Obama a surprins europenii când a anunţat recent că doreşte ca sistemul de sănătate din SUA să fie inspirat din cel al Danemarcei, urmând ca în următorii 5 ani toate datele sistemului de sănătate să fie computerizate. Este deja de notorietate exemplul Danemarcei, care deţine MedCom.dk, cel mai bun sistem de digitalizare a datelor din sănătate.
România deţine un loc important în “Top 500”, dar atenţie, în cinematografia inspirată de realităţile sistemului de sănătate românesc - “Moartea domnului Lăzărescu” - un film din care reiese clar cruntul adevăr - sistemul de sănătate naţional este încă deficitar.
“Termeni ca telemedicina, e-pacient, carduri electronice de centralizare a trecutului pacienţilor sunt încă noi pentru pacienţii, dar şi pentru clinicienii din România. Însă implementarea lor, acordarea de bugete pentru informatizarea sistemului, înseamnă eficientizare, o evidenţă mai bună a pacienţilor, reducerea timpului de tratare şi aceasta în absolut toate domeniile. E-pacientul devine forţa motrice a sistemelor de sănătate ale secolului XXI”, concluziona Mircea Olteanu, Preşedintele Asociaţiei Spitalelor din România, la ultimul Congres Internaţional eHealth.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 24 martie 2010
luni, 22 martie 2010
Românii din Cabinetele comisarilor europeni
Este normal ca în Cabinetul Comisarului european din România, Dacian Cioloş, să găsim câţiva români: Sorin Moisa – Adjunct Şef de Cabinet, Alina Ujupan – Membru al Cabinetului, Daniela Sandu – asistenta personală a Comisarului şi Doina Avram – asistenta lui Sorin Moisa.
Poate surprinzător, dar avem români care îşi desfăşoară activitatea şi în alte Cabinete de Comisari europeni. Astfel Dana Trama-Zada este membru al Cabinetului vicepreşedintei Comisiei Europene, Viviane Reding, cea care acoperă portofoliul Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.
Angela Filote este purtãtoarea de cuvânt a Comisarului pentru Extindere şi politica de vecinãtate, Stefan Füle.
Oana Boldiş este secretara Comisarului European Neelie Kroes, vicepreşedintă şi responsabila cu Agenda digitală. Chiar şi în Cabinetul Preşedintelui Barroso avem un asistent român Simona Nichiţeanu.
Felicitări tuturor şi succes în mandatul pe care l-aţi început!
Dan LUCA / Bruxelles
Poate surprinzător, dar avem români care îşi desfăşoară activitatea şi în alte Cabinete de Comisari europeni. Astfel Dana Trama-Zada este membru al Cabinetului vicepreşedintei Comisiei Europene, Viviane Reding, cea care acoperă portofoliul Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie.
Angela Filote este purtãtoarea de cuvânt a Comisarului pentru Extindere şi politica de vecinãtate, Stefan Füle.
Oana Boldiş este secretara Comisarului European Neelie Kroes, vicepreşedintă şi responsabila cu Agenda digitală. Chiar şi în Cabinetul Preşedintelui Barroso avem un asistent român Simona Nichiţeanu.
Felicitări tuturor şi succes în mandatul pe care l-aţi început!
Dan LUCA / Bruxelles
duminică, 21 martie 2010
UE – victorie la Jocurile Olimpice?
La Jocurile Olimpice de Iarnă din acest an cele 27 de state europene au reuşit performanţa de a se întoarce cu 108 titluri. Nu intenţionez un bilanţ sportiv, însă aşa cum spuneam după Olimpiada de Vară din 2008, se pare că pentru UE important este să câştige, decât să participe. Şi acum sunt voci care proclamă victoria UE la Jocurile Olimpice de la Vancouver.
Să fim serioşi, federalismul nu înseamnă a spune că e al tău ceea ce e al altora. Astfel de abordări nu ajută cu nimic europenii să fie mai europeni şi să fie mândri de identitatea lor europeană.
Dan LUCA / Bruxelles
Să fim serioşi, federalismul nu înseamnă a spune că e al tău ceea ce e al altora. Astfel de abordări nu ajută cu nimic europenii să fie mai europeni şi să fie mândri de identitatea lor europeană.
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 19 martie 2010
Nervozitatea diplomaţilor europeni
Regulile prin care sunt selecţionate persoanele pentru serviciul diplomatic european, stârneşte nemulţumire. Şi asta mai ales în rândul diplomaţilor care provin din ţările nou intrate în Uniune. Se pare că viitorii diplomaţi se vor alege în special dintre funcţionarii actuali (cu experienţă) ai Consiliului şi Comisiei Europene, un dezavantaj net pentru cei veniţi de doar câţiva ani din Estul continentului.
Aşa cum pentru România următorii doi ani sunt cruciali pentru ocuparea cotei de ţară pe verticală, aşa este acum şi serviciul diplomatic european. Este un vid care se va umple în maxim următorii 5 ani, iar dacă România doreşte cu adevărat să aibă cetăţeni în acest serviciu e bine să conştientizeze rapid că actuala situaţie nu îi este favorabilă.
Dan LUCA / Bruxelles
Aşa cum pentru România următorii doi ani sunt cruciali pentru ocuparea cotei de ţară pe verticală, aşa este acum şi serviciul diplomatic european. Este un vid care se va umple în maxim următorii 5 ani, iar dacă România doreşte cu adevărat să aibă cetăţeni în acest serviciu e bine să conştientizeze rapid că actuala situaţie nu îi este favorabilă.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 17 martie 2010
Autostrăzi chinezeşti în România?
Anticipam încă din 2008 că România va importa masiv forţă de muncă din Asia, în special din China.
După întâlnirea dintre Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, cu Gao Hucheng, adjunct al ministrului chinez al Comerţului, se pare că cele două ministere vor “sprijini companiile româneşti şi chineze să se implice activ în realizarea de proiecte majore în cele două ţari, în domenii de interes naţional precum energia, infrastructura, energiile regenerabile, protecţia mediului, controlul poluării industriale, managementului apelor, agricultură, zootehnie, piscicultură şi îmbunătăţiri funciare”.
Aşa cum majoritatea proiectelor de infrastructură în Africa sunt “rezolvate” de asiatici, ne putem aştepta să avem surpriza ca autostrăzile din România să fie construite în viitorul apropiat de către chinezi?
Dan LUCA / Bruxelles
După întâlnirea dintre Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu, cu Gao Hucheng, adjunct al ministrului chinez al Comerţului, se pare că cele două ministere vor “sprijini companiile româneşti şi chineze să se implice activ în realizarea de proiecte majore în cele două ţari, în domenii de interes naţional precum energia, infrastructura, energiile regenerabile, protecţia mediului, controlul poluării industriale, managementului apelor, agricultură, zootehnie, piscicultură şi îmbunătăţiri funciare”.
Aşa cum majoritatea proiectelor de infrastructură în Africa sunt “rezolvate” de asiatici, ne putem aştepta să avem surpriza ca autostrăzile din România să fie construite în viitorul apropiat de către chinezi?
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 16 martie 2010
Dinamica identităţii electronice
În Belgia şi Italia, eID sau “electronic identity” a înlocuit deja cartea de identitate convenţională, lucru care pe viitor trebuie să se întâmple şi în celelalte state europene. Trecerea la digitalizarea identităţii europenilor este un proces complex, care va ocupa agenda încă cel puţin 20 de ani de acum încolo, aşa cum ziceau participanţii la un eveniment recent de la Bruxelles.
eHealth acoperă o parte importantă a proiectului european de reformă digitală.
În UE am avut eEuropa 2005, plan de acţiune care îşi propunea punerea la dispozitie şi utilizarea generalizată în Uniune până în 2005, a retelelor de bandă largă, precum şi securitatea retelelor şi a informatiilor, fiind axat de asemenea pe e-Guvernare, e-Învătare, e-Sănătate si e-Business. Acesta a continuat cu iniţiativa i2010, primul cadru politic coerent destinat erei convergenţei serviciilor de telecomunicaţii şi mass-media.
În ciuda eforturilor UE şi a dovezilor evidente că dezvoltarea IT-ului şi aplicarea aventajelor pe care le oferă se simt în orice domeniu, dezvoltarea infrastructurii IT e dificil de comunicat pentru politicieni şi implicit nu aduce voturi.
Este nevoie de schimbare macro a mentalităţii greşite care persistă încă. Trebuie să se treacă de la ideea “IT crează probleme”, la “non-IT crează probleme”.
Dan LUCA / Bruxelles
eHealth acoperă o parte importantă a proiectului european de reformă digitală.
În UE am avut eEuropa 2005, plan de acţiune care îşi propunea punerea la dispozitie şi utilizarea generalizată în Uniune până în 2005, a retelelor de bandă largă, precum şi securitatea retelelor şi a informatiilor, fiind axat de asemenea pe e-Guvernare, e-Învătare, e-Sănătate si e-Business. Acesta a continuat cu iniţiativa i2010, primul cadru politic coerent destinat erei convergenţei serviciilor de telecomunicaţii şi mass-media.
În ciuda eforturilor UE şi a dovezilor evidente că dezvoltarea IT-ului şi aplicarea aventajelor pe care le oferă se simt în orice domeniu, dezvoltarea infrastructurii IT e dificil de comunicat pentru politicieni şi implicit nu aduce voturi.
Este nevoie de schimbare macro a mentalităţii greşite care persistă încă. Trebuie să se treacă de la ideea “IT crează probleme”, la “non-IT crează probleme”.
Dan LUCA / Bruxelles
duminică, 14 martie 2010
UE. Comunicare. Mecanism.
Ce legătură există între politica de educaţie la nivel comunitar şi partidele politice europene?
Este de competenţele statelor membre ale Uniunii Europene a decide politica educaţională proprie, iar la nivel comunitar există doar anumite programe cadru de cooperare. De exemplu, în 1995, programul a creat Sistemul de Credite Transferabile având ca obiectiv recunoaşterea „studiilor Erasmus”, pe de o parte, şi dezvoltarea reţelelor tematice în universităţile europene, pe de altă parte. De asemenea, analizând impactul programelor educaţionale comunitare asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est, puteam observa încă din anii 90 o „perturbare pozitivă” a politicilor educaţionale naţionale din ţările respective în direcţia „alinierii la standardele comunitare”.
Dacă este să proiectăm situaţia la nivelul partidelor poltice europene şi să ne reamintim forma desfăşurării campaniei pentru europarlamentarele din 2009, observăm că se merge după aceeaşi filozofie. Alegerile europene sunt de „competenţă naţională” – practic fiecare partid politic din ţara respectivă încearcă să convingă electoratul propriu asupra ofertei electorale, iar la nivel european avem partidul politic european, cu rol de a stabili mai mult un cadru doctrinar de derulare a procesului electoral şi pentru a realiza statistica la nivelul UE. Partidul din ţara respectivă nu permite intervenţia „brandului politic european”, ci preferă să joace singur în alegerile europene, referindu-se însă deschis la apartenenţa la structura doctrinară europeană. Problema este complexă, iar explicaţiile variază de la „confuzie a electoratului autohton” la „compenţe naţionale - principiul subsidiarităţii”.
Încă de anul trecut prin iniţiativa social-democraţilor români din Bruxelles am dorit să dăm un semnal. Partidului Socialiştilor Europeni (PES) poate să conceapă un mecanism electoral european real. Pentru a reuşi însă la viitoarele alegeri europene din 2014, este nevoie de forţa de convingere în intern. Congresul PES din decembrie 2009 a dat un mandat Secretariatului General PES de la Bruxelles în a reforma şi de a readuce din nou stânga europeană la putere în UE.
Din ultima discuţie avută cu Secretarul General PES, Philip Cordery, am dedus că se vrea acum o astfel de abordare, care să împingă partidele politice socialiste şi social-democrate spre susţinerea unui candidat unic la Preşedenţia Comisiei Europene în 2014. Rămâne să vedem însă ce sistem electoral intern se va propune pentru realizarea acestui deziderat. Sper într-o abordare deschisă, un mecanism politic nou şi îmbunătăţit de selecţie şi promovare a liderilor la nivel comunitar, benefic pentru activişti, dar şi pentru toţi cetăţenii europeni.
Dan LUCA / Bruxelles
Este de competenţele statelor membre ale Uniunii Europene a decide politica educaţională proprie, iar la nivel comunitar există doar anumite programe cadru de cooperare. De exemplu, în 1995, programul a creat Sistemul de Credite Transferabile având ca obiectiv recunoaşterea „studiilor Erasmus”, pe de o parte, şi dezvoltarea reţelelor tematice în universităţile europene, pe de altă parte. De asemenea, analizând impactul programelor educaţionale comunitare asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est, puteam observa încă din anii 90 o „perturbare pozitivă” a politicilor educaţionale naţionale din ţările respective în direcţia „alinierii la standardele comunitare”.
Dacă este să proiectăm situaţia la nivelul partidelor poltice europene şi să ne reamintim forma desfăşurării campaniei pentru europarlamentarele din 2009, observăm că se merge după aceeaşi filozofie. Alegerile europene sunt de „competenţă naţională” – practic fiecare partid politic din ţara respectivă încearcă să convingă electoratul propriu asupra ofertei electorale, iar la nivel european avem partidul politic european, cu rol de a stabili mai mult un cadru doctrinar de derulare a procesului electoral şi pentru a realiza statistica la nivelul UE. Partidul din ţara respectivă nu permite intervenţia „brandului politic european”, ci preferă să joace singur în alegerile europene, referindu-se însă deschis la apartenenţa la structura doctrinară europeană. Problema este complexă, iar explicaţiile variază de la „confuzie a electoratului autohton” la „compenţe naţionale - principiul subsidiarităţii”.
Încă de anul trecut prin iniţiativa social-democraţilor români din Bruxelles am dorit să dăm un semnal. Partidului Socialiştilor Europeni (PES) poate să conceapă un mecanism electoral european real. Pentru a reuşi însă la viitoarele alegeri europene din 2014, este nevoie de forţa de convingere în intern. Congresul PES din decembrie 2009 a dat un mandat Secretariatului General PES de la Bruxelles în a reforma şi de a readuce din nou stânga europeană la putere în UE.
Din ultima discuţie avută cu Secretarul General PES, Philip Cordery, am dedus că se vrea acum o astfel de abordare, care să împingă partidele politice socialiste şi social-democrate spre susţinerea unui candidat unic la Preşedenţia Comisiei Europene în 2014. Rămâne să vedem însă ce sistem electoral intern se va propune pentru realizarea acestui deziderat. Sper într-o abordare deschisă, un mecanism politic nou şi îmbunătăţit de selecţie şi promovare a liderilor la nivel comunitar, benefic pentru activişti, dar şi pentru toţi cetăţenii europeni.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
