Dan LUCA – articol în ziarul Făclia – “Revoluţia industrială europeană”

În ediţia de joi, 3 iulie, ziarul Făclia publica un nou material semnat de mine, pe tema revoluţiilor industriale în Europa. Consider că este un subiect de interes, având în vedere că inovaţiile tehnologice au impact semnificativ asupra fiecărui domeniu.

Redau mai jos materialul integral:

……….

Tehnologia a intrat masiv în toate domeniile, deschizînd calea spre a treia revoluţie industrială. Economistul Jeremy Rifkin dezvoltă detaliat acest concept. Preţul energiei şi al alimentelor este în ascensiune, şomajul rămîne ridicat, piaţa imobiliară este afectată, datoriile consumatorilor şi ale guvernelor sînt în creştere – indicatori ce susţin aplicarea tehnologiei Internet şi a energiei regenerabile în industrie.

Prima revoluţie industrială, ce a avut loc în Marea Britanie la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, odată cu mecanizarea industriei textile, a fost urmată de cea de-a doua revoluţie industrială de la începutul secolului al XX-lea, cînd Henry Ford a înfiinţat prima linie de asamblare şi a declanşat producţia în masă. Următoarea etapă, cea a digitalizării industriei, poate fi considerată a treia revoluţie industrială. Jeremy Rifkin ne cere să ne imaginăm sute de milioane de oameni care produc propria energie verde în casele lor, birouri şi fabrici, însă asta nu e tot. Ceea ce este mai interesant este partajarea acesteia cu celălalt, precum într-un “internet al energiei”, la fel cum acum “share” acum on-line informaţiile. Rifkin explică care sînt principalii “stîlpi” pe care îşi fondează teoria celei de-a treia revoluţii industriale, cea care va crea mii de întreprinderi şi milioane de locuri de muncă, chiar dacă nu vă vine sa credeţi, totul, într-o reordonare fundamentală a relaţiilor umane, în primul rînd prin trecerea la energia regenerabilă, transformarea parcului imobiliar al fiecărui continent în producători de energie verde, implementarea altor tehnologii de stocare în fiecare clădire şi în întreaga infrastructură şi multe altele. Astfel, conform acestei viziuni, oameni, maşini, resurse naturale, linii de producţie, reţele logistice, obiceiuri de consum, fluxuri de reciclare, şi, practic, orice alt aspect al vieţii economice şi sociale vor fi conectate prin senzori şi software pentru platforma celei de-a treia revoluţii industriale.

Unele dintre cele mai importante companii de IT din lume sînt deja preocupate de a crea infrastructura pentru o treia revoluţie industrială, care să poată conecta cartiere, oraşe, regiuni, continente şi economia globală, în ceea ce observatorii din industrie numesc “reţele neuronale”, la nivel global.

Folosind tot mai puţin din resursele pămîntului, mai eficient şi productiv şi tendinţa de trecere de la combustibili pe bază de carbon la energiilor regenerabile, este o trăsătură definitorie a epocii, la care se adaugă inventarea imprimantei 3D, cea care face posibilă chiar producţia personală, prin proiectarea tridimensională asistată de calculator. Software-ul direcţionează imprimanta 3D pentru a construi straturi succesive ale produsului folosind praf, plastic topit sau metale, avînd capacitatea de a produce mai multe copii la fel ca un copiator. Şi poate ceea ce ni se pare imposibil, se întîmplă cu adevărat, mai aproape de noi decît credem. De exemplu, citeam recent că în Germania şi în alte cinci state europene produc mîncare realizată cu imprimanta 3D. Că NASA are deja un plan în acest sens pentru astronauţii săi, poate nu este atît de incredibil, însă germanii s-au gîndit să utilizeze noile tehnologii pentru a-i ajuta pe cei mai în vîrstă locuitori, cei care au probleme cînd vine vorba de alimentaţie. Mîncarea este creată din alimente proaspete, carne şi legume, în oraşul Nijmegen din Olanda şi livrată în Germania. Compania se laudă şi cu o reţetă secretă pentru „prepararea“ felurilor de mîncare. „Imprimanta pentru mîncare se poate compara cu una clasică inkjet, doar că în loc de tuş foloseşte mîncare. Materialul e apoi imprimat în straturi pe un platou special, creat tot în cadrul acestui proiect. În timpul creării ne asigurăm că straturile se îmbină fără urme vizibile“, explica Sandra Forstner, manager al proiectului, susţinut cu fonduri de Comisia Europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Pentru ce se poate face lobby la Bruxelles? Corn, lapte, fructe…

Interesele româneşti trebuie susţinute în Uniunea Europeană, prin toate mijloacele care ne stau la dispoziţie. Activitatea de lobby derulată prin intermediul federaţiilor sectoriale este esenţială, dar este necesară şi implicarea şi susţinerea poziţiei naţionale prin căile instituţionalizate.

Tot auzim - 75% din legislaţia naţională este stabilită la Bruxelles, dar la ce se referă acest lucru concret?

Comisia Europeană lansa de exemplu recent, un raport legat de “Pachetul privind laptele”, susţinând de asemenea că va continua dezbaterea necesară pentru a stabili instrumente suplimentare, cu scopul de a asigura dezvoltarea echilibrată a producției de lapte în Uniunea Europeană și de a evita concentrarea extremă în cele mai productive zone. Conform prevederilor Comisiei, “așa-numitul „Pachet privind laptele”, adoptat prin codecizie în 2012, vizează consolidarea poziției producătorilor de produse lactate în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse lactate și pregătirea sectorului pentru un viitor mai sustenabil și mai orientat către piață, urmărind în special să tragă învățăminte ca urmare a crizei din 2009 a pieței produselor lactate. Statele membre au opțiunea de a face obligatorie încheierea de contracte scrise între producătorii și procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea să negocieze colectiv, prin intermediul organizațiilor de producători, clauzele contractuale, inclusiv prețul laptelui crud”. Încheierea de contracte între agricultori și procesatori a devenit obligatorie în 12 state membre, printer care şi România.

Un alt exemplu, în contextul reformei Politicii Agricole Comune, PAC 2020, luna trecută au fost stabilite alocările financiare pentru fiecare stat membru, în cadrul schemei « Fructe în şcoli ». În plus față de finanțarea distribuirii de fructe și legume în școli, fondurile vor viza pentru prima dată promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase. României îi revin 6,8 milioane de euro pentru susţinerea acestui proiect.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “Europa, în pragul revoluţiilor industriale”

Miercuri, 2 iulie, ziarul Prahova publica materialul meu despre impactul tehnologiei asupra omenirii şi o scurtă descriere a ceea ce înseamnă revoluţiile industriale.

Redau mai jos textul integral:

..................

Inovaţiile în domeniul tehnologic au deschis noi capitole în istoria omenirii. Şi parcursul Europei a fost puternic influenţat de evenimentele majore în domeniul industrial. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, odată cu mecanizarea industriei textile în Marea Britanie, se intra într-o nouă etapă, considerată prima revoluţie industrială. Aceasta a fost urmată de cea de-a doua revoluţie industrială de la începutul secolului al XX-lea, când Henry Ford a înfiinţat prima linie de asamblare şi a declanşat producţia în masă. Următoarea etapă, cea a digitalizării industriei, poate fi considerată a treia revoluţie industrială.

Economistul Jeremy Rifkin are o viziune clară asupra felului în care acest lucru va influenţa nu doar domeniul economic, ci şi alte domenii - ne cere să ne imaginăm sute de milioane de oameni care produc propria energie verde în casele lor, birouri și fabrici, însă asta nu e tot. Ceea ce este mai interesant este partajarea acesteia cu celălalt, precum într-un “internet al energiei”, la fel cum acum se aplică “share” informaţiile on-line. Folosind tot mai puțin din resursele pământului, și tendinţa de trecere la energiile regenerabile este o trăsătură definitorie a epocii, la care se adaugă inventarea imprimantei 3D, cea care face posibilă chiar producţia de alimente, prin proiectarea tridimensională asistată de calculator.

În oraşul Nijmegen din Olanda se produce deja mâncare realizată cu imprimanta 3D, livrată apoi în Germania pentru alimentaţia vârstnicilor. Proiectul este susţinut cu fonduri de Comisia Europeană, iar cei 14 beneficiari provin din cinci state ale UE, care dezvoltă tehnologiile, produsele şi serviciile.

Se vorbeşte deja despre revoluţia robotică - prin tehnologia viitorului, calculatoarele vor fi capabile în scurt timp să răspundă emoţiilor utilizatorului. O astfel de tehnologie a fost utilizată de compania Cyberdyne, care a creat un costum pe care utilizatorul îl poate controla numai cu puterea minţii. Robotul este apoi capabil să se mişte exact în acelaşi timp cu purtătorul, oferind concomitent o creştere semnificativă de putere. Recent a fost prezentat şi Pepper, un umanoid capabil să înţeleagă emoţiile utilizatorilor şi 80% din conversaţiile din jurul lui.

Dan LUCA / Bruxelles

România la atac – 2 vicepreşedinţi de Parlament European!

Astazi, la Strasbourg, Corina Creţu (PSD) şi Adina Vălean (PNL) au fost alese vicepreşedinti ai Parlamentului European.

Este un moment istoric pentru România – avem 2 vicepreşedinţi din cei 14 ai Legislativului European!

Le felicit pe cele două eurodeputate, Adina Vălean şi Corina Creţu, pe care le cunosc personal încă din anii ’90.

Bravo Adina! Bravo Corina!

Mult succes! Mult succes România! Mult succes UE!

Dan LUCA / Bruxelles

Impozit comun pentru creşterea economică în UE?

Centrul de Analiză Strategică emitea recent un raport care prezintă reformele pe care le consideră necesare pentru a menține proiectul european, pe fondul creşterii euroscepticismul în Fraţa. Studiul comparativ inititulat "Ce fel de Franță în următorii zece ani?” subliniază faptul că Europa este slăbită din punct de vedere social, economic și politic, pe fondul crizei. Cu toate acestea, raportul susține că UE are încă un potențial economic real.

Este evidenţiat faptul că piața europeană este atât de mare încât nici o companie multinațională nu poate evita normele sale. Cu toate că standardele europene au fost armonizate pentru toate produsele și serviciile, serviciile financiare, energetice și de telecomunicații nu au fost abordate.

Autorii raportului subliniază importanța pieței interne europene. O zonă economică europeană mai integrată ar conduce la o mai mare transparență a standardelor şi a condițiilor de concurență, capabilă să încurajeze investițiile în continuare.  Analiştii susțin de asemenea un impozit comun şi salariu minim european, dar printre căile posibile propuse de raport pentru a consolida zona euro este şi federalismul.

Pe acest subiect mai puteţi citi:

“Drumul Europei de la confederaţie la federaţie”

Europa federală şi criza

Voce belgiană – pro federalism European

Federaţie sau confederaţie europeană

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Restructurarea Comisiei Europene şi comisarul tinerilor”

Am avut plăcerea să mă adresez din nou cititorilor ziarului Argeşul, de această dată vorbind despre propunerile aflate pe masa dezbaterilor pentru restructurarea Executivului European, cu accent pe ideea nou lansată de a avea un comisar al tinerilor.

Redau în continuare articolul apărut marţi, 1 iulie:

.............

În această toamnă, Comisia Europeană va fi compusă tot din 28 de membri, câte unul pentru fiecare stat din UE. Pe baza Tratatului de la Lisabona, membrii Comisiei vor fi selectaţi de statele membre, cu mulţi pretendenţi deja “pe lista” candidaţilor. Pe timpul verii, aceşti comisari vor primi portofolii, în cadrul a ceea ce se aşteaptă să fie un proces dificil de negociere între preşedintele Comisiei şi statele membre. Ca soluţie la lipsa de omogenitate a Comisiei Europene, din cauza numărului prea mare de membri, este propusă limitarea numărului de portofolii, variantă de restructurare care cere, de asemenea, o reorganizare internă, cu, de exemplu, crearea de “comisari asistenţi”. Se vorbeşte acum tot mai mult de crearea unor “clustere tematice” în cadrul Executivului European. Practic se vorbeşte acum de 5 grupări în interior şi 5 comisari care să supervizeze munca celorlalţi în anumite clustere.

Există o propunere concretă venită din partea reprezentanţilor marilor companii la nivel european. Aceştia au propus recent cinci acţiuni imediate pentru noua Comisie Europeană, pentru a spori atractivitatea şi competitivitatea Europei. Pe lângă cele de creştere, inclusiv cu un “Plan de energie”, ambiţios şi creativ şi cele privind valorificarea talentelor, aş vrea să insist pe competitivitate. Conform mediului de afaceri prezent la Bruxelles, cea mai simplă şi rapidă modalitate de a îmbunătăţi competitivitatea este de a îmbunătăţi guvernarea. În acest context, recomandarea principală ar fi de a păstra cei 28 de comisari, în cinci grupuri: macro-economie; industrie, servicii şi de digitalizare; energie/mediu; afaceri interne; relaţii externe, care să se ocupe de imaginea Europei.

Criza ecomomică lasă sechele asupra cetăţenilor europeni, mai ales în rândul tinerilor. Orice discurs public ne aminteşte de grava situaţie actuală. Problemele cu care se confruntă tinerii trebuie recunoscute şi găsite soluţii împreună cu toţi actorii implicaţi. Îmi place mult ideea transmisă recent de a avea un super-comisar pentru ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, în cadrul Comisiei Europene, pentru perioada 2014-2019, portofoliu ce regrupează mai multe politici.

Îmi amintesc cum, acum 10 ani, tot în prag de alegeri europene, Bruxelles-ul s-a mobilizat şi a “impus” un comisar european responsabil cu comunicarea. Şi aşa a apărut ca vicepreşedinte al Comisiei Europeane Margot Wallström, mâna dreaptă a preşedintelui Barroso în primul mandat.

Dan LUCA / Bruxelles