziilor politice şi pot influenţa sistemul pentru a schimba cadrul normativ al deciziilor politice şi felul în care cetăţenii percep deciziile politice.

Dan LUCA / Bruxelles

Europarlamentarii şi interesele naţionale

Europarlamentarul Cristi Buşoi prezintã foarte bine situaţia lobby-ul românesc la Bruxelles. „Nu conştientizăm în România cât de mult contează legislaţia europeană pentru ce se întâmplă în ţară".

Exemplul Olandei este adus din nou în discuţie, România trebuie să înţeleagă că este membră a Uniunii cu drepturi depline şi nu trebuie să aştepte ca statele mai puternice să îi decidă soarta.

Aşa cum spuneam şi eu într-un mesaj anterior, citând din analizele GrupRomania, România trebuie să îşi joace mai vizibil rolul în cadrul UE, iar europarlamentarii sunt puntea de legătură între poziţia naţională şi deciziile europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Turism economic şi în România

Ca răspuns la preferinţele turiştilor în perioada de criză, hotelierii vor investi în segmentul economy şi în România. Hilton dă tonul, iar Continental, Accor Hospitality Central & Eastern Europe, precum şi alte branduri de succes consideră România o bună piaţă pentru a dezvolta investiţii pe acest palier.

Conform analizelor făcute de consultanţii în domeniu, oraşele Sibiu, Sighişoara, Braşov sau Cluj, au mare potenţial de city break – acele vacanţe care se întind pe durata unui singur weekend, cam ce propuneam eu acum câţiva ani.

Acest tip de oferte nu sunt numai o oportunitate pentru turiştii străini care nu îşi mai permit vacanţe extravagante, ci în acelaşi timp o bună metodă de promovare a ţării.

Dan LUCA / Bruxelles

Guvernarea Clujului într-o Europă extinsă

Pentru primăvara anului 2004 “Casa Europei” Cluj-Napoca alesese ca şi subiect de dezbatere “Guvernarea Clujului într-o Europă extinsă”.

Răspunzând unui chestionar intitulat „Decalogului guvernării europene a Clujului”, reprezentanţii partidelor politice din Cluj prezentau atunci idei menite să conducă la conectarea reală a clujenilor la dezvoltările europene contemporane.

Multe dintre întrebări ofereau soluţii la problemele evidenţiate cu un an în urmă, prin proiectul „Impactul extinderii Uniunii Europene asupra Clujului”.

Dan LUCA / Bruxelles