joi, 5 februarie 2026

Contribuție la un articol publicat de către Ziarul Financiar: “Arhitecții Propriei Prosperități: România în Nouă Guvernanță Economică a UE”


Împreună cu Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, am publicat astăzi în Ziarul Financiar un articol despre rolul României în noua guvernanță economică a Uniunii Europene.

 

----

În următorii ani, Uniunea Europeană va lansa instrumente ambițioase de susținere economică: Fondul de Competitivitate, noi programe de reindustrializare, mecanisme de finanțare la scară fără precedent. România poate să transforme această oportunitate într-un salt calitativ real.

 

Privind retrospectiv, parcursul României de la momentul aderării în 2007 ilustrează atât puterea de transformare a modelului european, cât și limitele implementării acestuia. PIB-ul României a crescut de la 60 miliarde euro în 2004 la aproximativ 350 miliarde euro în 2024, transformând țara în a doua economie ca mărime din grupul statelor est-europene, după Polonia care a atins 850 miliarde euro.

 

În acest peisaj al evoluției, un rol crucial îl joacă noile programe strategice europene, care funcționează ca un semnal de forță pentru piețele globale. Printre acestea, Programul SAFE se profilează ca un pilon esențial pentru apărare, securitate și modernizarea infrastructurii rutiere, în timp ce Planul European pentru Locuințe Accesibile vizează direct creșterea calității vieții și echitatea socială. Însă, piesa centrală a acestui nou val de modernizare, miza care poate defini deceniul actual, este Fondul European de Competitivitate. Acesta nu este doar un instrument financiar, ci o veritabilă strategie de supraviețuire și succes într-o lume dominată de competiția tehnologică dintre marile puteri economice.


Importanța Fondului de Competitivitate Europeană pentru România nu poate fi subestimată. Acesta reprezintă esența efortului comun de a revitaliza industria, de a stimula inovarea și de a facilita o tranziție tehnologică lină, dar profundă. Discuțiile la nivelul Uniunii Europene privind designul și implementarea acestui fond sunt nu doar binevenite, ci absolut necesare, iar România trebuie să joace un rol de protagonist în această arhitectură. Fondul de Competitivitate este, în egală măsură, și al României. Nu suntem doar beneficiari ai unor directive stabilite la Bruxelles, ci suntem co-autori ai unei viziuni care trebuie să răspundă nevoilor noastre specifice de reindustrializare și digitalizare.

 

Implicarea României în faza de proiectare a acestui fond trebuie să fie constantă și orientată spre rezultate concrete. Avem responsabilitatea de a susține o abordare coerentă, centrată pe investiții bine definite și pe proiecte cu valoare adăugată ridicată. O participare activă presupune asigurarea unor reguli de implementare suficient de flexibile și adaptate realităților din teren, astfel încât companiile românești — de la marii actori industriali până la start-up-urile inovatoare — să poată accesa eficient resursele necesare pentru a deveni competitive pe piața unică. Pe termen lung, consolidarea economiei Uniunii Europene depinde de implicarea României ca partener activ și vocal, capabil să contribuie substanțial la valoarea adăugată a acestui mecanism.


Piața rămâne, în ultimă instanță, indicatorul real al succesului nostru. Costul capitalului și fluxul de investiții străine directe sunt barometrele care ne arată dacă direcția aleasă este cea corectă. O Românie performantă înseamnă o Românie care nu se teme de competiția de pe piața europeană, ci o folosește pentru a-și rafina procesele industriale și pentru a-și educa forța de muncă. În acest sens, integrarea europeană profundă este singura cale către prosperitate pe termen lung. Acest proces presupune și asumarea aderării la Zona Euro ca obiectiv strategic major, un proiect de țară care va aduce o stabilitate suplimentară economiei și va elimina riscurile valutare care pot frâna investițiile de anvergură.


Creșterea economică a României nu poate exista în izolare; ea este organic legată de sănătatea economică a unei Uniuni Europene puternice. Din acest motiv, prezența noastră în forurile de decizie trebuie să fie una de influență, nu doar de prezență formală. Trebuie să demonstrăm că suntem capabili să gestionăm proiecte complexe și că viziunea noastră economică este aliniată cu marile obiective de sustenabilitate și reziliență ale blocului comunitar. Totodată, această creștere trebuie să fie una echitabilă.

 

Dezvoltarea capacității de absorbție a fondurilor europene, precum și a celor de coeziune, în condițiile în care domeniile finanțate vizează sectoare cu importanță strategică – infrastructură, educație, cercetare, digitalizare, este determinantă pentru a putea construi o competitivitate structurală pe termen lung.

 

Mesajul-cheie pentru anii ce vor urma este unul de urgență și responsabilitate. Stabilitatea economică a României este direct legată de gradul nostru de integrare europeană, dar integrarea formală nu este suficientă, trebuie să fie însoțită de o capacitate de implementare consolidată.

 

România poate, fără îndoială, învăța din modelele de succes regionale și poate transforma Fondul de Competitivitate și următorii ani de fonduri europene într-un adevărat salt calitativ.

 

O Românie puternică economic se construiește prin reforme administrative concrete, prin investiții susținute în infrastructură și prin îmbunătățirea fundamentală a capacității de absorbție a fondurilor europene. Ancorarea fermă într-o Uniune Europeană solidă este necesară, iar pentru succesul acestui demers calitatea implementării la nivel național este determinantă.

 

Alexandru Petrescu este președintele Autorității de Supraveghere Financiară.


Dan Luca activează de 25 de ani în capitala Europei, fiind specializat în afaceri europene și comunicare strategică.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Niciun comentariu: