Atât pentru vizibilitate europeană, dar mai ales pentru “brandul” oraşului, Clujul e bine să devină capitală culturală europeană în 2020. Analizând procedura juridică, descrisă pe pagina Comisiei Europene (Directoratul Cultură), se observă clar că până în 2019 sunt alocate ţările de unde vor proveni capitalele culturale. Este crucial ca apoi, în 2020, să se aloce României onoarea de a gãzdui capitala culturalã europeanã (probabil cu altă ţară din UE).
Procedura oficială de aplicare începe cu 6 ani înainte de 2020, deci prin 2014. În acest sens este foarte important rolul Comitetului naţional de selecţie. Guvernul României este cel care va avea ultimul cuvânt în nominalizarea unui oraş din România pentru titlul de capitală europeană.
Dacă vorbim de Cluj se anticipeză o competiţie la nivel naţional, probabil cu Timişoara şi Iaşi. Pentru a pune la punct măsurile concrete de pregătire, e bine să se studieze deja formularul de aplicaţie pentru a anticipa corect criterile de selecţie - un formular în limba română se află deja online.
Succes candidaţilor! Baftă clujenilor!
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 7 octombrie 2011
joi, 6 octombrie 2011
Cu sau fără MBA?
Nu am contestat şi nu voi contesta niciodată importanţa pregătirii teoretice indiferent de domeniu, însă subliniez din nou şi insist pe rolul experienţei şi pregătirii non-formale a fiecăruia, pentru succesul în carieră.
Sistemul educaţional este bun şi - de cele mai multe ori - scump, dar nu rezolvă problema inserţiei. Sfaturile practice, de genul celor propuse în articolul Forbes sunt importante pentru a reuşi. Aceste reguli nu sunt suficiente, ci completează doar bagajul cunoştinţelor teoretice. Pentru cei interesaţi, amintesc că şi la Bruxelles există un MBA pe afaceri europene, la care am avut onoarea să susţin cursuri recent.
Dan LUCA / Bruxelles
Sistemul educaţional este bun şi - de cele mai multe ori - scump, dar nu rezolvă problema inserţiei. Sfaturile practice, de genul celor propuse în articolul Forbes sunt importante pentru a reuşi. Aceste reguli nu sunt suficiente, ci completează doar bagajul cunoştinţelor teoretice. Pentru cei interesaţi, amintesc că şi la Bruxelles există un MBA pe afaceri europene, la care am avut onoarea să susţin cursuri recent.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 5 octombrie 2011
Formã Vs. fond
Mi-am propus ca în acest mesaj sa diferentiez semnificatia celor doi termeni, deşi în majoriatea cazurilor, de multe ori chiar şi în discursurile mediatizate la Bruxelles, "chestiunile despre formã şi fond" sunt nedespartite.
Fondul reprezinta partea stabila, esentiala, ansamblul de valori esentiale, apartinând unui domeniu, dupa explicaţiile DEX-ului, deci, fondul contine mai multe elemente de baza. În timp ce forma defineşte felul în care aceste valori se exprima, reprezentând totalitatea mijloacelor de expresie.
Pentru o mai buna fixare a noţiunilor, exemplele mai vechi româneşti pot fi înca utilizate, sa zic aşa, în scop didactic. Materialul pus la dispoziţie de Wikipedia pe aceasta tema este destul de amplu – “Pentru Eminescu, perioada de naştere a formelor fără fond – „epoca de tranziţiune“ – este cea cuprinsă între 1848 şi 1866, când s-au copiat masiv forme instituţionale din Europa Occidentală. El dezbate esenţa procesului de modernizare românească, anume acordul dintre noul organism politico-juridic de sorginte occidentală şi fondul românesc. Românii nu au participat la edificarea noii civilizaţii moderne ci doar au adoptat prin copiere o cantitate enormă de forme care cu greu se configurează în structuri instituţionale eficiente”.
Daca revenim în plan contemporan, este nevoie tocmai de aceasta adaptare la fondul românesc a formelor de exprimare împrumutate.
Dan LUCA / Bruxelles
Fondul reprezinta partea stabila, esentiala, ansamblul de valori esentiale, apartinând unui domeniu, dupa explicaţiile DEX-ului, deci, fondul contine mai multe elemente de baza. În timp ce forma defineşte felul în care aceste valori se exprima, reprezentând totalitatea mijloacelor de expresie.
Pentru o mai buna fixare a noţiunilor, exemplele mai vechi româneşti pot fi înca utilizate, sa zic aşa, în scop didactic. Materialul pus la dispoziţie de Wikipedia pe aceasta tema este destul de amplu – “Pentru Eminescu, perioada de naştere a formelor fără fond – „epoca de tranziţiune“ – este cea cuprinsă între 1848 şi 1866, când s-au copiat masiv forme instituţionale din Europa Occidentală. El dezbate esenţa procesului de modernizare românească, anume acordul dintre noul organism politico-juridic de sorginte occidentală şi fondul românesc. Românii nu au participat la edificarea noii civilizaţii moderne ci doar au adoptat prin copiere o cantitate enormă de forme care cu greu se configurează în structuri instituţionale eficiente”.
Daca revenim în plan contemporan, este nevoie tocmai de aceasta adaptare la fondul românesc a formelor de exprimare împrumutate.
Dan LUCA / Bruxelles
Al 700-lea mesaj pe blog şi câteva statistici
Nu a trecut decât o lună de la aniversarea celor 4 ani ai blogului Casei Europei, şi mă bucur să public deja al 700-lea mesaj pentru cititori.
Făcând o medie, pot spune că în tot acest timp am avut cam 14 “intervenţii” lunar, dar septembrie 2011 a fost în vârful clasamentului cu 29 de articole. Nu pentru că aceasta ar fi fost o perioadă mai specială, dar vreau să fiu tot mai prezent cu mesaje pline de conţinut pentru a-mi ţine promisiunile făcute celor care ne urmăresc.
Am depăşit deja cifra de 50.000 de vizitatori, iar statisticile sunt în continuă creştere.
Vă mulţumesc tuturor şi aştept în continuare feedback-urile voastre!
Dan LUCA / Bruxelles
Făcând o medie, pot spune că în tot acest timp am avut cam 14 “intervenţii” lunar, dar septembrie 2011 a fost în vârful clasamentului cu 29 de articole. Nu pentru că aceasta ar fi fost o perioadă mai specială, dar vreau să fiu tot mai prezent cu mesaje pline de conţinut pentru a-mi ţine promisiunile făcute celor care ne urmăresc.
Am depăşit deja cifra de 50.000 de vizitatori, iar statisticile sunt în continuă creştere.
Vă mulţumesc tuturor şi aştept în continuare feedback-urile voastre!
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 4 octombrie 2011
Casa Regală între istorie şi brand
Într-un articol al revistei Biz, istoricul Filip-Lucian Iorga analizează imaginea Casei Regale pentru români, iar Aneta Bogdan, din perspectiva creatorului de branding.
Asocierea cu numele Casei Regale a României conferă în prezent multor companii furnizoare de bunuri şi servicii prestigiu şi rezonanţă, cu o frază interesantă “pentru a încheia orice discuţie cu tentă politică şi socială, sunt dintre aceia care nu văd în actuala Casă Regală a României salvarea naţiunii noastre, dar în acelaşi timp sunt de părere că această instituţie are un potenţial imens de influenţare a capitalului reputaţional al naţiunii române”.
Este foarte adevărat că istoria poate fi valorificată ca brand prezent şi poate constitui un adevărat potenţial de viitor, nu numai în bussines, ci şi în campanii de ţară ca şi completare şi susţinere a autenticităţii brandului naţional.
Dan LUCA / Bruxelles
Asocierea cu numele Casei Regale a României conferă în prezent multor companii furnizoare de bunuri şi servicii prestigiu şi rezonanţă, cu o frază interesantă “pentru a încheia orice discuţie cu tentă politică şi socială, sunt dintre aceia care nu văd în actuala Casă Regală a României salvarea naţiunii noastre, dar în acelaşi timp sunt de părere că această instituţie are un potenţial imens de influenţare a capitalului reputaţional al naţiunii române”.
Este foarte adevărat că istoria poate fi valorificată ca brand prezent şi poate constitui un adevărat potenţial de viitor, nu numai în bussines, ci şi în campanii de ţară ca şi completare şi susţinere a autenticităţii brandului naţional.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 3 octombrie 2011
Anul european al cetăţenilor
Anul 2013 a fost ales recent de către Comisia Europeană "Anul european al cetăţenilor", an ce marchează douăzeci de ani de la Tratatul de la Maastricht. Ce presupune cetăţenia UE pe lângă acele avantaje implicite de a călători în străinătate cu costuri mai mici, simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei, garanţii pentru pachetele de servicii turistice, acces la sistemele de asistenţă medicală sau tarife scăzute atunci când suni acasă?
Vom avea un an european al cetăţenilor, dar oare avem în adevăratul sens al cuvântului o Europă a cetăţenilor?
Dan LUCA / Bruxelles
Vom avea un an european al cetăţenilor, dar oare avem în adevăratul sens al cuvântului o Europă a cetăţenilor?
Dan LUCA / Bruxelles
Universităţi de top: UBB şi ULB
Apropo de recentul clasament al universităţilor, realizat de Asociaţia Universităţilor Europene, în care sunt ierarhizate în trei categorii instituţiile de învătământ superior, mă bucur să constat că Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj - unde am făcut facultatea şi doctoratul - e pe locul 2 în România.
E bine să avem un top al universităţilor din România, pentru o mai bună şi mai corectă orientare a candidaţilor, în speranţa că vechea problemă a slabei investiţii în educaţia românească să rămână o simplă amintire.
Dacă e să vorbim de topul internaţioal al universităţilor, sunt încântat să observ că ULB – Université Libre de Bruxelles, unde am finalizat masterul în studii europene, ocupă locul 196 în lume.
Dan LUCA / Bruxelles
E bine să avem un top al universităţilor din România, pentru o mai bună şi mai corectă orientare a candidaţilor, în speranţa că vechea problemă a slabei investiţii în educaţia românească să rămână o simplă amintire.
Dacă e să vorbim de topul internaţioal al universităţilor, sunt încântat să observ că ULB – Université Libre de Bruxelles, unde am finalizat masterul în studii europene, ocupă locul 196 în lume.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
