Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Finanţarea alegerilor primare europene din 2019”

Pe 14 ianuarie 2016, împreunã cu Prof. Alina BÂRGĂOANU, am publicat în Ziarul Financiar câteva sugestii pentru eleboarea unei strategii privind finanţarea alegerilor primare europene din 2019. Vreau sã multumesc cu aceastã ocazie masteranzilor de la SNSPA - Master in EU Communication and Governance pentru ideile exprimate la cursul din noiembrie 2015.

-------

Prăbușirea euroentuziasmului manifestat de cãtre cetăţenii europeni, cuplată cu ascensiunea euroscepticismului, a accentuat preocupările pentru „democratizarea” alegerilor europene şi pentru creşterea gradului de legitimitate de care se bucură instituțiile europene și liderii acestora. Chiar dacă, în acest moment, Uniunea Europeană este absorbită de rezolvarea problemelor urgente la zi – criza refugiaților, criza de securitate și chiar criza euro (departe de a se fi încheiat), considerăm că viitoarele alegeri europene trebuie să își facă loc pe agenda de preocupări a liderilor europeni, constituind un prilej de recâștigare a legitimității și a încrederii pierdute, o oportunitate de reconectare a cetățenilor cu proiectul european.

Alegerile primare în cadrul marilor partide politice europene și dezbaterile Spitzenkandidaten din 2014 au fost ultimele inovații în materie de alegeri europene. A fost un start bun, o formulă care a ajutat dezbaterea în multe state membre ale UE, în special în cazul în care respectivele state au avut un candidat de susţinut, sau în cazul în care mass-media naționale au transmis dezbaterile prezidențiale televizate.

Aceste inovații nu duc lipsă de abordări critice, dar l-au instalat, într-o manieră incontestabilă și legitimă, pe Jean-Claude Juncker la conducerea executivului Uniunii Europene. A fost clar stabilită legătura între candidatul de la cel mai mare partid politic din cadrul Parlamentului European după alegeri și poziţiile de top ale UE. De asemenea, acest demers a arătat că există loc pentru îmbunătățiri, aceasta deoarece se dorește o participare mai intensă a cetățenilor la procesul de elaborare și de implementare a politicilor Uniunii. E necesar să existe şi o “legitimitate” în privinţa surselor financiare alocate mecanismului prin care sunt aleși liderii europeni.

La dezbaterea organizată în luna mai 2015 de către EurActiv, la care au participat înalți reprezentanți ai partidelor politice și ai fundațiilor politice europene, cei prezenţi au susținut, în marea lor majoritate, ideea că noul sistem „de alegeri primare” trebuie să meargă mai departe.

Scopul acestui material este de a identifica posibile mijloace financiare de care să dispună partidele europene pentru a putea finanţa un mecanism avansat de legitimizare şi de comunicare înainte de alegerile europene din 2019.

Încă de la început, trebuie menţionat că lipsa de implicare sau pasivitatea nu vor aduce nici finanţele necesare unei campanii penetrante, nici impactul dorit în rândul electoratului. Trebuie gândite încă de acum scheme şi proiecte realiste care antrenează bugete consistente. Doar prin proiecte de anvergură alegerile europene pot concura cu deja faimoasele campanii electorale naţionale din ţările membre UE.

Trebuie gândit mecanismul comunicării care să includă, pe lângă partidele politice europene sau instituţiile europene, şi alţi actori relevanți. Există segmente care trebuie implicate atât în faza de concepție, cât şi în cea de implementare.

Pentru a avea succesul scontat din punct de vedere mediatic şi, implicit, al notorietăţii liderilor europeni ce urmează a fi aleşi, putem urmări proiectul şi implicarea actorilor relevanți pe 3 paliere:

1. Perioada de pregătire a proiectului (2016-2017)
2. Alegerile primare la nivelul partidelor europene (2018)
3. Mecanismul Spitzenkandidaten

Înainte, însă, de a propune idei concrete pentru finanţarea alegerilor primare, trebuie să accentuăm nevoia de a continua ceea ce s-a început în 2014 şi de a aprofunda și de a perfecționa acest mecanism. Este nevoie ca partidele politice europene să înţeleagă că ele reprezintă motoarele acestor alegeri primare, instituţiile europene aflăndu-se doar pe scaunul copilotului.

1. Finanţarea perioadei de pregătire a proiectului (2016-2017)

Cum am spus, mulţi consideră că UE trebuie să discute acum doar subiectele presante la zi, precum criza imigranţilor sau securitatea cetăţenilor, lăsând pe mai târziu alegerile din 2019. Dimpotrivă, considerăm că dezbaterea publică, pe subiecte de o anumită anvergură, precum valorile europene, identitatea europeană, modelul european, cetățenia europeană, nu poate reprezenta ceva superficial, un demers care să se bucure de atenție doar o dată la 5 ani.

Este foarte important ca, în dezbaterea privind finanțarea alegerilor primare din 2019, partidele politice naţionale, membre ale partidelor europene, să participe de la bun început, într-o manieră fermă și asumată.

Ideea de Individual Membership în ceea ce privește partidelor politice europene prinde încet-încet contur. ALDE are deja această posibilitate, iar PES, prin structura PES Activists, este la doar un pas de a oferi aceeaşi opţiune. Pe lângă simbolistica evidentă, această cotizaţie directă spre structura europeană poate fi şi o sursă clară de venit pentru alegerile europene.

În plus, la nivelul fiecărui partid european, se pot concepe mecanisme transparente care să permită primirea de donații fie de la entităţi juridice, fie de la persoane fizice.

Este o oportunitate deosebită, acum, în contextul în care UE a redescoperit nevoia de industrializare, într-o formă modernă, adaptată cerințelor momentului (Industry 4.0), să implicăm în acest proiect Industrial European Champions. Cu siguranţă, identitatea europeană şi avantajele pieţei unice trezesc interesul oamenilor de afaceri de pe continent. Este vorba despre actori care cunosc foarte bine importanţa, pentru nivelul macro și micro al structurii europene, a sferei publice europene și a valorilor europene împărtășite.

2. Finanţarea alegerilor primare (2018)

Alegerile primare din 2014 au “sugerat” partidelor politice europene să-şi desemneze candidatul la Preşedinţia Comisiei Europene. Mecanismele au fost deocamdată relativ superficiale, cu impact limitat asupra cetăţenilor. Majoritatea activiştilor de partid nu au fost implicaţi în derularea alegerilor primare, preferându-se procedee interne, poate mult prea interne.

Partidele naţionale trebuie implicate în alegerile primare europene în mod real, iar alegerile europene trebuie să capete o puternică miză politică internă/ națională. De exemplu, câştigătorul alegerilor primare din cadrul unei doctrine sau unei familii politice trebuie să aibă puterea de a desemna liderii celor 28 de liste naţionale (sau chiar regionale) pentru alegerile europene din 2019.

Pentru impact şi transparenţă, se poate concepe un sistem în care fiecare ţară are un număr de “electori” echivalent cu numărul eurodeputaţilor ţării respective în Parlamentul European sau al voturilor ţării respective în cadrul Consiliului. Câştigător este declarat candidatul cu cel mai mare număr de puncte în urma rezultatelor cumulate din cele 28 de ţări membre.

Este evident că astfel de sisteme au nevoie de timp pentru a se roda. De aceea, considerăm că 12 luni este perioada optimă pentru conceperea și adoptarea lor. Anul 2018 este perfect pentru exerciţiul de relaţionare cu electoratele din ţările membre. Dacă avem un mecanism de acest fel, care pătrunde la nivelul fiecărui partid european în cele 28 de ţări membre, timp de un an, pot fi imaginate și alte surse de finanţare. Partidele politice naţionale trebuie să se implice în acest proces, să conștientizeze faptul că miza o reprezintă succesul în alegeri și, implicit, succesul și viabilitatea partidului, inclusiv în plan intern. Odată realizată această conștientizare și obținută implicarea partidelor, fondurile necesare pentru finanțarea campaniilor și a mecanismelor pan-europene vor fi mai ușor de identificat.

Evenimentele prilejuite de primarele europene pot avea un impact puternic asupra relegitimării și recredibilizării proiectului european, iar implicarea mass media naţionale, în special a televiziunilor naţionale, reprezintă o necesitate. În acest context, se poate imagina posibilitatea de a oferi actorilor interesați din mediul privat spaţiu publicitar atât la dezbaterea propriu-zisă, cu candidaţii, cât şi la alte emisiuni televizate legate de acest subiect.

Un segment încă neimplicat în procesul electoral pan-european este reprezentat de marile oraşe europene. Cu siguranţă, datorită câștigurilor așteptate în planul prestigiului, anumite oraşe vor dori să intre în competiţia de a găzdui evenimente ale primarelor europene. Notorietatea și reputația oraşului pot fi o sursă de venit pentru finanţarea primarelor (este vorba despre un concept preluat din finanţarea Turului Franţei la ciclism).

3. Mecanismul Spitzenkandidaten

Dacă ceva a mers bine în anul 2014, a fost sistemul Spitzenkandidaten, în special la nivelul televiziunilor din unele state europene. Am putut vedea, în acest fel, care sunt “feţele”, persoanele concrete, propuse de partidele europene pentru a ne conduce destinele, am urmărit dezbateri pline de sens pe subiecte de interes european.

Din moment ce și-a dovedit viabilitatea, mecanismul trebuie continuat şi aprofundat, iar eventualele greșeli asociate, inevitabil, oricărui început, evitate. Aşa cum televiziunile din Germania şi Franţa au reuşit să aducă dezbaterea dintre candidatul EPP şi PES în platourile naţionale și pe agenda de preocupări a cetățenilor, la fel trebuie dezvoltat mecanismul şi la nivelul altor ţări.

Limba de comunicare este importantă în politică, dar este imposibil, și oricum inutil, să pretindem ca un candidat să poată vorbi peste 20 de limbi europene. Cu siguranţă că se pot identifica soluţii simple pentru rezolvarea acestui neajuns de comunicare, implicând, de exemplu, traduceri simultane ale intervențiilor.

Această perioadă a alegerilor poate reprezenta un vârf de finanţare a partidelor politice europene. Pe lângă anumite idei de la primele două puncte, fezabile și în această etapă, se pot avea în vedere și alte soluţii. De exemplu, sistemul dineurilor de fundraising (după model american) se poate introduce cu relativă uşurinţă.

O altă idee este ca o parte din bugetul comunicării pentru finanțarea alegerilor europene, aflată la dispoziția Parlamentului European, să fie alocată partidelor politice care au demarat alegeri primare transparente.

Desigur, există şi alte metode de a finanţa alegerile primare din 2019. Ideea de bază este că partidele politice europene trebuie să se implice încă de pe acum în crearea mecanismelor interne. Trebuie gândit la scară mare, în termeni de alegeri naţionale. Alegeri de prim rang, acesta este lucrul pe care ni-l dorim la nivel european.

Suntem conștienți că orice schimbare implică reguli noi, presupune o perioadă de adaptare, creează rezistență la schimbare. Instituţiile europene au un rol fundamental în gestionarea acestor schimbări, fiind chemate, printre altele, să identifice proceduri care să asigure transparența procesului de finanțare a campaniei electorale din 2019, mai ales în condițiile în care se preconizează că bugetele pentru această campanie vor fi de 100 de ori mai mari decât cele din 2014.

Concluzii

Afacerile europeane sunt, prin definiţie, plictisitoare şi neinteresante pentru privitori şi ascultători deopotrivă. În ciuda acestei dificultăți, comunicarea publică pe marginea politicilor europene este, indiscutabil, obligatorie. Dacă am avea un sistem electoral bazat pe alegeri primare europene, mass media naţionale ar acorda mult mai multă atenţie subiectelor europene, inclusiv celor legate de de alegerile europene, cu mult timp înainte de data efectivă a scrutinului. Ceea ce prezintă potențialul de a crește interesul pentru procesele electorale, de a cataliza, astfel, dezbaterile pe teme europene, de a conferi, astfel, mai multă legimitate și credibilitate celor care ar urma să fie aleși spre a conduce destinele UE. Beneficiind de atenție din partea mass media și din partea cetățenilor, voturile ar putea fi acordate, într-o mai mare măsură, în cunoștință de cauză, și mai puțin pe baza unor aproximări, a unor mituri sau a unor considerente exclusiv de natură internă.          

Multiplicănd cu 28 campaniile electorale naţionale, putem afirma fără reţinere că primarele sunt o mină de aur pentru mediatizarea alegerilor europene, a Parlamentului European în particular şi a Uniunii Europene în general.

Dacă Spitzenkandidaten şi alegerile primare europene se dovedesc a fi instrumentele prin care alegerile europene pot aduce mai multă dezbatere în UE, atunci finanţarea transparentă a comunicării cu electoratele din statele membre este imperativă.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Anul politic european 2016”

Am încercat astãzi, 19 decemberie 2015, prin intermediul Ziarului Financiar, sã identific principalele evenimente politice ale anului european 2016.

----------------------

Uniunea Europeanã a fost zguduitã de douã evenimente majore în 2015. Criza emigranţilor şi atacurile terorismului islamic au adus pe tapet subiecte la care Bruxelles-ul gãseşte cu greu soluţii.

Urmeazã 2016. Fãrã doar şi poate, multe dintre temele acestui an se vor regãsi şi în viitor. Existã totuşi anumite subiecte noi, care vor intra pe agenda publicã încã din primele luni ale noului an.

Referendumul din Marea Britanie va avea loc cel mai probabil în toamna lui 2016 şi permiteţi-mi un pronostic. Chiar dacã premierul britanic va încerca sã renegocieze anumite aspecte ale relaţiei cu UE, puţine lucruri concrete va obţine de la Bruxelles. Proiectul european este definit ca unul al solidaritãţii, iar vocile singulare se izoleazã treptat, chiar sub ameninţarea pãrãsirii corabiei. Aceastã strategie de santaj european va avea un bumerang asupra lui David Cameron. Concret, estimez urmãtorul scenariu: Marea Britanie nu va obţine concesii semnificative de la UE în prima parte a anului 2016, referendumul va confirma însã prezenţa britanicã în UE, provocând o crizã internã la nivelul conservatorilor britanici, care va avea ca şi consecinţã pierderea puterii la urmatoarele alegeri. E ceva asemanator cu cele petrecute în spaţiul politic francez în anul 2005, când o parte considerabilã a Partidului Socialist a ezitat în privinţa ratificãrii constituţiei europene.

În rest, puţine iniţiative majore se vor porni în 2016, mai ales cã avem un an preelectoral atât în Germania, cât şi în Franţa. Un pic de animaţie se va produce la sfârşitul anului viitor din cauza alegerilor primare organizate cel mai probabil de cãtre Partidul Republican (dreapta francezã actualã, condusã din nou de Nicolas Sarkozy). Desigur, nu putem uita în 2016 alegerile din Statele Unite ale Amercii, urmãrite cu mare interes şi pe continentul european.

La nivelul politicilor sectoriale e interesant de urmãrit ce va însemna în mod concret Digital Single Market sau Energy Union. Negocierile comerciale cu SUA, subiectul Turcia şi chestiunile legate de protecţia frontierelor europene vor trezi cu siguranta interes din partea presei europene.

Reindustrializarea Europei este un proces de urmãrit, mai ales cã Forumul de la Davos din ianuarie se va axa pe Industry 4.0, iar Hannover Fair-ul din aprilie, locul unde industria germanã îşi lanseazã mesajele, va avea ca parteneriat privilegiat în 2016 Statele Unite.

Dan Luca / Bruxelles

Dan LUCA – Ce a însemnat anul 2015?

Luna decembrie este perfectã pentru a analiza principalele realizãri ale anului.

În cursul acestui an am preluat noi reponsabilitãţi in cadrul EurActiv, devenind Senior Director, activitatea mea extinzându-se de la Bruxelles și la nivelul Berlinului și a Parisului.

Mã bucur foarte mult sã mentin și în 2015 un ritm accelerat în susţinerea cursurilor academice, atât la București, la SNSPA (cursul "European Media and the Public Sphere" – martie și “Opinia Publicã în UE” – noiembrie), cât și la Bruxelles, la VUB "Non-institutional (private) actors in the making of EU law" – aprilie și la KULeuven (Community of EU Actors – februarie și decembrie).

Am continuat cu succes sesiunile de training la VUB Bruxelles, pe teme interesante precum "Ofertele de joburi în Bruxelles-ul european" (martie) sau “Launching your Professional Career in the EU-Brussels Ecosystem. Using your PhD-degree to the full extent” (octombrie).

Am avut anul acesta oportunitatea de a iniţia și coordona douã cercetari applicate pe teme de actualitate: Alegerilor primare europene din 2019 și Pregãtirea experţilor români pentru Președenţia UE.

Am fost onorat sã moderez dezbateri de impact la Bruxelles: European University-Business Forum, organizat de DG Educaţie şi Cultură la Bruxelles (martie), “Provinces reinforcing economic development in rural areas” (octombrie),  “Innovative Education Tools to Bridge the Skills Gap in the Rubber Industry” (octombrie) sau sã fac parte din panelul de experţi la Euroconference 2015 (aprilie).

Am continuat sã rãspund pozitiv presei românești pentru interviuri: Adevãrul, PR Journal, Occidentul Românesc sau Fãclia de Cluj.

Profitând de prezenţa la București m-am aflat în platourile televiziunilor românești: The Money Channel TV (despre cum “joacă” România la Bruxelles) și Foreign Policy/Adevărul Live despre “Cum poate creşte rolul României în politicile europene”.

Am avut și o activitate editorialã de care sunt mândru, contribuind cu un articol la cartea “România noului val”, dar și publicând zeci de articole în Ziarul Financiar, Foreign Policy, Cariere sau Convorbiri Europene. 

Deplasãrile pe care le-am efectuat la Paris și Berlin m-au ajutat sã înţeleg mai bine abordarea afacerilor europene în principalele capitale europene, iar vacanţa de varã din România m-a umplut de energie.

În rest, ca o picanterie, cele câteva luni în care am fost antrenorul echipei de handbal  mi-au dat o oportunitate fantasticã sã înteleg mai bine comunitatea în care locuiesc în Belgia.

Nu e rãu pentru un an. Sper sã pot derula o activitate asemanatoare și în 2016.

Multã Sãnatate tuturor și La Mulţi Ani!

Dan LUCA / Bruxelles

Studenţii de la Multilingual Communication interesaţi de Bruxelles-ul european

Pentru al 4-lea an consecutiv, am fost astãzi invitatul KULeuven din Belgia pentru a prezenta masteranzilor un curs despre implicarea sectorului privat în dinamica legislaţiei europene.

Chiar dacã majoritatea studenţilor nu au urmat facultãţi cu profil “afaceri europene”, interesul pentru a înţelege ″piaţa celor 100.000 de oameni″ care îşi desfãşoarã activitatea în Bruxelles-ul european a fost uriaş.

Mã bucur foarte mult când tinerii, în cazul de faţã belgienii, au o abordare foarte pragmaticã asupra ofertei de locuri de muncã prezentã în capitala Europei.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene : "Cât de anticipate au fost evenimentele politice din 2015?"

Pe 15 decembrie 2015, publicam un articol în Convorbiri Europene despre evenimentele europene ale anului 2015, raportându-mã la un mesaj de din 2014 în care anticipam majoritatea dintre acestea.

---------------

Acum 12 luni, încercam sã anticipez principalele evenimente ale anului politic 2015. Sciam atunci: Anul 2015 este oficial “Anul european al dezvoltării”, dar din punct de vedere politic, apropierea de alegerile programate în Marea Britanie (luna mai) vor intensifica tensiunile legate de raportarea Regatului Unit cu Uniunea Europeană şi chiar apartenenţa Londrei la Uniunea Europeană. O prognozã reuşitã, cãci victoria neaşteptatã, în special prin amploarea ei, a Conservatorilor britanici a netezit drumul cãtre controversatul referendum în care Marea Britanie se poate decupla de la Uniunea Europeanã.

Mai preconizam: Dacă anul 2014 a fost anul alegerilor noilor feţe din cadrul instituţiilor europene, anul 2015 trebuie să fie un an de acţiune. Va fi crucial modul de abordare al crizelor, că e vorba de Rusia, de somaj, migraţie, Statul Islamic, sau luările de poziţie în domeniul energiei. Şi e drept, crizele de mare amploare nu ne-au ocolit în anul 2015. Puternicele atacuri teroriste de la Paris (ianuarie şi noiembrie) plaseazã anul pe care îl încheiem pe acelaşi palier cu 2001, anul atentatelor din Statele Unite. Criza emigranţilor din acest an a surprins prin amploarea sa Uniunea Europeana, o uniune tot mai greu de coordonat pe anumite subiecte precum cel al protecţiei frontierelor naţionale. Tot la nivelul UE am mai asistat la o criza, puţin anticipatã. În luna septembrie Grupul Volkswagen era acuzat cu probe de Autoritatea de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) că a manipulat testele de emisii şi de consum pentru modelele diesel vândute peste Ocean. Impactul acestui scandal a fost enorm, cu un ricoşeu puternic asupra industriei auto europene şi nu numai.

Desigur, anticipam în decembrie 2014: Sistemul european va intra într-o viteză accelerată, pe de o parte din cauza noii echipe instalate în Piaţa Schuman, dornică de a-şi promova proiectele, pe de altă parte din cauza “evoluţiei sistemului european”, impact direct al dezbaterii despre viitorul instituţiilor europene. Caruselul de Bruxelles şi-a lansat anumite proiecte, mai mult în sfera experţilor în afaceri europene decât al cetãţenilor: Energy Union (februarie) sau Digital Single Market (mai).

Dar sã închei retrospectiva anului politic 2015 într-o notã optimistã. La sfârşitul celui mai cãlduros an din istoria observaţiilor meteorologice şi dupã patru ani de negocieri de multe ori sterile reprezentanţii de la Paris ai celor 195 de state participante la Conferinta privind schimbãrile climatice (COP21) au concluzionat un acord istoric. E interesant de vãzut implementarea practicã, ţinând seama în special de mixtul energetic de la nivelul ţãrilor UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Prin capitale europene, prin magia culturii europene…

Datoritã proiectelor derulate în ultima lunã, am avut oportunitatea sã lucrez în mai multe capitale europene. Am reflectat câteva idei în mesajul publicat în Convorbiri Europene, iar acum vreau sã revin cu un unghi special, legat de cultura europeanã.

Mi-a fãcut mare plãcere sã revãd sala plinã la Teatrul Naţional din București, la o piesã recomandabilã celor care iubesc politica și comedia, sau ambele la un loc.

La doar 10 zile de la antentatele din Paris, am petrecut câteva zile în capitala Franţei, prilej de a urmãri la faţa locului un musical de excepţie CATS. Parisul e fantastic. Lumea trãiește viaţa din plin. Veniţi la Paris! Meritã.

Iar sãptamâna trecutã, la Berlin, musicalul Hinterm Horizont a avut o magie specialã. Totul în limba germanã, dar cu titrate în engleza. Berlinul de Est din 1983. Interesant... cu amintiri profunde, mai ales pentru cei care își amintesc România dinainte de 1989.

Scopul acestui mesaj este de a încerca acest gen de spectacole când sunteţi în anumite capitale europene. Veţi întelege mai bine anumite culturile europene, diversitatea extraordinarã a continentului în care trãim.

Dan LUCA / Bruxelles

Berlinul la el acasã... versiunea 2015

Sãptãmâna aceasta am petrecut din nou 3 zile la Berlin, iar câteva idei interesante intenţionez sã le prezint în acest mesaj.

E de apreciat cooperarea franco-germanã şi în domeniul cercetãrii aplicate, iar evenimentul la care am participat confirmã aceastã afirmaţie. “Which convergence for the euro area?”, a fost întrebarea la care au încercat sã rãspundã experţi precum Pascal Lamy sau Iain Begg, în cadrul conferinţei organizate de douã prestigionase think tank-uri: Jacques Delors Institute şi Bertelsmann Stiftung.

Foarte interesantã perioada pentru producãtorii de bere din Germania. Asociaţia germanã se pregãteşte de sãrbãtoare – în anul 2016 se vor împlini 500 de ani de la German beer purity law. Mesajele se îndreaptã şi spre Bruxelles-ul european în cadrul acestei campanii.

Prestigiosul German Institute for Economic Research – DIW, care integreazã la Berlin 15 persoane în departamentul de comunicare, creioneazã o abordare pentru a se poziţiona mai puternic pe piaţa capitalei UE. Eu cred ca vor reusi…

Companiile de consultanţã oferã servicii pe ambele paliere, naţional şi european, iar discuţia de la Berlin cu BM este exemplu care confirmã regula.

Ca oraş, Berlinul este un loc dinamic, plin de viaţã, fãrã nici un stres. Si asta în ciuda faptului cã subiectele din sfera publicã germane cuprind fraze precum criza emigranţilor sau ameninţarile teroriste ale statului islamic.

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles