joi, 26 august 2010

E timpul marilor idei la nivel european….

Ceea ce pãrea de domeniul fantasticului se pare cã se întâmplã acum: Grassroots socialists push for EU election primaries.

Şi au trecut doar 14 luni de la mesajul meu pe acest subiect.

Vreau sã felicit FEPS pentru implicarea de care dã dovadã, lansând o dezbatere plinã de conţinut pe subiectul alegerilor primare. Se pot observa comentariile de pe mesajul de acum cateva zile.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 25 august 2010

Adaptarea la 2.0

Dacă până acum câţiva ani Internetul oferea cea mai bună şi mai rapidă sursă de informare, azi înseamnă mult mai mult. Apariţia Web 2.0. în afacerile europene, a adus schimbări majore în ultimii ani.

Recent, un raport realizat şi prezentat de KPMG International, “Tehnologii Dinamice pentru o Guvernare mai inteligentă”, arată că deşi avantajele pe care le oferă investiţia în tehnologie – reducerea timpului de operare, posibilitatea schimbului de informaţii cu fluxul acestora în ambele sensuri - reticenţa instituţiilor guvernamentale în apelarea la ele este încă mare. Procesul de modernizare este mult îngreunat de folosirea în continuare a metodelor şi mijloacelor tradiţionale de interacţionare cu publicul.

Este crucială depăşirea temerilor privind riscul în ceea ce priveşte securitatea infomaţiilor. Pentru că, dacă revenim la avantajele pe care la oferă circulaţia în ambele sensuri a informaţiei, acest lucru oferă posibilitatea implicării active a publicului, consultarea acestuia, identificarea problemelor reale şi soluţionarea mult mai eficiantă a acestora. E drept, un lucru greu de realizat fără conştientizarea din partea managementului şi schimbarea culturii organizaţionale în instituţii.

Dacă acţiunile şi apariţiile online nu ar fi avut rezultatele aşteptate, pe lângă exemplele pe care le-am dat până acum, nu am mai fi putut aminti de pildă de Tony Blair care foloseşte Messenger-ul pentru a discuta cu contribuabilii, sau de primul ministru britanic care a apelat la Facebook pentru a căuta soluţii de redresare economică, şi asta într-o ţară care într-adevăr are un mare renume ca fiind conservatoare.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 23 august 2010

Un calendar pentru alegerile primare europene

În luna iunie a anului trecut, încă înainte de alegerile pentru Parlamentul European, subliniam nevoia adaptării sistemului de alegeri la nivel comunitar după modelul american – You need to have European leaders who can campaign for two or three years, a bit like the American model.

Apoi, împreună cu colegii de la PSD Bruxelles, am lansat întâlniri bilaterale cu socialiştii şi democraţii din Bruxelles, încă din luna iulie 2009. Am ascultat opiniile şi informaţiile colegilor vis-a-vis de rezultatele alegerilor, din punctul lor (naţional) de vedere şi am analizat potenţialul existent. Ca o consecinţă naturală a acestor dezbateri şi schimburi de idei, pe 10 septembrie 2009 am lansat „Manifestul 2014 – pentru o Europă Progresistă”.

Ideea a prins, iar în toamna lui 2009, liderii europeni au început să înţeleagă forţa unui astfel de mecanism pentru Stânga europeană: Martin Schulz, Preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (eveniment organizat pe 6 octombrie 2009) şi Poul Nyrup Rasmussen, Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (întâlnirea din 14 octombrie 2009).

Din conversaţia avută ulterior cu Secretarul General PES, Philip Cordery, la începutul anului 2010, am dedus că modelul propus de noi coincide cu ambiţiile PES, care doreşte să convingã partidele politice socialiste şi social-democrate pentru susţinerea unui candidat unic la Preşedenţia Comisiei Europene în 2014.

Acum constat cu plăcere că cele sugerate intră în “dezbaterea socialistă”: Socialists want US-style primaries for commission president candidate. Sper din toată inima să se înţeleagă importanţa acestei posibile schimbări, nu doar pentru Stânga europeană, dar şi pentru construcţia europeană contemporană.

Calendarul pe care îl propun pentru derularea “alegerilor primare” din Uniunea Europeană este următorul:

Până pe 1 mai 2011:
Comunicare internă în rândul PES;
Dezvoltarea mecanismului de alegere a liderului de Stânga.

Până pe 1 octombrie 2011:
Depunerea candidaturilor celor care vor să candideze ca Preşedinte al Comisiei Europene din partea Stângii europene.

Până pe 1 decembrie 2011:
Validarea candidaţilor.

2012:
Campanie de fundraising din partea candidaţilor.

2013:
Desfăşurarea alegerilor primare în cele 27 de ţări membre ale UE;
Fiecare ţară are un număr de voturi egal cu numărul de voturi în Consiliu (ex. Franţa – 29, Spania – 27, România – 14, Irlanda – 7, Malta – 3).

Martie 2014:
Convenţia Socialistă Europeană care desemnează oficial liderul socialist candidat la preşedinţia Comisiei Europene.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 20 august 2010

De la IDEE la MANAGER DE PROIECT

Românul e creativ şi implicit plin de idei. E foarte bine că există un astfel de potenţial şi nu multe naţii se mândresc cu această calitate (cel puţin ne place să credem asta).

În ultimii ani, şi Internetul a accentuat enorm această tendinţă, numeroase idei sunt lansate de cãtre români, dar majoritatea – şi unele chiar bune - se pierd din lipsă de strategie. O lipsă de strategie a celor care lansează ideile şi o carenţă a sistemului asociativ românesc - toţi sunt lideri, dar prea puţini doresc să respecte munca în echipă.

M-am gândit să prezint o posibilă soluţie a acestei probleme, foarte complexă şi plină desigur de controverse. Dogma pe care o prezint este cea a managerului de proiect. Să trecem practic de la o IDEE, aruncată pe una dintre listele “miracolului online”, la ceva palpabil, care să aibă şanse de reuşită.

Este foarte important să avem o structură clară a ceea ce dorim să facem. Sunt 4 piloni principali care trebuie să ne ghideze strategia: conţinut, administrativ, comunicare şi buget. Adică mai direct spus, avem ideea, “conţinutul”, cum o gestionăm? De ce echipă avem nevoie pentru a administra proiectul? Iar dacă expresii de genul, “îmi trebuie 2-3 persoane care să fie 8 ore pe zi într-un birou şi să...” e bine, dar intrăm deja pe palierul 4, bugetul. Cine plăteşte biroul, oamenii, aparatura tehnică, etc? Partea de atragere de fonduri pentru proiect reprezintã de multe ori (şi mă refer în special la structurile ONG din care fac parte de 17 ani) 90% din timpul alocat proiectului. O idee, fie ea chiar genială, “îmbrăcată” desigur într-un proiect, nu “se vinde” singură. Superficialitatea şi aroganţa nu ajută în strângerea fondurilor.

Am sărit peste pilonul 3, cel al comunicării. Mă refer în special la comunicarea externă. Suntem o naţie extrovertită, dar comunicarea avem impresia că e ceva banal. A mediatiza un proiect din faza incipientă, până la încheierea sa, ia timp şi nu se întâmplă automat. A considera presa un partener al proiectului e ceva vital.

Iar peste tot e nevoie de un manager de proiect, o persoană care să ia responsabilitate, nu cineva care lansează doar idei, iar apoi dispare fiindcă este ocupat cu alte treburi. Dacă totul are o supleţe, e plăcut şi lumea începe să se intereseze de proiectul pe care îl derulaţi – şi implict de faimoasa idee – fiindcă cineva coordonează acest mecanism.

Trecând puţin la “lumea mare”, cea a afacerilor, mi-a plăcut mult un material recent publicat în revista Cariere, despre meseria de „Business Process Manager”, care prezintă importanţa acesteia în ţările occidentale şi carenţele de implementare în sistemul românesc.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 19 august 2010

Cine mai crede în turismul românesc?

România a avut parte recent de noua campanie de branding, lansată de cei care gestionează promovarea turismului în România. Doamna Udrea nu este la prima încercare, în primăvara anului trecut lansând brandul de ţară şi sloganul “România, the land of choise”.

Dacă prima dată lucrurile au fost aceptate şi creatorii au avut parte de ceva mai multă admiraţie din partea publicului, iată că de această dată criticile lansării sunt mai mari decât mesajul campaniei în sine. De la şeful statului, la specialişti din diferite domenii, până la simpli cetăţeni, timp de mai bine de două săptămâni, au dezbătut această problemă.

România are o problemă în a propune soluţii turiştilor, iar la 20 de ani de la Revoluţie se bâjbâie încă nepermis pentru o ţară cu potenţial uriaş. Să fie oare acesta rezultatul faptului că "pachetul turistic România” lipseşte, afectat în special de infrastructură, calitatea serviciilor sau coerenţa cluster-ului "turism România"?

Păcat pentru o ţară aşa de frumoasă!

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 18 august 2010

Autostrăzi chinezeşti în Polonia

O bună dovadă că ceea ce anticipam pentru România în privinţa construirii în viitor a infrastructurii de către chinezi, este situatia din Polonia, unde o firmă de stat din China debutează pe piaţa europeană, construind un tronson de autostradă în Polonia.

Pentru firmele autohtone poloneze, contractul acordat companiei de stat din China este o lovitură sub centura preţurilor cu iz de cartel.

Dan LUCA / Bruxelles

marți, 17 august 2010

Studenţii români din străinătate

Liderii Ligii Studenţilor Români din Străinătate sprijină întoarcerea în România a absolvenţilor cu pregătire universitară şi post universitară în străinătate. Asta pentru că mulţi tineri români s-ar întoarce acasă dacă ar găsi ceva de făcut, pe măsura pregătirii lor.

În ţară se caută specialişti cu diplome din afară pentru domenii ca: economie, finanţe, ştiinţe politice, consultanţă pentru companii internaţionale sau avocatură. Liga deţine 3.100 membri, în special din Anglia, Franţa, SUA şi Canada. Statisticile arată că în prezent ar fi cam 50.000 de studenţi români în srăinătate, dintre care 26.000 în Europa, dar la aceştia se adaugă cei care au absolvit deja, cărora Liga se adresează de asemenea.

Liga Studenţilor Români din Străinătate consideră că societatea civilă şi presa sunt receptive la iniţiativele lor, şi asta e foarte bine, însă e păcat dacă acest lucru nu e valabil şi în cazul autorităţilor publice şi a partidelor politice.

Pentru a fi încurajat să se întoarcă în ţară, un tânăr absolvent are nevoie de mult mai mult, de o schimbare majoră a sistemului, dar în primul rând de schimbarea mentalităţii. Scriam încă din 2008 despre reîntoarcerea românilor în ţară şi despre percepţia asupra României contemporane.

Dan LUCA / Bruxelles