Google a prezentat recent studenţilor de la Universitatea Humboldt din Berlin viziunea despre viitorul tehnologiei – o extindere mai puternică în Europa, prin crearea de mult mai multe locuri de muncă, dar foarte interesantă este intenţia de a inaugura în capitala Germaniei un Institut pentru Cercetare a Internetului. Criteriul care a determinat alegerea locaţiei este reprezentat de tradiţia oraşului în inovaţia tehnologică.
Modelul de a prezenta planurile companiei în cadrul Universităţii Humboldt din Berlin, are ca exemplu speech-ul din mai 2000, care îi aparţine ministrului german de externe, Joschka Fischer. În incinta aceleiaşi universităţi fiind prezentate atunci obiective de integrare europeană şi respectarea principiului subsidiarităţii, importante pentru viitorul UE.
Laitmotivul discursului susţinut de CEO Google, Eric Schmidt, a fost “Tehnologia ne serveşte pe noi şi nu invers”, asta pentru a răspunde scepticilor care cred că internetul le va distruge viaţa. Facilitatea comunicării la distanţă sau cu vorbitorii altor limbi, sunt doar câteva din beneficiile oferite de Google, pe lângă bine-cunoscutul rol de motor de căutare.
În plus, Schmidt a adăugat faptul că în viitor, activităţile care implică intuiţie, creativitate sau leadership vor rămâne în datoria oamenilor, iar calculatoarele vor acţiona automat, realizând sarcinile pe care le vor primi de la utilizatori.
Tehnologia ajută, dar nu domină oamenii!
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 8 martie 2011
duminică, 6 martie 2011
Sprijin pentru copiii României
Foarte bună iniţiativa europarlamentarei Rovana Plumb de a readuce în prim plan, în cadrul Conferinţei “Impactul migraţiei economice asupra copiilor rămaşi în urmă şi asupra familiilor lor”, situaţia copiilor lăsaţi în ţară de către părinţii care au ales să muncească în străinătate.
Cred ca se poate face ceva concret în această directie. Putem realiza un program pilot la nivelul României şi apoi, dacă există rezultate, se poate trece chiar la un program comunitar pe acest subiect.
La nivel românesc, principalul obiectiv al acestui program trebuie să fie înfiinţarea “Punctelor comunitare româneşti în afara teritoriului statului român“, acolo unde există o masă critică de români. Tot în cadrul aceluiaşi program trebuie să includem şi o componentă destinată în special zonelor rurale din România, prin intermediul căreia să înfiinţăm “Centrele comunitare de sprijin pentru tineret”, cu rolul de a ajuta copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Sprijinirea înfiinţării “ONG-urilor de asistenţă care îşi desfăşoară activitatea în afara României” şi a “ONG-urilor pentru servicii locale” este crucială pentru o implementare coerentă. Aceste organizaţii nonprofit vor fi coordonate de “antreprenori sociali” – persoane care vin cu soluţii creative pentru cele mai importante probleme sociale ale momentului.
Pentru aceasta însă e nevoie de implicarea institutiilor româneşti, având Guvernul României ca şi co-finanţator al unui program românesc pentru românii plecaţi şi pentru copiii lăsaţi în ţară.
Dan LUCA / Bruxelles
Cred ca se poate face ceva concret în această directie. Putem realiza un program pilot la nivelul României şi apoi, dacă există rezultate, se poate trece chiar la un program comunitar pe acest subiect.
La nivel românesc, principalul obiectiv al acestui program trebuie să fie înfiinţarea “Punctelor comunitare româneşti în afara teritoriului statului român“, acolo unde există o masă critică de români. Tot în cadrul aceluiaşi program trebuie să includem şi o componentă destinată în special zonelor rurale din România, prin intermediul căreia să înfiinţăm “Centrele comunitare de sprijin pentru tineret”, cu rolul de a ajuta copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Sprijinirea înfiinţării “ONG-urilor de asistenţă care îşi desfăşoară activitatea în afara României” şi a “ONG-urilor pentru servicii locale” este crucială pentru o implementare coerentă. Aceste organizaţii nonprofit vor fi coordonate de “antreprenori sociali” – persoane care vin cu soluţii creative pentru cele mai importante probleme sociale ale momentului.
Pentru aceasta însă e nevoie de implicarea institutiilor româneşti, având Guvernul României ca şi co-finanţator al unui program românesc pentru românii plecaţi şi pentru copiii lăsaţi în ţară.
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 4 martie 2011
Despre decenţă în politica românească
Oarecum în completarea unui mesaj publicat în urmă cu un an în care subliniam sfatul domnului Andrei Pleşu legat de “ţinuta” vizitatorilor unui forum, un recent articol evidenţiază în viziunea acestuia importanţa apariţiei în România a figurilor care să impună respect. Asta indiferent că este vorba de clasa politică sau de intelectualitate. Lor li se cere mereu să facă ceva. Tocmai de aceea nu trebuie să fie nişte “simpatici”, ci să se prezinte cu decenţă în faţa opiniei publice.
Dan LUCA / Bruxelles
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 3 martie 2011
Comoditate informaţională
Dispozitivele mobile încep să capteze informaţia web şi să o transmită într-o manieră mult mai atractivă pentru utilizatori. Însă deşi telefoanele inteligente sunt mult mai practice din punctul de vedere al dimensiunii, unele informaţii nu pot fi vizualizate de către utilizatori la aceeaşi calitate, sau uneori chiar deloc. Se încercă totuşi adaptarea acesteia la noile tendinţe.
Un exemplu în acest sens fiind Flipboard-ul – o aplicaţie creată pentru iPod. Flipboard-ul prezintă sub forma unei reviste online, cu tipar îngrijit şi imagini de calitate, conţinut “social”, de genul reţelelor sociale sau blogurilor, şi poate fi răsfoită pagină cu pagină. Flipboard-ul poate însemna viitorul nu numai pentru utilitatea iPod-ului (iPhone-ul), ci şi pentru presa scrisă. Washington Post şi San Francisco Chronicle au contactat deja compania pentru a le crea aplicaţii iPad.
Noua tehnologie implică o investiţie iniţială, dar oferă apoi comoditate şi confort utilizatorilor.
Dan LUCA / Bruxelles
Un exemplu în acest sens fiind Flipboard-ul – o aplicaţie creată pentru iPod. Flipboard-ul prezintă sub forma unei reviste online, cu tipar îngrijit şi imagini de calitate, conţinut “social”, de genul reţelelor sociale sau blogurilor, şi poate fi răsfoită pagină cu pagină. Flipboard-ul poate însemna viitorul nu numai pentru utilitatea iPod-ului (iPhone-ul), ci şi pentru presa scrisă. Washington Post şi San Francisco Chronicle au contactat deja compania pentru a le crea aplicaţii iPad.
Noua tehnologie implică o investiţie iniţială, dar oferă apoi comoditate şi confort utilizatorilor.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 2 martie 2011
Franţa şi UE văzute de la Paris
La începutul acestei săptămâni am fost la Paris pentru a participa la Consiliul de Administraţie al EurActiv Franţa. A fost un bun prilej de a realiza mai bine cum e văzută Uniunea Europeană de la Paris. Există o dezbatere în cercurile franţuzeşti despre subiectele comunitare, afişul ţinându-l Politica Agicolă Comună, Guvernarea Economică si dezvolarea Dilpomaţiei Europene. Aşa cum e normal, viitorul democratic al Magrebului este un subiect cu priză la francezi.
Referendumul asupra Constituţiei Europene din 2005 a lăsat “traume” asupra electoratului francez, mulţi dintre ei devenind mai eurosceptici decât înaintea consultării.
Anul 2011 înseamnă pentru Franţa un an pre-electoral, în care miza o reprezintă poziţionarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale. Stânga franceză va organiza probabil alegeri interne pentru desemnarea candidatului, chiar dacă în presă apare constant numele Dominique Strauss-Kahn ca cel cu şanse reale de a-l învinge pe actualul preşedinte, în primăvara lui 2012.
Dan LUCA / Bruxelles
Referendumul asupra Constituţiei Europene din 2005 a lăsat “traume” asupra electoratului francez, mulţi dintre ei devenind mai eurosceptici decât înaintea consultării.
Anul 2011 înseamnă pentru Franţa un an pre-electoral, în care miza o reprezintă poziţionarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale. Stânga franceză va organiza probabil alegeri interne pentru desemnarea candidatului, chiar dacă în presă apare constant numele Dominique Strauss-Kahn ca cel cu şanse reale de a-l învinge pe actualul preşedinte, în primăvara lui 2012.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 28 februarie 2011
Lecţii de politică europeană
Tratatul de la Lisabona lărgeşte sfera de influenţă a Parlamentelor naţionale asupra politicilor europene. Acestea pot interveni direct, exprimându-şi punctul de vedere cu privire la măsurile viitoare.
Pentru aceasta, acea colaborare între Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European este vitală, dar iată că nu suficientă. Propunerea făcută de Siegfried Mureşan, fost consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Bundestag-ului, ca în funcţie de ponderea în Parlament europarlamentarii fiecărui partid să aibă rol de observatori în Comisia pentru Afaceri Europene, mi se pare interesantă. Este necesară o mai bună şi mai rapidă transmitere a informaţiei de la Bruxelles.
Nici la popoarele cu o bună organizare politică nu a fost uşoară gestionarea afacerilor europene şi cooperarea între executiv şi legislativ. Chiar şi în cazul Germaniei a fost necesară a adaptare treptată la aceste cerinţe.
Un alt sfat pe care îl primeşte România este acela de a coopera şi cu Parlamentele naţionale ale statelor membre, în special cu cele care au probleme comune – în cazul României în special Bulgaria. Astfel de măsuri ajută la blocarea unor eventuale iniţiative nefavorabile.
Dan LUCA / Bruxelles
Pentru aceasta, acea colaborare între Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European este vitală, dar iată că nu suficientă. Propunerea făcută de Siegfried Mureşan, fost consilier al preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene a Bundestag-ului, ca în funcţie de ponderea în Parlament europarlamentarii fiecărui partid să aibă rol de observatori în Comisia pentru Afaceri Europene, mi se pare interesantă. Este necesară o mai bună şi mai rapidă transmitere a informaţiei de la Bruxelles.
Nici la popoarele cu o bună organizare politică nu a fost uşoară gestionarea afacerilor europene şi cooperarea între executiv şi legislativ. Chiar şi în cazul Germaniei a fost necesară a adaptare treptată la aceste cerinţe.
Un alt sfat pe care îl primeşte România este acela de a coopera şi cu Parlamentele naţionale ale statelor membre, în special cu cele care au probleme comune – în cazul României în special Bulgaria. Astfel de măsuri ajută la blocarea unor eventuale iniţiative nefavorabile.
Dan LUCA / Bruxelles
sâmbătă, 26 februarie 2011
Trainingul ca investiţie
Chiar şi în perioade de criză, companiile europene au investit mult în traininguri pentru angajaţi. Din păcate în urma studiului realizat de Eurofound, nu putem spune acelaşi lucru despre cele româneşti, care ocupă ultimele poziţii.
Doar 18,3% dintre angajaţii firmelor româneşti au afirmat că au participat la traininguri plătite de angajator pe parcursul anului 2010. Cel mai mult s-au bucurat de acest gen de pregătire angajaţii companiilor din Finlanda, Olanda, Marea Britanie şi Suedia.
Angajaţii sunt conştienţi de beneficiile trainingurilor – în ultimii cinci ani se remarcă o creştere de 50% a numărului celor care le plătesc personal – urmând principiul învăţării pe tot parcursul vieţii.
Dan LUCA/ Bruxelles
Doar 18,3% dintre angajaţii firmelor româneşti au afirmat că au participat la traininguri plătite de angajator pe parcursul anului 2010. Cel mai mult s-au bucurat de acest gen de pregătire angajaţii companiilor din Finlanda, Olanda, Marea Britanie şi Suedia.
Angajaţii sunt conştienţi de beneficiile trainingurilor – în ultimii cinci ani se remarcă o creştere de 50% a numărului celor care le plătesc personal – urmând principiul învăţării pe tot parcursul vieţii.
Dan LUCA/ Bruxelles
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
