luni, 19 iunie 2023

Dan LUCA – contribuție la un articol publicat de către EURACTIV.ro: „Resursa umanã a Republicii Moldova pentru aderarea la UE”


A fost o reală plăcere să lucrez împreună cu Nicoleta Pînzaru (ziarist din Republica Moldova) pentru a realiza o investigație media despre „aurul albastru al Moldovei”. Articolul este acum publicat online de către EURACTIV.ro.

 

-----------------

 

Pe 23 iunie 2022, Republica Moldova a devenit oficial țară-candidată la Uniunea Europeană. A trecut aproape un an de când guvernul pro-european de la Chișinău și-a asumat conștiincios drumul spre integrarea europeană, iar negocierile de aderare ar urma să înceapă până la sfârșitul acestui an, după îndeplinirea celor nouă recomandări enunțate de Comisia Europeană. În mai puțin de șase luni, Republica Moldova ar urma să convingă liderii statelor membre ale Uniunii Europene că este pregătită pentru a începe negocierile de aderare.

 

Negocierile sunt un proces complex, care ar putea dura mulți ani. De exemplu, în cazul României, negocierile au fost lansate după Summit-ul de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999, iar aderarea s-a întâmplat șapte ani mai târziu. Când acest proces va demara, Republica Moldova va trebui să negocieze împreună cu partenerii europeni pe 35 de capitole sectoriale, guvernul țării având nevoie de resurse umane calificate și profesioniste în varii domenii de activitate.

 

Cert este faptul că situația externă a Republicii Moldova este privită cu ochi buni în capitala europeană, la Bruxelles, iar asta datorită nu doar efortului diplomatic, dar și grație moldovenilor stabiliți aici, care lucrează de ani în buni în afacerile europene și au reușit să își construiască o carieră în domenii precum comunicare strategică, diplomație sau politici sectoriale.

 

Așa cum bine se cunoaște, mulți moldoveni dețin dublă naționalitate, ceea ce oferă un avantaj competitiv incredibil pentru Republica Moldova. În Bruxelles-ul european activează acum peste o sută de moldoveni, majoritatea derulându-și activitatea în instituțiile UE. E fantastic când întâlnești moldoveni bine informați, cu inițiativă, care cunosc în detaliu oportunitățile Moldovei pentru un parcurs european de succes. Ei cunosc bine care sunt mecanismele de funcționare a proceselor interioare, iar asta reprezintă un beneficiu semnificativ pentru Guvernul pro-european de la Chișinău.

 

Moldoveanca Alexandrina Robu-Cepoi este stabilită la Bruxelles de mai bine de cinci ani. Și-a făcut studiile de master și doctorat la Colegiul Europei, iar acum activează în calitate de asistent în Parlamentul European. Tânăra ar fi deschisă să facă parte din echipa de negocieri a Republicii Moldova și să contribuie substanțial la elaborarea politicilor regionale a țării, cât și la dezvoltarea domeniului energetic pe parcursul aderării. ,,Republica Moldova are un număr semnificativ de specialiști înalt calificați care lucrează la Instituțiile Europene și care ar putea ajuta țara în drumul său spre aderare prin intermediul studiilor, analizelor, consilierii, iar unii din noi ar putea chiar face parte din echipa de negociere atunci când procesul va fi într-o etapă mai avansată. Vrem să arătam Uniunii Europene că Republica Moldova, comparativ cu alte țări candidate, dispune deja de resurse umane bine pregătite care activează la Bruxelles și cunosc procesele interne, astfel nefiind necesar să se piardă timp în plus pentru formarea experților în afaceri europene. Cred că merită să depunem toate eforturile pentru a ne susține statul în parcursul său european. E foarte ușor să faci rai din țara noastră. Totul depinde de strategia și viziunea celor care o conduc”, susține Alexandrina.

 

Marian Cepoi a studiat și el la Colegiul Europei si din 2017 lucrează la Comisia Europeană. „Republica Moldova va avea nevoie foarte curând de o resursă umană pregătită, de un număr mare de specialiști care să se implice în faza negocierilor de aderare sau cel putin sã consilieze administraţia publică moldovenascã. La Chișinău resursele umane înalt calificate sunt limitate, mai ales în domeniul afacerilor europene. Avem aici, la Bruxelles, surprinzător pentru o țară non-membră, un grup mare de moldoveni care lucrează la instituțiile europene, birourile de afaceri europene ale sectorului privat, consultanțe sau în cadrul societății civile şi alte organizații internaționale. Să ne adunăm, să ne cunoaștem între noi, să fim la curent cu pasul negocierilor, să abordăm principalele provocări, să facem schimb de cunoștințe relevante pentru procesul de integrare și negocieri de aderare, să avem invitați de la care să aflăm dedesupturile acestui proces complex”, a menționat Marian.

 

Bruxelles-ul, ca pol legislativ, a coagulat în jurul instituţiilor europene o comunitate aparte. Este vorba de puternicul sector privat, reprezentat de companiile europene şi internaţionale, federaţii industriale, presă europeană şi sectorul neguvernamental. 100.000 de persoane îşi desfăşoară acum activitatea în Bruxelles-ul european. Întâlnim mulți moldoveni care lucrează deja și în sectorul business-ului european.

 

Vlada Toma este Director Resurse Umane la EURACTIV Media. La fel ca și Alexandrina și Marian, și-a făcut studiile la Colegiul Europei în domeniul diplomației. Ea consideră că moldovenii stabiliți în Bruxelles sunt buni ambasadori ai Republicii Moldova, iar prin munca zilnică pe care o fac contribuie la viitorul acestei țări. ,,Cei din Moldova cunosc teoretic ce înseamnă Uniunea Europeană. Moldovenii care sunt stabiliți în capitala Europei, prin natura joburilor pe care le au, știu care sunt cerințele la nivel european din punct de vedere practic. Dacă unești aceste două elemente se ajunge la un rezultat mult mai favorabil. Cunosc moldoveni din instituții europene care ar dori să contribuie la aderarea Moldovei la UE, dar această colaborare încă nu este bine stabilită. E încă mult de discutat”, prezenta Vlada.

 

O persoană fantastică este și Aurica Pripa, cu experiență de peste 15 ani în Bruxelles-ul european, în special reprezentând corporații și federații industriale europene. „Acquis communautaire este enorm, iar legislația este dinamică. Politicile sectoriale sunt complexe, iar adaptarea lor contextului moldovenesc necesită multă agilitate. E nevoie de o capacitate enormă a procesului negocierilor. Voința politică ajută, dar expertiza tehnică este hotărâtoare”, preciza Aurica.

 

Există deja o foarte bună interacțiune, în special la nivel individual, între autoritățile Republicii Moldova și moldovenii din Bruxelles și asta e bine. Important este cum se poate trece acum de la succesul individual la cel colectiv, al echipei Moldova. O sursă de inspirație poate să fie Clubul „România-UE” Bruxelles, înființat acum 20 de ani de către românii din Bruxelles-ul european în perioada negocierilor de aderare ale României la UE. Scopul acestui club a fost identificarea de soluții practice pentru aprofundarea proiectului european al României.

 

Moldova este într-o etapă fără precedent a istorie sale, are o direcție europeană asumată și o fereastră politică pentru a adera în câțiva ani la Uniunea Europeană. Resursa umană este elementul cel mai important. Este bătălia unei generații pentru viitoarele generații!  Cu siguranţă tinerii moldoveni cu expertiză UE trebuie să fie în prima linie a aderării țării la UE.

 

Dan LUCA / Bruxelles 

 

 

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “UE nu e un produs”


În editorialul de astăzi din Făclia am sugerat o abordare realistă asupra proiectului european.

 

---


E o zi oarecare și ne întrebăm dacă înțelegem cu adevărat Uniunea Europeană. Vorbesc acum la modul direct, fără diplomația omului educat care orice s-ar întâmpl
a merge mai departe cu bune și rele.


Nici chiar enunțurile de globalizare sau aparten
ţa la o putere economică mondială nu ridică sprâncenele, să fim sinceri. Parcă însă, de când a apărut conflictul din Ucraina, ne zicem că e bine că suntem în aceste structuri, că e UE, că e NATO. Expresii de genul "putea să fie și mai rău" sau ˝ne ajută americanii˝ sunt adânc întipărite în mintea românilor. Direcția strategică a României în direcția Vestului, stabilită în anii '90, a fost o carte bună, câștigătoare. Avem confirmarea acum! Trebuie chiar să ai o problemã personală să nu recunoști că e mai bine în UE decât în bătaia vânturilor din Balcani sau, chiar mai rău, în ceva monstrozitate instituțională coordonată de Rusia sau China.


Avem însă o problemã 
de a discuta normal despre UE. Suntem foarte exigenți și asta e bine, dar trebuie să înțelegem această construcție federatoare. A zice, de exemplu, că UE nu mai e bună fiindcă pierde teren în favoarea SUA sau a Chinei, pare egoist și pueril. Rafturile magazinelor, fie ele și online, nu oferă mai multe variante de UE precum sortimentele de brânză sau pâine. UE nu e un produs, nu e nici măcar o oportinitate de afacere sau de vacanță. E, de fapt, un mod de viață, cu valori și posibilități de acțiune bine definite.


Că nu merge unsă Uniunea Europeană, cu siguranță. Dar asta putem să zicem și de țara noastră și de orașul nostru și de multe lucruri de care suntem nemulțumiți. Nu există locul perfect!

Haideți să destructurãm și să reclădim dogma ideilor mari, revoluționare chiar. Nu vreau să dezamăgesc, dar chiar dacă aveți proiecte bune pentru dezvoltarea UE, acestea nu se implementează automat. Există sisteme de conducere, selecționate de alegeri pe diverse nivele, sau structuri de expertiză, trecute prin examene, care sunt chemate în permanen
ţă să dezvolte proiectul Uniunii Europene. Da, trebuie să te lupți pentru a ajunge în cercul responsabililor recunoscuți oficial. Se poate face ceva sau totul e pierdut? Cu siguranță, e loc pentru toți, dar identificați bine nișa în care cu adevărat puteți să vã aduceți valoarea adăugată. Iar apoi gândiți o strategie de a implementa cele propuse. Multă gândire strategică... 

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

luni, 12 iunie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Țară mare, țară mică”


Despre cum poate România să fie o țară influență la nivel european în editorialul meu semnat astăzi în Făclia de Cluj.

 

--


Când ne referim la structura europeană există o raportare constan
tã la țările mari ale federației. Până la marea extindere a Uniunii Europene din 2004 aveam chiar o diferențiere juridică, 5 țări având până acum 20 de ani doi comisari europeni în executivul european. Erau atunci aceleași țări care acum se califică direct în finala Eurovision, fără să treacă prin calificări: Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie.


Desigur, britanicii, după mai bine de 40 de ani de aparten
enţã, s-au decuplat acum câțiva ani de Uniunea Europeanã. Astfel există o repoziționare interesantă a țărilor în structura integratoare. Avem, fără doar și poate, motorul UE actual, binomul franco-german. Italia și Spania se alătură acestora formând top 4 al țărilor mari europene. Interesantă este apariția și consolidarea poziției a 5-a de către Polonia, datorită populației, dar și implicării structurate în dezvoltările legislative europene. Reamintesc că performanțele economice ale polonezilor poziționează țara pe locul 21 în lume, forțând chiar o intrare în G20, dar aceasta este o altă poveste.


Acum veți zice că pe locul 6 în UE este România, dar numărul de cetățeni nu este totul. Statistic chiar, populația României a scăzut sub 20 de milioane, iar olandezii sunt la doar un milion de cetățeni distanță...


Așa cum ziceam, mărimea unei țări nu se traduce automat în putere europeană, iar pe lângă dimensiunile economice avem și alte criterii.


O țară mare europeană are o viziunea asupra proiectului european și o strategie asociată. Vede întreg spectrul legislativ și se implică în toate politicile sectoriale. Alocă resursă umană pregătită tehnic și stabilește un mecanism politic de relaționare care să o facă eficientă la nivel europen. România a avut  o astfel de abordare în perioada negocierilor de aderare 2000-2004, dar și în timpul Președenției românești a UE din 2019.


Da, am avut perioade, în special forțați de istorie, în care am demonstrat că Uniunea Europeană nu a venit prea repede pe meleagurile românești. Am știut să ne mobilizăm și să citim proiectul european cu pixul în mânã.


Însă, în prezent, ne-am contractat sistemul, făcând din țară noastră un jucător marginal al puterii bruxelleze.


În plus, pentru a
intra într-un joc al putetii reale mai există două elemente vitale de luat în considerare. Proactivitatea și demnitatea. A avea opinie și a o prezența în sferele multiculturale implică mult curaj, dar asta fac liderii adevărați.


Iar a te plânge că ești persecutat, că te fură arbitrii, că sunt coaliții împotriva ta, e de un ridicol fără margini. O țară mare nu se plânge, se adaptează!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

miercuri, 7 iunie 2023

Dan LUCA – contribuție la un articol în Occidentul Românesc: ˝15 ani de la înființarea PSD Bruxelles˝


Împreună cu Codruţa Filip am prezentat care a fost contextul înființării primei filiale din afara teritoriului României pentru un partid politic românesc. Materialul a fost publicat de cãtre Occidentul Românesc.

 

---

 

Au trecut 15 ani de la înființarea primei filiale din afara teritoriului României pentru un partid politic românesc. În luna februarie 2008, s-a format la Bruxelles un Comitet de Iniţiativã pentru înființarea filialei Partidului Social Democrat la Bruxelles. A fost un context favorabil, România fiind în Uniunea Europeană din 1 ianaurie 2007, iar unii lideri PSD din acea perioada erau și eurodeputați.

 

Titus Corlățean, Secretar General PSD, și Victor Boștinaru, responsabil de relațiile internaționale la nivelul PSD, au ajutat enorm în perioada respectivă filiala PSD Bruxelles. Au fost organizare dezbateri de impact, dar și participări ale echipei PSD Bruxelles la forumurile decizionale PSD de la București.

 

Pe lângă interacția constantã cu Partidul Social Democrat, au existat alți trei piloni de comunicare pentru echipa de la Bruxelles: cea cu ˝organizațiile surori˝ din Bruxelles-ul european (filialele din Bruxelles ale partidelor de Stânga din alte ţãri membre UE); Partidul Socialiştiilor Europeni și Partidul Socialist din Belgia.

 

Legatura cu filialele din Bruxelles ale Partidului Socialist Francez, SPD-ului German, PSOE Spaniol sau Partidului Laburist Britanic a fost un punct forte al structurării activității PSD Bruxelles. Organizații cu experiență, acestea au ghidat inițiativa românilor în a deveni un partid politic, nu doar o mișcare cetățenească. Chiar dacă pare surprinzător, dar organizarea alegerilor primare la nivel Partidului Socialiştiilor Europeni pentru alegerile europene din 2014 a fost lansată într-o discuție internă, a acestor organizații, în prezența lui Martin Schulz în toamna lui 2009.

 

Cu Partidul Socialist Belgian cooperarea a fost directă, ajungând să ne implicăm real în campania alegerilor locale belgiene din 2012. Atunci, 6 români au candidat pe listele electorale de Stânga la sectoarele din Bruxelles, unul reușind chiar să câștige (în premierã pentru un român) mandatul de consilier local în comuna Sait-Josse (sector al Bruxelles-ului).

 

Cooperarea a crescut ca intensitate la nivelul Diasporei, progresiv lansându-se filiale PSD în mari orașe europene. Am avut un mare respect față de muncă exemplară a colegilor din Barcelona și Londra.

 

Am găsit metode să fim aproape de românii din Belgia, înțelegând problemele și ideile lor. Mișcarea noastră a prins, iar progresiv a fost lansată Organizația de Femei a PSD Belgia și Organizația de Tineret a PSD Bruxelles. Prin ghidajul PSD Bruxelles s-a infiitat și filiala PSD Anvers în 2014.

 

În perioada 2008-2014, iniţiativa politică de la Bruxelles a mișcat sistemul, dând un semnal real că Diaspora românescă dorește implicarea politică dacă există structuri de calitate și transparente. Mii de români au participat la evenimentele noastre, și-au exprimat opinia pentru a realiza o Românie mai bună, atât pentru cei din țară, cât și pentru cei din afara ei.

 

Există acum deputați și senatori în Parlamentul României care reprezintă Diaspora și asta a fost un deziderat al nostru în acea perioada. Am militat cu succes pentru a avea un Ministru al Românilor de Pretutindeni și asta s-a realizat în premieră atunci.

 

Am reușit, pe cât posibil, să arătăm că există o singură Românie, a celor 25 de milioane de români. Mulți dintre acești au decis ca pentru o perioadã de timp să trăiască în afara țării, dar ei au rămas români, poate mai patrioți decât cei din țară. Diaspora nu este o povarã pentru România, este o oportunitate pe care România o descoperă în fiecare zi…

 

Dan LUCA / Iniţiator, fondator și președinte PSD Bruxelles între 2008-2014.

 

 

Acum 15 ani am simțit exact ce simt şi acum, diaspora are nevoie de social democrație şi în afara ţării. Mesajele noastre au fost şi rămân constructive şi pliate pe necesitățile celor plecați.

 

Am fost alături de români când împreună cu echipa am încercat sã convingem autoritățile belgiene, prin dialog şi scrisori, sã deschidă piața muncii așa cum au făcut-o Spania şi Italia.

 

Am chemat autoritățile belgiene şi române deopotrivă sã dezvolte centrele comunitare, atât în afara ţãrii pentru cei plecați cât şi în România pentru copiii şi bătrânii rãmași. În fapt, noi am fost primii cu aceastã idee inspiratã din acțiunile pentru cei veniți din ţãrile terțe, şi asta pentru cã multe problematici cu care se confruntau românii erau comune tuturor străinilor, indiferent de ţara de proveniență.

 

Organizația a dezvoltat campanii de informare cu privire la drepturile lucrătorilor, iar în 2011 a condus la demascarea abuzurilor lucrătorilor români de la Abatorul din Bruxelles şi regularizarea situației acestora.

 

Organizația de Femei s-a concentrat mult pe lupta împotriva violenţei şi multe victime au găsit soluții primind îndrumare îi informații corecte. Deasemenea, a participat la multe demersuri legate de chestiunea sensibilã a copiilor rămași acasă fără părinți.

 

În perioada pandemiei, colegii au făcut efectiv formularele de obținere a ajutoarelor de stat pentru cei aflați la nevoie şi s-a instituit o permanență telefonicã.

 

Legăturile cu partidele surori s-au consolidat de-a lungul anilor şi în acest moment ne bucurãm de un sediu comun unde organizãm diverse evenimente şi întâlniri în inima capitalei europene. Europarlamentarii PSD participã mereu la activitățile desfășurate şi sprijină organizația noastră.

 

Între timp am pus bazele organizației PES Activists Diaspora, așa cum apare şi in statutul PSD, iar cei mai mulți dintre colegi sunt la Bruxelles. Însă avem organizații şi in alte ţãri şi localități din Belgia.

 

Unele aspecte ale integrării europene s-au schimbat şi s-au îmbunătățit, cum sunt condițiile de muncã şi dreptul la libera circulație. Acestea sunt drepturi fundamentale ale UE. Însă unele au rămas deschise, cum este chestiunea coordonării securității sociale, Schengen, întoarcerea acasă şi dezvoltarea durabilã a ţãrii. PSD Bruxelles va continua sã contribuie activ la aceastã agendã a cetãţeanului.

 

Codruţa-Liliana Filip, președinte interimar PSD Bruxelles şi

coordonator PES Activists Diaspora

 

marți, 6 iunie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Dezvoltarea IT-ului clujean”


Despre o oportunitate europeană pentru Cluj în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

--

 

Este de apreciat cum orașul nostru a evoluat în ultimii 10 ani, iar sectorul de IT a fost crucial în această dezvoltare. Privind spre viitor, există însă oportunități fantastice, dar e nevoie de a înțelege real legătura dintre politicile europene și proiectele propuse.

 

IT-ul clujean ocupă deja un loc de vârf în peisajul românesc, dar piața internă europeană este mult mai vastă. Trebuie o abordare de líder european pentru a continua povestea de succes pe plan local.

 

Digitalizarea informaţiilor creşte nivelul de credibilitate și oferă piețelor mai puțin dezvoltate oportunități de parteneriate și dezvoltare. În tot acest context este bine să înțelegem mai bine conceptul de  nevoie de autonomie strategică a Uniunii Europene, în sensul în care  țările Uniunii își propun să dezvolte un plan european de capacitate de producție autohtonă, pe sectoarele cheie: fie că vorbim de cel digital, al industriei de apărare sau alte sectoare cheie.

 

Vorbim tot mai mult despre un cadru legal ce stabilește reguli comune pentru partajarea datelor atunci când se utilizează produse conectate sau servicii conexe, dar vor exista și măsuri de protecție împotriva transferului internațional ilegal de date de către furnizorii de servicii cloud.

 

Pe acest fond a apărut un concept nou, european: Gaia-X, o federație de cloud-uri de date. Gaia-X a fost lansată în iunie 2020 de ministrul german al economiei, Peter Altmaier, și de ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire. Un proiect demers, asumat de Franța și Germania, îmbrățișat rapid și de alte state europene din dorința de a dezvolta anumite sectoare cheie.

 

Astăzi Asociația Gaia-X reunește peste 370 de organizații și companii din 21 de hub-uri naționale din toate sectoarele, cum ar fi mobilitatea, energia, producția, finanțele, agricultura, industria aerospațială, serviciile publice, turismul și sănătatea. Până în prezent, printre membrii fondatori ai Gaia-X se numără Atos, Dassault Systèmes și Orange. HUB-ul German reunește  companii precum Bosch, SAP, Siemens și Deutsche Telekom.

 

HUB-ul românesc, lansat pe 5 decembrie 2022, este o inițiativă a Asociației Directorilor de IT și Comunicații din România și ClusterPower, sprijinită de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Totuși, văzutã de la Bruxelles, prezența românească în acest proiect este marginală. Cred cã este nevoie de o abordare structurată a Clujului IT-ist pe acest palier, mai ales că în cadrul organizației Gaia-X de la Bruxelles avem și un clujean.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

vineri, 2 iunie 2023

Dan LUCA – contribuție la un articol publicat de către Ziarul Financiar: ˝Racordarea industriei românești la dezvoltările europene˝


Împreună cu eurodeputatul Victor Negrescu am publicat astăzi un material în Ziarul Financiar.

 

---

 

Privim cu mult interes economia viitorului şi ne întrebăm legitim cum putem să fim pregătiți pentru evoluțiile următoare dincolo de speculații și incertitudini. Varietatea provocărilor, de mediu, geopolitice sau sociale, pe care le avem în față, face dificilă planificarea și adaptarea pentru actorii economici prea puțin conectați la nivel internațional.

 

Aderarea României la Uniunea Europeană permite însă operatorilor economici din țară să își reducă vulnerabilitatea, având acces la oportunități suplimentare și la o piață mai mare. Din păcate, nu fructificăm suficient acest potențial. Este nevoie de o participare mai amplă la structurile reprezentative sectoriale, atât pentru a avea acces la informații cât și pentru a promova interesele și viziunea privind politicile europene, deoarece, la Bruxelles, se decide viitorul pieței interne și se discută multe subiecte care determinã reglementările din fiecare domeniu.

 

Dar să nu ne facem iluzii că acest lucru se poate întâmpla de la sine. Este nevoie de voință, determinare și resurse alocate corespunzător. În mai toate statele europene, guvernele sau autoritațile regionale și locale au impulsionat participarea activă a mediului de afaceri la nivel european, primul pas fiind alocarea de fonduri, chiar și europene, pentru dezvoltarea capacității interne.

 

Pornind de la aceste premize lansăm provocarea către industria românească să se racordeze la subiectele europene făcând o scurtă analiză a unora dintre structurile naționale care ar avea potențial să reușească să se impună la Bruxelles.

 

De exemplu, pe zona politicii energetice, avem un eveniment de succes, Romanian Energy Forum, dar potențialul este mult mai mare dat fiind faptul că Institutul Național Român pentru Studiul Amenajării și Folosirii Surselor de Energie (IRE) este membru al Eurelectric,      asociație care reprezintă industria europeană de energie electrică. În prezent sunt doar trei persoane în secretariatul din București, dar nevoile sunt enorme pe componenta europeană, dacă ne gândim doar la complexitatea dosarelor: tranziția energetică, proiectarea și reglementarea pieței, resursele europene disponibile pentru zona de energie, digitalizarea și inovarea, infrastructura rețelelor și interconexiunile sau electrificarea și cuplarea sectorului.

 

Un alt exemplu sectorial de notorietate este Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), reprezentată în Digital Europe, cea mai importantă asociație care reprezintă industriile în transformare digitală din Europa. În echipa de la București sunt acum opt persoane, dar doar o persoană acoperă legislația UE.

 

În consecință, este nevoie de un mecanism instituțional de suport al dezvoltării capacității instituționale pe dimensiunea europeană, axat, în special, pe resursa umană. Se pot crea programe de formare cu experți recunoscuți la nivel european sau burse profesionale de studiu prin care se poate face o aprofundare rapidă privind subiectele europene. O astfel de inițiativă poate fi generată de autoritățile competente, dar suntem convinși că sectorul privat ar putea investi direct în aceste formate de dezvoltare.

 

Este recomandabil să avem o viziune clară asupra obiectivelor de țară, cu ținte sectoriale clare și o coordonare eficientă și flexibilă. Nu le putem face pe toate din prima, dar un plan etapizat este oportun. Primul pas ar fi să realizăm împreună cu actorii relevanți analize de impact asupra deciziilor europene sectoriale chiar în primele etape ale procesului decizional, încetând să mai venim cu reacții întârziate cu privire la subiecte care au fost pe larg dezbătute înainte.

 

Este important de precizat că, de regulă, de la formularea unei idei până la construcția unei reglementări europene, avem perioade lungi de consultări ce pot dura luni bune sau chiar ani, iar varianta propusă spre aprobare poate fi influențată de un simplu cuvânt bine introdus într-un studiu realizat de instituțiile europene.      

 

O altă idee ar fi de a stimula companiile mari cu capital de stat românesc să deschidă un birou de reprezentare la Bruxelles. Acțiunea poate fi realizată, pentru început, de companiile din energie. Transgaz a început deja, dar timid. Nuclearelectrica are o conducere implicată, dar e nevoie reprezentanți permanenți. Trebuie trecut rapid de la etapa prezenței fizice la creșterea accelerată a capacității de reprezentare printr-o cooperare mai bună și integrată, pornind de la comunicare până la proces decizional, între instituțiile de resort, Ministerul Afacerilor Externe, Reprezentanța Permanentă a UE, europarlamentari, românii din instituțiile europene sau din asociațiile reprezentative și companiile prezente la Bruxelles.

 

Un exemplu concludent este cel al polonezilor pe zona de energie. Au pornit cu Asociația Poloneză de Electricitate (PKEE), care a deschis biroul la Bruxelles în 2014, iar apoi, Corporația PGE (membru al PKEE), și-a lansat propria reprezentare în 2019.

 

Se pot deschide reprezentanțe și pentru sectoare de nișă din România, de exemplul cel al industriei extractive de materii prime sau cea prelucrătoare. Un caz recent este al companiei ALRO Aluminium Slatina. Sunt și companii din domeniul farma care ar avea un potențial enorm să deschidă un birou la Bruxelles. Desigur, trebuie un buget consistent pentru acest exercițiu.

 

Este bine ca asociațiile naționale românești să aibă cel puțin o persoană la Bruxelles, dar trebuie să se asigure că selectează cei mai buni reprezentanți pentru acest tip de activitate care este destul de diferit de ce se întâmplă în țară. Interesant este că avem tot mai mulți români care lucrează pentru asociațiile europene de care nu profităm suficient.

 

Biroul din Bruxelles poate să ajute companiile din România și în accesarea fondurilor europene, în special prin programele ce prevăd competiții europene precum Horizon Europe, Digital Europe sau InvestEU. De exemplu, compania germană Siemens are un birou de reprezentare la Bruxelles, dar și unul separat pentru accesarea finanţărilor europene.

 

Potențialul există. Atât în țară cât și la Bruxelles. Ține de noi să profităm de contextul favorabil și de dorința instituțiilor europene în a afla ce se întâmplă la noi în regiune pentru a ne racorda economia la subiectele europene și astfel anticipa mai bine evoluțiile și construi o umbrelă, inclusiv prin reglementări, care să ne protejeze de incertitudini.

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 29 mai 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Europa și America sunt cu noi!˝


Despre abordări și percepții în editorialul meu de astăzi din Făclia de Cluj.

 

-


Deși suntem de peste 16 ani în Uniunea Europeană, avem încă reflexe care ne poziționează în afara acestui sistem. Asta cel puț
in la nivel mental.


Un exemplu concret îmi vine în minte. Recent s-au perindat pe la Cluj cohorte de eurodeputaţi care ne puneau mâna pe creștetul capului cu mesaje ciudate, puțin înțelese de cãtre cetățeni.


Nu zic că nu este bună interacția dintre liderii locali clujeni și aleșii din Parlamentul European, în fond legislativul european are prerogative clare care țin și de folosirea corectă a banului public. E vorba însă de multă percepție și stereotipuri. Haideți să explicăm nuanţele, foarte importante într-un oraș în care universitarii sunt o treime din populație.


Ce înseamnă Europa și America ne ajută? În primul rând sunt două subiecte total diferite. În mentalul colectiv Europa este Uniunea Europeană, iar România este parte a acestei structuri din 2007. Aceasta implică că Europa suntem noi... Atunci mesajul e clar. Dacă Europa ne ajută, însemnã că noi ne ajutăm pe noi, de fapt. Deci și fondurile europene sunt ceea ce am pus împreună NOI (nu ION!) cu colegii din alte 26 de state și apoi le împărțim între noi.


A zice că Europa (în sfârșit!) e aici să ajute implică o subordonare, un pic de surpriză plăcută, dar și obedienţă. Când vorbim de egalitate la nivel de UE, nu e doar la nivel de salarii și infrasfructurã, este și de relaționare. Am căutat să văd, de exemplu, dacă eurodeputaţii au fost recent să "ajute" și Olanda. Credeți-mă, astfel de vizite nu se organizează. Am găsit însă în arhive, cum acum vreo 20 de ani eurodeputaţii de atunci vizitau România aproximativ cu același mesaj. Desigur atunci erau fondurile de pre-aderare, acum fonduri europene.


O poziție interesantă, diferită de cea europeană, este cooperarea cu America, adică cu Statele Unite ale Americii. Aici, desigur, vizitele aleşilor americani sunt pe alte coordonate. Totuși, să nu uităm, suntem într-o structurã comună cu americanii, în NATO. Ceea ce este interesant că aici, în structura transatalanticã, nu mai este nici o divizare mentală între vechii membri și cei noi. Deci se poate...


Concluzionez acest material cu exemplele de pe agenda publică. Aderarea Românie la spaţiul Schengen o discutăm în intern, iar ridicarea vizelor românilor pentru SUA o negocien din afară, așa cum am discutat aderarea la UE. Diferenţa e fundamentală, dar asta fără doar și poate ne-am dat deja seama.

 

Dan LUCA / Bruxelles