Şi noi am fost pe Conte Verde…

Da, m-am inspirat din titlul celebrei cărți a reputatului jurnalist sportiv Ioan Chirilă. Era o poveste magică în care naționala României traversa Atlanticul cu vaporul pentru a ajunge la primul Campionat Mondial de fotbal, găzduit de Uruguay în 1930. 

 

E fantastic că naționala României s-a calificat la Campionatul European de fotbal și mă bucur că din nou am fost pe stadion la un asemenea meci. Spun asta fiindcă reușisem să achizitionez un bilet și acum opt ani la meciul de deschidere România – Franța de pe Stade de France.

 

Acum, din nou a fost cu noroc. La nici trei ore de Bruxelles, România a jucat cu Belgia, într-o sâmbătă seara. Am plecat cu mășină la amiaza, am parcat la Köln, am fost pe terasã cu suportenii și cu două ore înainte de începerea meciului am intrat pe stadion. Atmosferã fantastică, de concert de muzică bună. Toată lumea în tricourile naționalei, și eram vreo 30.000 în tribune. Lumea a venit cu familia, cu copii și bunici, cu prieteni, s-a cântat și s-a dansat. Nici un urlet, nici o înjurătură... Meciul a fost punctul de întâlnire al românilor din diapora și al celor veniți din țară. Totul natural și normal. A fost bucuria de a susține echipa țării, iar aceasta a dat totul pentru a ne bucura în acele momente.

 

Suntem peste tot acasă, era dacă nu mă înșel deviza Rapidului, dar cred că România, cel puțin la fotbal, poate să umple un stadion cu suporteri peste tot în Europa și poate în lume. Chiar dacă mai sunt încă meciuri la acest Euro, și echipa României e pe baricade, deja mă gândesc la Campionatul European de peste patru ani… Marea Britanie, Irlanda… Sperăm să ne calificăm acolo și să jucăm cât mai aproape de Bruxelles… Londra?

 

Între timp, totuși, am convenit cu prietenii belgieni, dacă România joacă finala acestui Campionat European cu Belgia, sã mergem la Berlin pe 14 iulie!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Dan LUCA – key note speaker at the AG of FAIB

Sincere thanks to FAIB (Federation of European and International Associations) for the invitation to participate in the organization's General Assembly.

 

It was a real pleasure to present the trends after the European elections to the leaders of organizations on June 27, 2024. 8 meta trends were pencilled in, which I presented in the article signed on this occasion.

 

Dan LUCA / Brussels 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Globalizarea turismului”

În editorialul de astăzi din Făclia, despre destinații turistice abordabile acum.

 

----

 

Ne bucurăm când vine vara și perioada vacanțelor bate la ușã. Ne vin în minte destinații exotice sau, din contrã, ne zicem că anul acesta e bine să fim mai calmi, bugetul nelăsând loc creativității.

 

Important este că putem acum să gândim mare, tehnologia și libertatea de mișcare ne dã oportunitatea de a visa. Creșterea economică a țării se răsfrânge și asupra puterii noastre de cumpărare. Ca români, am învățat să obținem vize de intrare în diverse țări mai bine ca alte nații, iar cei care își amintesc de România de dinainte de 2002 știu despre ceea ce vorbesc. Mare atenție la partea cu vaccinurile, recepționate din timp. Dar aici nu cred că există mișcări anti-vax, ci doar sã avem clarã procedura... Dacă e nevoie, îl facem, că doar nu anulăm vacanța din cauza unei injecții...

 

Sunt locuri în lume în care putem ajunge studiind inteligent oferta companiilor de trasport aerian. Nu neapărat trebuie să fie o cursa directă de la Cluj-Napoca la Rio pentru a ajunge în Brazilia. Internetul și planformele de identificare a prețurilor convenabile ne dau încredere că putem intra și noi în spațiului turismului global, chiar dacă facem o escală de câteva ore în aeroportul din Roma.

 

E nevoie și de un pic de curaj, dar nu nebunie. E bine să ascultăm și să fim documentați, dar până la un punct. Stereotipurile pot bloca până și o excursie în Ungaria. Vã spun asta fiindcă dacă intri într-un mod de gândire pozitiv, “de stil olandez”, de a vedea lumea, de a înțelege alte sisteme, poți să ai experiențe fantastice. Da, se poate merge cu familia fără nici o problemã, totul este să optimizezi bugetul și calendarul.

 

E nemaipomenit sã petreci un revelion în Dubai, cu focurile de artificii din jurul Burj Khalifa, sã vezi mormântul lui Tutankhamon din Valea Regilor egipteanã, sã urci treptele pe Stupa Wat Arun din Bangkok, sã urmãreşti show-urile din Las Vegas sau sã stai pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro chiar și în luna martie. Asta doar ca să prezint cateva destinaţii ușor de recunoscut...

 

Recomand și locuri mai puțin vizate de români. Vietnamul și Laosul sunt impresionante. A sta pe un elefant care se scufundă precum un submarin în fluviul Mekong e ceva de SF. Iar dacă vrei să vezi animale sălbatice cu adevărat, Botswana și Namibia sunt destinațiile perfecte. Chiar și cascada Victoria din Zimbabwe face toți banii, dar atenție să aveți vaccin și pastile împotriva malariei.

 

De abia aștept vacanța de varã de anul acesta... dar deja avem planuri și pentru anul viitor. Mai ales că, un secret bine știut al turistului cu experiență, o achiziționare cu şase luni înainte a biletului de avion e cheia unei vacanțe bine optimizate.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Implicarea moldovenilor în aderarea țării la UE

Mi-a făcut o mare plăcere să lucrez cu echipa Clubului „Moldova-UE” Bruxelles în organizarea unui eveniment de impact în Parlamentul European. Evenimentul oraganizat pe 20 iunie 2024 a strâns în jurul unei mese rotunde ambasadori, funcționari din instituțiile europene, reprezentanți ai sectorului de afaceri sau ai societății civile.

 

Redau aici mesajul moldovenilor din Bruxelles-ul european.

 

Acest Manifesto se poate vizualiza și în limba engleză aici.

 

 

Deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE este un eveniment istoric, fără precedent, care trebuie abordat corespunzător, cu toată responsabilitatea momentului. Pentru succesul acestui demers, Clubul "Moldova-UE" propune 10 repere care să ghideze întregul proces de negocieri până la aderarea deplină a Republicii Moldova în calitate de Stat Membru al UE.

 

1. Republica Moldova trebuie să definească integrarea în Uniunea Europeană drept prioritate strategică în Constituția țării, atât pentru politica externă, cât și pentru cea internă, având ca obiectiv aderarea deplină la UE până în 2030.
2. Deși mecanismul de negociere a aderării are o puternică componentă instituțională, întreaga societate moldovenească trebuie să fie inclusă și implicată în acest proces. Recomandăm implicarea continuă a societății civile, a partidelor politice extra-parlamentare, a mediului de afaceri, a autorităților locale, a mass-media și a altor părți interesate în procesul de integrare europeană.
3. Republica Moldova are nevoie de un brand național puternic și de o specializare economică pentru a avea un avantaj competitiv pe piața europeană, trecând de la o economie bazată pe servicii la una orientată spre producție.
4. Reforma justiției și lupta împotriva corupției rămân cruciale pentru credibilitatea Republicii Moldova în calitate de stat candidat în procesul de negociere, atât pentru instituțiile europene, cât și pentru statele membre ale UE.
5. Consolidarea capacității instituțiilor publice pentru a pune în aplicare în mod eficient acquis-ul și standardele UE, precum și de a gestiona complexitatea proceselor de negociere, este crucială pentru ca Republica Moldova să fie pregătită ca viitor stat membru al UE.
6. Moldovenii cu expertiză diversă din diaspora trebuie să fie implicați în procesele de integrare europeană și reformare a țării, inclusiv prin participarea în cadrul platformelor de cooperare cu Guvernul Republicii Moldova.
7. Spațiul european este ghidat de valori fundamentale care trebuie înțelese încă din perioada de preaderare pentru integrarea deplină a țării în UE. Consolidarea și fortificarea unui proces de comunicare strategică continuă și eficientă la nivel național pentru a ilustra beneficiile tangibile ale integrării europene pentru toți cetățenii moldoveni și pentru a promova legitimitatea reformelor întreprinse.
8. Neutralitatea Republicii Moldova nu presupune lipsa investițiilor și a reformelor în domeniul securității și apărării naționale. Recomandăm autorităților Republicii Moldova să continue cooperarea strategică cu partenerii occidentali. Clasa politică și întreaga societate trebuie să găsească un consens cu privire viitorul securității RM.
9. Identificarea unor soluții viabile pentru soluționarea diferendului transnistrean rămâne o prioritate națională, inclusiv prin continuarea proceselor de integrare economică și politică a regiunii transnistrene.
10. România rămâne partenerul strategic numărul unu al Republicii Moldova în cadrul UE, iar cooperarea cu România trebuie intensificată la nivel bilateral, atât în plan politic, cât și economic.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Rolul concesiilor strategice în construcția europeană

După alegerile europene, se conturează temele Agendei Europene 2024-2029. Opt dintre prioritățile strategice le-am inserat în articolul pe care l-am semnat astăzi în Ziarul Financiar.

 

----

 

Alegerile europene 2024 confirmă trendul ˝unei mai puține cooperări europene˝ și al ˝promovării mai puternice a interesului național˝. Mesajele diferă în funcție de liderii țărilor membre și doctrina partidelor aflate la putere, dar constatãm o situație nouă la nivel european.

 

Ne punem desigur întrebarea dacă din punct de vedere practic mai este posibil să mai identificăm un spațiu comun european pentru a continua dezvoltarea Uniunii Europene? Cum evolueazã relaționarea dintre “împreună suntem puternici” Vs. “nevoia de concesii la nivelul țărilor membre”?

 

Pentru a clarifica stadiul actualului proiect european, analizăm evoluția a două concepte de-a lungul istoriei europene. Este vorba de cel de pace și cel de prosperitate, ambele pe o scară cronologicã a anilor 1950, 1990 și 2020.

 

După cel de-al Doilea Război Mondial, securitatea europeană s-a bazat pe apartenența masei critice a țărilor din Europa de Vest la NATO. După Războiul Rece, apărarea transatlantică a găsit noi adepți, țările din Estul Europei devenind treptat membre ale organizației, părăsind blocul sovietic. Zdruncinată de crize consecutive, în special cea pandemică și cea provocată de războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a accelerat discuția despre capacitatea de apărare europeană, independentã sau complementară la NATO.

 

Dacă ne referim acum la conceptul de prosperitate, anii 1950 au fost fantastici pentru Europa de Vest, relansându-se creșterea economică. După anul 1989, scăpați de matricea unor economii planificate, țările din Est au început reformele în direcția economiei de piață, iar statutul de membru al UE le-a prilejuit o dezvoltare economică enormă. În ciuda decalajelor Nord-Sud și Vest-Est, UE este acum un continent dezvoltat, deosebit de atractiv pentru migrația economică mondială.

 

Pentru a ajunge la actuala contrucţie UE au fost o serie de valori europene respectate, a fost o voință politică de a avansa în direcția Europei unite și a fost o abordare deschisă, plină de concesii. Concesiile nu au fost doar la nivelul țărilor membre, ci și la cel al sectorului de afaceri. Balanța dintre înverzirea continentului și competitivitate este un exemplu recent, chiar dacă se încearcă acum abordarea destul de forțată de Green Competitiveness...

 

Care sunt însă semnalele la mijlocul anului 2024, acum la ceasul alegerilor de noi lideri europeni?

1.    Securitatea și politica de apărare devin o prioritate strategică pentru Agenda Europeană 2024-2029. Politic, se poate chiar să avea un comisar european pentru apărare.

2.    Competitivitatea revine pe agendã ca prioritate, pentru dezvoltarea economică și prosperitatea cetățenilor.

3.    Statul de drept se consolidează ca subiect important, fiind o unealtă de guvernare europeană utilă, atât la nivelul relaționării cu unele state membre, cât și pentru poziționarea globală a UE, mai ales dacă dezvoltă capacitate independentã de apãrare.

4.    Imigrația este un subiect greu de discutat de cãtre unele țări, mai ales dacă nu există o abordare europeană a acestui subiect. E practic “elefantul din camerã” când vorbim de cooperarea europeană.

5.    Polarizarea între pro-european și anti-european se accentuează, iar gândirea și pregătirea alegerilor 2029 trebuie avută în vedere încă de acum pentru a nu asista în 2029 la un blocaj total și chiar definitiv al instituțiilor europene.

6.    Relaționarea dintre politicile europene sectoriale (tehnice, greu de explicat cetățenilor, chiar nepopulare) și dezvoltarea economică trebuie comunicată mult mai structurat și puternic.

7.    Extinderea UE are o fereastră de oportunitate, dar trebuie abordată curajos și responsabil.

8.    Comunicarea cu cetățenii este importantă, dar schimbând abordarea populistã, utilizând concepte uşor se înţeles şi analizat precum cel de pace și prosperitate.

 

Dr. Dan LUCA este expert în afaceri europene și comunicare strategică, derulându-și activitatea în Bruxelles încă din 1997. Conferenţiazã la universități din Belgia, Italia, Germania și România, iar cartea să fundamentală este „Mapping the Influencers in EU Policies”.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia “Care neutralitate?”

Despre neutralitatea Republicii Moldova în editorialul semnat astăzi în Făclia.

 

---

 

A scrie editoriale e un lucru fantastic. Poți să lansezi idei, dar și să explici teorii, care de cele mai multe ori sunt știute, dar imposibil de exprimat deschis în spaţiul public. Pentru astăzi am ales tema neutralității, cu precădere cea de la nivelul Republicii Moldova. Sub deviza “noi suntem între două mari blocuri, cel Vestic și cel rus”, Republica a bâjbâit de la independența obținută în 1991 până în 2022. Cu un picior în nostalgia sovietică și cu altul în bunãstarea UE, cam așa a fost poziționarea “neutră” a Moldovei. Zic asta fiindcă când “s-a dat dezlegare la cetățenia românească” a fost înghesuială, dar în același timp alegerile la nivelul Statului Moldovean erau câștigate de partidele pro-ruse.

 

Un expert de la Bruxelles îmi explica recent ceva care pare acum evident. Ca țară mică, într-o lume globalizată, nu poți să ai neutralitatea. Pe timp de pace, preiei automat politica vecinilor, fără să ai nici un cuvânt de spus. Iar pe timp de război, vecinul e nervos și intră peste tine când vrea el, fără să îi pese de neutralitatea ta declarată sau nu.

 

Să încercăm să destructurăm acum câteva teorii de actualitate. Prima, că dacă ai aparținut URSS-ului nu poți să rupi definitiv cu Rusia. Greșit. Țările Baltice au reușit această procedura, fiind cam de aceeași mărime ca Republica Moldova. Iar timpul le-a dat dreptate că au ales bine. A doua, că dacă stai liniștit și nu cochetezi cu NATO, ai pace. Iar greșit. Exemplul Ucrainei vine să confirme clar că securitatea ta națională poate să fie zdrobită în acest context.

 

Să ne uităm și la case mai mari. Războiul din Ucraina a fost exemplul concret în care Finlanda și Suedia au văzut că neutralitatea nu e suficientă. Aici mai apare și o noțiune a secolului pe care îl trăim. Nu poți să intri într-o alianța rapid, ceea ce adversarul cunoaște. Deci trebuie puțină strategie și anticipație a dezvoltărilor. România a stat în anticamera UE peste 10 ani, dacă considerăm momentul Snagov 1995 ca și kilometru zero al aderării la UE, iar cu NATO cochetam de mult timp pâna sã intrãm în 2004. Îmi amintesc și acum Summitul de la Madrid din iulie 1997 când România nu a fost invitată să adere la NATO și drama mediatică de atunci.

 

Iar ca să închei cu neutralitatea, se pare că până şi “axioma de neutralitate Elveția˝, dorește să între în sistemul vestic. Asta chiar că e de gândit pentru toți cei care mai cred că neutralitatea e posibilă.

 

Dan LUCA / Bruxelles

                                                                           

 

Dan LUCA – despre euroalegeri, la emisiunea ˝Zona Liberă˝ de la Prima News

Astăzi, 16 iunie 2024, am fost invitatul lui Ovidiu Nahoi la emisiunea ˝Zona Liberă˝ de la Prima News. Am analizat împreună impactul alegerilor europene asupra ecosistemului politic din principalele țări europene.

 

Câteva idei:

Dacă acum cinci ani vorbeam de o macronizare a Parlamentului European, acum extrema dreaptã franceză dorește să schimbe Europa.

“Coaliția mare” de guvernare a Germaniei (formată din cele patru partide proeuropene) este un element de urmărit mai ales pentru al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen.

Giorgia Meloni este un pariu câștigat, în Italia și tot mai mult și în UE.

 

Dan LUCA / Bruxelles