Am avut o nouă intervenţie în noul număr al revistei Occidentul Românesc, în care răspund întrebărilor legate de activitatea pe care o desfăşor la Bruxelles şi planurile mele pentru România. Mai multe despre ce s-ar putea face din Diasporă pentru ţară, puteţi citi în materialul integral:
..........
Deşi plecaţi din ţară, românii din Diaspora pot face multe pentru România şi pentru români. Un exemplu concret este Dan Luca, care trăieşte în Bruxelles din 1997 şi este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora. Occidentul Românesc a avut plăcerea să stea de vorbă recent cu acesta pe tema racordării Diasporei româneşti la dezvoltarea României.
Kasandra Kalmann Năsăudean: Având în vedere că sunteţi clujean, consideraţi că experienţa de care beneficiaţi acum îşi are originea în Cluj?
Dan Luca: Ceea ce am clădit în ţară are desigur un impact în ceea ce fac acum. În perioada 1993-1997 am coordonat activitatea Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE) de la Cluj, organizând evenimente care relaţionau studenţii clujeni de Uniunea Europeană reală prin intermediul conferinţelor, seminariilor, universităţilor de vară. Sute de tineri români au simţit că UE este ceva mai mult decât ce ni se spunea la televizor. M-a bucurat enorm că prin intermediul unui eveniment organizat în primăvara anului 1997 am reuşit să aduc primii eurodeputaţi la Cluj. Treptat am trecut de la studenti, la “seniori”. În 1996, am înfiinţat “Casa Europei” la Cluj, o organizaţie care încă de la început şi-a fixat ca principal obiectiv realizarea unei legături între comunitatea locală clujeană şi factorii de decizie de la Bruxelles. Studiul din 2003 despre impactul extinderii UE asupra Clujului a arătat încă de atunci avantajele şi oportunităţile contemporanităţii, printr-un proiect realizat de clujeni pentru clujeni. Şi asta facem în continuare la Cluj de mai bine de 15 ani de la înfiinţare.
KKN: Cum reușiți ca după atâta timp să fiţi în continuare în permanent contact cu societatea românească?
Dan Luca: Gândesc româneşte, chiar dacă de 15 ani trăiesc în capitala Europei. Am lansat şi gestionat numeroase proiecte de impact şi pot să enumăr câteva. În 2003 am înfiinţat Clubul „România-UE” Bruxelles, o platformă a românilor din Bruxelles-ul european. Studiul realizat în 2006 despre „Imaginea României la Bruxelles” a fost un proiect prin care România a dat un semnal că doreşte o relaţionare structurată cu Uniunea Europeană. În 2004 am fost co-fondator al EurActiv-ului în România, o presă tehnică, specializată pe legislaţia europeană, care a ajutat zeci de mii de români, şi România în general, de a înţelege canalele afacerilor europene, atât în timpul negocierilor, cât şi ca România, stat membru. În 2008 am lansat un mesaj public de relaţionare a românilor din Diaspora cu politica din România. De peste patru ani, împreună cu colegii mei de la PSD Bruxelles, încercăm să găsim soluţii practice pentru ca românul din Diaspora să aibă o voce în politica din ţara de origine. De peste patru ani „populez” un blog în care explic zilnic românilor cum se vede România din Bruxelles-ul european şi ce se poate face pentru o mai bună fixare a sistemului românesc la dimensiunea comunitară, spre avantajul cetăţenilor români. Iar pentru ca ideile să fie şi mai structurate, de aproape trei ani, sub egida GrupRomânia încercăm să identificăm direcţia de evoluţie a sistemului românesc pentru o mai bună ancorare în politicile europene.
KKN: Fiind stabilit în capitala Europei, am înţeles că sunteți implicat în anumite proiecte care contribuie la o mai bună înţelegere a sistemului comunitar. Despre ce este vorba?
Dan Luca: Contribui de 11 ani la proiectul EurActiv, care are ca menire o transparenţă a sistemului decizional comunitar, iar de vreo 15 luni am onoarea de a coordona birourile EurActiv din 15 capitale europene (Berlin, Paris, Madrid, Roma, Varşovia, etc). De asemenea, după obţinerea doctoratului, am dezvoltat un curs despre „Tehnicile de comunicare UE” pe care îl predau studenţilor din Bruxelles, Italia şi România. Am scris trei cărţi despre Uniunea Europeană şi dilemele sale contemporane, şi alte peste 1.000 de articole publicate în România şi în întreaga lume. Menirea lor este de a informa, dar şi de a sugera dialogul pe teme legate de cetăţenia europeană. De câteva luni am lansat un curs intensiv de o zi, prin intermediul căruia ajut pe cei interesaţi să-şi găsească un loc de muncă în Bruxelles-ul european. Iar pentru că am amintit de politică, am încercat prin candidatura mea din 2009 pentru Parlamentul European să explic cetăţenilor europeni că Uniunea Europeană îşi are un rost, iar pentru cei care doresc cu adevărat să îşi asume responsabilităţi este loc de exprimare.
KKN: De ce este importantă coordonarea politică de la Bruxelles?
Dan Luca: Vrem, nu vrem, peste 75% din legislaţia aplicată în ţările membre îşi are originea la Bruxelles. Această legislaţie nu priveşte în mod necesar securitatea naţională, politica externă sau apărarea. Este vorba despre consumator şi pieţe, despre calitatea aerului, gestionarea apei şi despre mâncare. Este o activitate fără “glorie mediatică” şi asta face poate să fie lipsită de senzaţional. În România există o problemă de resursă umană alocată, de finanţarea acestui sistem de “calibrare fină a României la Uniunea Europeană”. Nu se poate să lăsăm miile de dosare aflate în dezbatere la nivel comunitar pe seama a doar 100 de diplomaţi de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Este un paradox, dar cred că avem în România peste 25 de facultăţi de studii europene, iar 95% din absolvenţi nu îşi găsesc de lucru relaţionat cu diploma obţinută. Mai este vorba şi de experienţa istorică şi de forţă politică a României în contextul comunitar. Noi, teoretic, suntem a 7-a putere politică (ca număr de eurodeputaţi – 33 şi voturi în Consiliu – 14). Dar încă nu ne desprindem de pe locul 26-27 în competiţie cu vecinii noştri bulgari.
KKN: Mulţi români se întreabă unde greşeşte România? De ce nu suntem încă o voce la nivel european?
Dan Luca: Observăm că Polonia şi-a consolidat locul 6 şi acum toată lumea vorbeşte despre “Top 6 ţări în UE” (alături de Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania). Îmi pare rău, dar nu pot să dau semnale asemănătoare pentru România.
Dar pentru a reuşi să jucăm roluri importante în aceste dosare trebuie să ne reechilibrăm politica externă şi în special politica de alianţe bilaterale. Să punem cu adevărat în practică parteneriatul cu Polonia, în contextul formatului Vişegrad Plus. Avem o simetrie de interese cu Polonia, ei sunt preocupaţi de Marea Baltică şi vecinătatea estică, şi noi vrem stabilitate la Marea Neagră. O altă orientare, prin importanţa sa este filiera latină, prin Spania şi Italia. Am folosit-o prea puţin, deşi sunt un milion de români în fiecare dintre aceste ţări. Să revenim însă la cultura consultării din România. Există iar o problemă pe care o avem moştenire, este cea legată de profilul economic al ţării. Este deja de notorietate că acolo unde sistemul privat este slab reprezentat, nu există presiune şi totul depinde de simpla voinţă politică sau de competenţa şi determinarea administraţiei publice. Este crucial ca România să-şi dezvolte “grupuri de interese sectoriale” care ajută în cadrul procesului de fundamentare a poziţiei naţionale. Şi nu e rău ca acestea să dispună şi de prezenţă fizică în capitală, la Bruxelles.
KKN: Indirect, faceţi o invitaţie românilor de a veni să muncească în Bruxelles?
Dan Luca: În toamna anului trecut, simţind o nişă încă nexploatată, am lansat un produs destinat celor care doresc să-şi găsească un loc de muncă în Bruxelles. Iar dacă concursurile EPSO (necesare pentru a deveni funcţionar european) beneficiază de zeci de traininguri, nu la fel se poate spune despre sectorul privat. Reamintesc, avem în Bruxelles 100.000 de oameni implicaţi în mecanismul comunitar, 50% în instituţiile comunitare, iar restul în “mecanismul privat”. Există o expertiză fantastică în Bruxelles, tineri “cu un teanc de diplome”, dar aceştia înţeleg prea puţin piaţa de lângă ei. Sectorul privat este la nivel educaţional foarte superficial abordat, ajungându-se ca absolvenţi de Colegiul Europei de la Bruges să nu “vadă” de exemplu cele 20.000 de joburi din Bruxelles în secretariatele federaţiilor industriale europene. Iar pentru ca poza să fie şi mai frustrantă, din aceste joburi, statisticile arată că 5.000 sunt disponibile în fiecare an, datorită dinamicii pieţei forţei de muncă din euro-Bruxelles. Da, Bruxelles este o piaţă atipică, dar plină de sens. Cei care vor să se stabilească aici (şi avem deja aproximativ 200 studenţi de la Bruges pe an, peste 100 de absolvenţi pe an de la Natolin, aproximativ 600 de stagiari de la Comisie la fiecare 6 luni, etc.) să înţeleagă “piaţa angajatorilor” şi să se plieze pe dorinţele lor. Şi e mult loc şi pentru români aici, cel puţin pentru încă vreo 2.000 de persoane.
KKN: Ce proiecte intenţionaţi să derulaţi în viitor?
Dan Luca: Două dimensiuni mă preocupă în viitor din punct de vedere al României. Voi continua să creez structuri de dezbateri pentru a găsi soluţii prin care România să fie calibrată la structura comunitară. Efectele acestui mecanism: consolidarea României ca a 7-a putere politică europeană, o mai bună absorbţie a fondurilor europene, o mai bună dezvoltare a României şi implicit o mai bună calitate a vieţii pentru români. Proiectul “Cei trei milioane de români din Diaspora” îmi va ocupa mult timp şi în viitor. Prin activitatea mea voi încerca să transmit un mesaj că implicarea (chiar şi cea politică) este necesară. Se pot înfiinţa centre sociale în Diaspora, cu legături pe structurile locale româneşti, se pot dezvolta media care să fluidizeze comunicarea între România şi afară. Se pot realiza proiecte fantastice pentru români!
KKN: Aveţi o dorinţă specială pentru anii următori?
Dan Luca: În ultimii 20 de ani m-am implicat în proiecte cu România, în special pe palierul neguvernamental. De câţiva ani am reuşit accelerarea relaţionării şi pe culoarul politic, numindu-l simbolic pre-guvernamental. Sper ca viitorul să îmi dea posibilitatea să prestez activităţi şi din interiorul sitemului politico-administrativ românesc sau comunitar.
KKN: Mult succes!
Dan Luca: Vă mulţumesc şi vă felicit şi pe dumneavoastră pentru ceea ce faceţi pentru români prin intermediul publicaţiei Occidentul Românesc!
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu