România este de 16 ani în UE. Care sunt marile întrebări ale următorilor ani? Răspunsul în editorialul semnat de mine astăzi în Făclia.
-----
Au trecut 16 ani de când țara noastră a aderat la Uniunea
Europeană. Inițial, mă gândeam să rememorez cum arãta România în decembrie
2006, cu câteva zile înainte de a intra oficial în structura
europeană. Dar m-am gandint la cei din generația tânărã, care e prea
puțin interesată de trecut. Povestirile cu date semnificative, chiar dacă
fundamentale pentru dezvoltările din viaţa lor, par plictisitoare, spuse pe
un ton pedagogic de fapt.
Mi-am propus atunci să abordez viitorul, cel la care
fiecare dintre noi ne putem aduce o contribuție. Puteam să lansăm un
concurs de eseuri, de genul cum va arata România în următorii 16 ani, dar parcă
– din nou – pare ceva filozofic și distant.
Privim spre viitor și suntem interesați cum evenimentele
majore, politice, economice sau sociale, ne influenţeazã viața. A lansa
întrebări pertinente, cu teme precise, este poate o abordare mai ușor de
disecat. Apelez la această metodă pentru a încerca să aduc o valoare adăugată
acestei lecturi, permițându-mi să stau totuși focalizat
pe palierul unei Românii europene.
Întrebarea fundamentală nu este dacă România e o țară
europeană, ci cum poate să se poziționeze în acest club european? Avem maturitatea
pentru a gândi strategic, dar realist, un proiect de țară care să ne aducă
rezultatul dorit ?
Într-un context în care crizele și războaiele revin în
viața noastră în diverse forme, care este rolul alianțelor în a dezvolta statul
național unitar român ? Interdependențele sunt necesare într-o lume
globalizată, dar cum menținem balanța între național și internațional?
Revoluțiile industriale sunt tot mai frecvente și cu
impact societal. Cum reușim să fim parte a acestor transformări și ce fel de
competențe trebuie să dezvoltăm ?
O țară cu un profil agrar precum România, are maturitatea
de a găși formula necesară pentru a transforma această situație într-un
veritabil avantaj ?
Vom reuși să înțelegem că nu se poate să avem dezvoltare
economică fără o abordare înțeleaptă a chestiunii mediului înconjurător ?
Credem cu adevărat în proiectul coeziunii, atât la nivel
de georgrafie, cât și la cel al societalului ? Gândim o România pentru
toți sau este doar un slogan care dã bine ?
Avem puterea să devenim cetățeni globali, în care puterea
economică a țării și mentalitatea să ne ajute să ne bucurăm cu adevărat de
globalizare ?
Desigur, sunt mult prea generale întrebările, pentru
mulți problemele cotidianului sunt mai presante. Dar e nevoie de această
deschidere, să privim și spre înalt. E bine să ridicăm capul și să gândim
strategic ! Acum, nu doar în 16 ani…
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu