În cel mai
recent articol pe care l-am pregătit pentru ziarul clujean Făclia,
am abordat subiectul reprezentării naţionale la Bruxelles, insistând pe
profilul care ar trebui să dea “mandat” comisarilor europeni români.
Redau în
continuare materialul integral:
............
2014 va aduce
schimbări importante în privinţa liderilor europeni. Pe lîngă europarlamentari,
României îi revine şi un fotoliu de comisar.
Pînă acum,
susţin cu convingere faptul că domnul Dacian Cioloş ne umple de mîndrie prin
activitatea sa. Mandatul pe care îl efectuează este excelent şi meritul este al
întregii echipe pe care o conduce. Dînsul are o expertiză foarte bine conturată
pe agricultură şi de aceea acest mandat i se potriveşte perfect. În general,
însă, puţine ţări reuşesc să se menţină două mandale la rînd pe acelaşi
portofoliu, deci probabilitatea ca din 2014 România să deţină din nou
“agricultura” este foarte mică.
Dacă, însă,
conturăm procedura de numire a comisarilor europeni, observăm o schimbare: după
2014 se pare că vom alege comisarii europeni din rîndul membrilor aleşi în
Parlamentul European în mai 2014. Este o iniţiativă în a conecta Comisia
Europeană la alegerile europene şi este bine că se dezvoltă aceste mecanisme de
reprezentare democratică. De asemenea, un comisar european trebuie să aibă
sprijinul politic din ţara de unde provine, să fie propus de guvern şi aprobat
de preşedinte, la noi. Este de preferat să aibă deja
experienţă de guvernare, cel puţin un mandat de ministru. Expertiza europeană
este şi aceasta foarte importantă, avînd în vedere că audierile din Parlamentul
European au refuzat multe candidaturi în ultimii ani. Trebuie ca acea persoană
să fie respectată la nivel european, să aibă un discurs diplomatic, fără
derapaj extrem. Iar ca influenţa la Bruxelles să fie maximă, avem nevoie de
oameni care să vorbească şi româna şi “eurocrata”.
Ca dosar, am
avut iniţial un portofoliu mai puţin important, multilingvismul, după care am
trecut la ceva mult mai “strategic” – Agricultura. Ce ziceţi de Energie? Avînd
în vedere că, de cele mai multe ori, politica energetică este privită ca o
chestiune deosebit de sensibilă, de interes naţional, prin care unele state
membre îşi propun să devină mai puternice şi mai influente ca altele. Chiar
dacă interdependenţa statelor în sectorul energetic este o caracteristică
esenţială, ţările membre continuă să ia decizii unilaterale, care, de cele mai
multe ori, duc la creşterea fluctuaţiei preţurilor la energie.
În prezent,
niciun stat membru nu poate asigura pe cont propriu aprovizionarea cu energie a
cetăţenilor şi mai ales la preţuri acceptabile. România are un profil energetic
foarte bun, astfel că ar trebui să încerce să obţină următorul comisar
european, după alegerile europene din 2014, pe Energie. Ca independenţă energetică
de ţară, noi sîntem printre primele trei state din Uniunea Europeană. Avem un
profil foarte bun şi pe energia regenerabilă.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu