How to connect Romania internationally?

How to connect a country to the European and international structures? One must ensure excellent representation by those who are part of the "shuttle diplomacy", like ministers, secretaries of state, heads of agencies etc., but also to make sure you have excellent experts in working groups and officials in the international institutions. With this in mind, Romania has not lived up to its potential since 1989, but there is a noticeable revival in recent years, especially with regards to the Brussels-Luxembourg-Strasbourg axis of European institutions.

What can be done with "shuttle diplomacy"? Much can be done in the political context. It is mainly important to understand the idea of the counsel and to allow the development of a coherent country vision. The rest calls upon ones networking and negotiation skills, defending the national interest by combining a defensive strategy with necessary compromises to achieve a majority in an assembly with complex geometrical interests. This requires much progress, which can only come from public pressure for a performance at the best quality.

What can be done with the group of experts that come to visit the working groups? Firstly, the Romanians who are already on site should be involved in building the "understanding of the institutions". They can provide valuable information on institutional traditions, the negotiation limits: it is often the case that delegates are either too bold or too passive, and almost always extremes are not appreciated in the international bureaucratic apparatus.

In the first two cases where we can speak of "national" delegates, increasingly present in the international institutions, we speak of Romanians who arrived on personal effort, based on tough selection procedures. They are rightly proud of their work. As many people do not get there based on national reference(s), it is important that in their case the Romanian institutions reach out to stimulate the creation of a genuine international Romanian network or organization. This should stimulate the flow of information. If we look at other nations, we see that they also do their best to promote their people in international institutions. This becomes even more important when you keep in mind that for higher positions one almost always needs a national recommendation, regardless how good you are as a technocrat. So in the end it is a win-win situation.

Meanwhile, for Romania and Romanians: a bon entendeur salut!

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “Ce facem cu reprezentanţii României în sectorul privat european?”

Ziarul Financiar publica marţi 25 martie articolul meu în care am insistat din nou pe importanţa prezenţei în structurile industriale europene pentru anticiparea efectelor legislaţiei.

Redau în continuare materialul integral:

............

O reprezentare a intereselor româneşti în structurile europene şi internaţionale nu poate fi cu adevărat eficientă fără o reprezentare activă a business-ului românesc în structurile reprezentative de profil, adică patronatele şi asociaţiile europene. În primul rând trebuie să fii prezent peste tot unde e nevoie, şi apoi să realizezi că e nevoie să acţionezi pe măsura puterii şi intereselor tale. Desigur, una e sectorul privat german şi alta cel românesc, unul e cel britanic şi altul cel maltez, dar asta nu înseamnă că nu se poate influenţa cursul unor asociaţii şi/sau federaţii doar pentru că provii dintr-o ţară mai mult sau mai puţin săracă. La Bruxelles contează mai mult, având în vedere că nu e vorba atât de un oraş de business, cât despre un oraş al legislaţie, posibilitatea ţării tale de a influenţa politicile europene. 

Sunt multe asociaţii şi federaţii la Bruxelles şi nu toate sunt relevante - în fond, sunt aproximativ 3.000 de federaţii industriale europene la Bruxelles, însă marile federaţii industriale nu trebuie "ratate". Că vorbim de organizaţii de ordin general precum "Business Europe", de European Round Table (ERT), sau că vorbim de asociaţii de nişă, precum cele din domeniul auto, al energiei, al agriculturii şi nu numai, prezenţa activă acolo poate face diferenţa între o legislaţie viitoare de bună calitate, compatibilă cu interesele industriei româneşti, sau una care ne ignoră cu totul dorinţele. 

În fond, de multe ori, noi am jucat "provincial" în ultimii ani, considerând că Bruxelles-ul e cu Bruxelles-ul şi Bucureşti-ul e Bucureşti-ul, noi ne vedem de ale noastre, ei de ale lor. Lucrurile însă nu stau aşa nici teoretic, nici practic. La Bruxelles se decide în prezent 75% din legislaţia aplicabilă în plan naţional. În consecinţă, nu scapi de legile europene doar pentru că le ignori parcursul. Şi aici nu e vorba numai de proceduri de infringement, ci efectiv de standarde europene care îţi pot face rău dezvoltării, dacă ajung să fie decise şi ulterior aplicate. 

Prezenţa activă în federaţii şi asociaţii de top din Bruxelles tocmai la asta ajută: ca un sistem de alertă rapidă, între colegi de industrie cu privire la ce ne face bine, şi ce ne face rău din legislaţia europeană. Astfel, reprezentanţii industriei româneşti pot ulterior alerta echipele europarlamentare sau Reprezentanţa noastră pe lângă Uniunea Europeană, pentru poziţionarea ei în Consiliu. Totodată, dincolo de acest sistem de bază, trebuie să înţelegem utilitatea influenţei pe măsura creşterii în ierarhia instituţiilor: dincolo de grupurile de lucru, e important să fim ambiţioşi şi să tindem spre poziţii de conducere, coordonare şi aşa mai departe. Numai cu reprezentanţi activi, buni relaţionişti şi ambiţioşi, ajutaţi de consultanţi cu experienţă în oraş, vom putea ridica industria românească în plan european. Modele precum BDI-ul german, CBI-ul britanic şi Confindustria italiană ne arată că nu e imposibil, dimpotrivă.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – curs academic la EuroMaster-ul de la Bruxelles

Ȋmi face mare plăcere să proiectez într-o matrice academică experienţa practică pe care am acumulat-o lucrând de 17 ani în Bruxelles-ul european.

Invitat fiind de VUB şi de către Institutul de Studii Europene din Bruxelles pentru a ţine un curs studenţilor de la EuroMaster, am încercat să prezint pedagogic ˝actorii Bruxelles-ului european˝. Şi asta unui public foarte experimentat şi obişnuit cu ˝jungla europeană˝, mulţi dintre masteranzi fiind funcţionari la Comisia Europeană sau Parlamentul European, sau chiar angrenaţi în federaţii industriale sau în firme de consultanţă.

Din nou o confirmare că ţara noastră are o resursă umană pe palierul racordării României la structurile europene, prin prezenţa la cursuri a 3 studenţi români.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Apartenenţa la UE nu înseamnă doar accesarea fondurilor europene”

Prezenţa fizică şi implicarea în definirea legislaţiei europene la Bruxelles este importantă pentru a creşte în Uniunea Europeană. Despre acest subiect scriam în cel mai recent articol pregătit pentru ziarul Argeşul.

Redau în continuare materialul publicat marţi, 25 martie:

...........

Insist mult pe faptul că o prezenţă la Bruxelles, cu caracter de informare sau reprezentare, e esenţială pentru a face faţă provocărilor legislative şi presiunilor pieţei europene şi internaţionale. România va face un mare pas înainte spre calitatea de “membru adult al Uniunii Europene”, când va înţelege acest lucru. E important să nu ne prindă încă “adolescenţi europeni” preşedinţia română a UE în 2019. Putem să depăşim până atunci frica de a vorbi deschis despre lobby-ul european, pentru că este absolut normal să-ţi aperi interesele, argumentat. Nu e nimic imoral în asta.

Dar să nu uităm că Bruxelles-ul înseamnă, dincolo de pol legislativ şi fonduri europene, şi o oportunitate de business. Ca orice oportunitate însă, nu se întinde singură în faţa oricui e interesat de un “tun rapid”, ci rămâne apanajul cunoscătorilor şi a celor cu viziune pe termen mediu şi lung.

La Bruxelles sunt prezente toate interesele care contează în Europa, de la cele industriale la cele sindicale, de la cele internaţionale la cele locale, de la cele politice la cele de societate civilă. Iar în amalgamul politico-legislativ se găsesc mereu interese de business, căci business-ul este influenţat de calitatea legislaţiei şi e normal să fie preocupat într-un parcurs legislativ de succes. Pentru un asemenea parcurs, nu poţi reuşi de unul singur: asta înseamnă apelul la consultanţi cu experienţă în oraş, în afaceri publice, dar şi ca expertiză tehnică; practic, oameni care să poată traduce clar şi răspicat impactul unei decizii legislative asupra unei industrii şi implicit, prin locurile de muncă, efectele asupra oamenilor. Dar un parcurs de succes mai înseamnă şi o politică de alianţe.

Ţinând cont de aceste pârghii aflate la dispoziţie, interesele româneşti, fie ele industriale sau de alt fel, ar avea de câştigat. Fie prin apelul la consultanţă în afaceri europene pentru a-şi maximiza interesele (această consultanţă însemnând apelul la oameni cu contacte, cu reţea, în oraş), fie prin alianţe cu omologi, persoane juridice sau personalităţi. Alianţa dă naştere la solidaritate şi la maximizarea potenţialului de colaborare: cu un aliat legislativ faci şi business şi găseşti noi oportunităţi de colaborare. De asemenea, prietenia se ţine cu obraz, prin vizite, prin contribuţii de substanţă la dezbateri, prin sprijin în momente cheie, prin participare sau organizare comună de evenimente; ochii care nu se văd se uită.

Important este însă a se ţine cont de sfaturile experţilor europeni şi de greşelile făcute în trecut, cu focalizarea resurselor spre strategii concrete. După cum arăta documentul oficial dat publicităţii, “provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman”.

Trebuie să recunoaştem că rata de absorbţie a fondurilor europene a depăşit 33% la finele anului trecut, însă, încă mulţi dintre cei tentaţi a le accesa trec repede de la extaz la agonie, gândindu-se la procesul birocratic. Preocuparea pentru simplificarea obţinerii fondurilor comunitare este o prioritate atât pentru autorităţile europene, cât şi pentru cele naţionale.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în ziarul Făclia – “Personalizarea discursurilor electorale în secolul 21”

Luni, 24 martie 2014, ziarul Făclia publica articolul meu în care scriam despre cum se derulează campaniile electorale într-o lume dominată de tehnologie. Vom asista la o campania pentru alegerile europene în 2014 mult mai dinamică comparativ cu cele precedente.

Redau în continuare textul integral al articolului:

..........

Pentru prima dată, candidaţii din partea marilor familii politice europene la şefia Comisiei Europene s-ar putea confrunta în cadrul unor dezbateri televizate, în săptămînile dinaintea alegerilor UE, programate pentru perioada 22-25 mai, aşa cum sugera cu ceva timp în urmă Barroso, preşedintele actual al Comisiei Europene. “Personalizarea şi politizarea campaniei electorale vor stimula prezenţa la vot şi vor servi la aprofundarea legitimităţii democratice a Uniunii Europene”, declara recent europarlamentarul liberal Andrew Duff.

Observaţia lui Simon Hix, profesor de politică europeană la London School of Economics (LSE), mi-a atras atenţia: “aceste personalităţi vor cîştiga importanţă politică în lunile următoare, dar dezbaterile ar putea aduce, de asemenea, o altă valoare campaniei. Sstfel, alegătorii şi mass-media au nevoie acum de a vedea o diferenţă între aceşti candidaţi, toţi cu ideologii euro-federaliste”.

Dezbaterile sînt acum foarte frecvent asociate cu modul în care se derulează campania prezidenţială din America. Jaume Duch, purtătorul de cuvînt al Parlamentului European, sublinia că “întreaga campanie devine mai pan-UE şi mai politică, pentru că avem programe comune şi priorităţile UE pentru a le dezbate”. “Acest lucru este în interesul cetăţenilor”, completa el.

Apropo de continentul american, unde campania pentru Casa Albă (2016) a început deja, specialiştii anunţă că vom asista la campania cea mai tehnologică din istorie. Fără îndoială, putem să ne aşteptăm la o campanie dinamică, la fel ca şi în 2008.

De cîţiva ani, Obama a devenit idolul politicienilor, brandul politic cel mai cunoscut, chiar şi în Uniunea Europeană. În sistemul american, cei care vor să aibă puterea luptă pentru ea, nu o obţin în spatele uşilor închise.

Repet, şi o voi spune tot timpul: Uniunea Europeană este o construcţie inteligentă, dar trebuie să evolueze. Cetăţenii europeni doresc, în marea lor majoritate, o Uniune Europeană puternică, cu un Executiv responsabil şi validat democratic, rezolvîndu-şi în timp, pe cît posibil, problema de complexitate.

Dan LUCA / Bruxelles

Chiar şi tu Veneţia?

Despre independenţa regiunii Veneto se vorbeşte de mai bine de 20 de ani. Având în vedere situaţia din Crimeea, nu cred în actualul demers, deşi susţinători ai independenţei sunt şi în Catalonia şi Scoţia.

În vederea organizării unui referendum ce vizează independenţa regiunii Veneto, în ultimele zile cei aproximativ 3,8 milioane de locuitori cu drept de vot ai regiunii Veneto sunt consultaţi online pentru a se stabili dorinţa lor în această direcţie. Actiunea nu are nicio consecință juridică sau politică, însă se intenţionează stimularea locuitorilor în susţinerea unui apel la referendum pentru independenţa regiunii.

Sã nu uitãm cã regiune Venero este cea mai prospera din Italia şi aproximativ 20 de experti în politici eurpene aparã interesele regiunii la Bruxelles, în jungle afacerilor europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – în direct prin telefon la Money Channel

Vineri, 21 martie, am răspuns cu mare plăcere invitaţiei lui Ovidiu Nahoi de a intra în direct prin telefon în cadrul emisiunii Săptămâna de Business, difuzată de la ora 17.00 la The Money Channel.

Prin subiectele abordate s-au adus în prin plan discuţiile din ultimele zile prilejuite de Summitul European. Am încercat să transmit pulsul la Bruxelles în privinţa situaţiei din Ucraina şi Crimeea, precum şi noile abordări ale politicii energetice a UE în contextul tensionării relaţiei cu Rusia.

Spuneam că s-au rostit cuvinte grele. Martin Schulz, Preşedintele Parlamentului European, preciza ″Criza din Ucraina face să reapară ameninţarea unui RĂZBOI în Europa″. Concluziile conflictului din regiune le vedem, şi le putem lega de politica energetică. În primăvara anului trecut am participat la European Business Summit, unde politica de energie a fost cap de listă, se insista pe faptul ca în Europa energia este de 4 ori mai scumpă decât în Statele Unite, şi se făcea apel la o mai mare deschidere pentru gazele de şist şi alte surse. Acum discuţiile din mai 2013 au mai mult sens. Cancelarul german Angela Merkel a afirmat chiar azi cã importul de gaze naturale din Statele Unite ar putea fi o optiune pentru tarile europene care incearca sã-şi diversifice sursele de aprovizionare cu energie.

Astfel pachetul Climă şi Energie 2030 se repune pe tapet, cu o orientare din ce în ce mai mare spre independenţa energetică faţă de Rusia, iar gazele de şist sunt una dintre soluţiile care apar în prim plan în această poză.

Apropo de Acordul Transatlantic, se observă că relaţiile Uniunii cu SUA sunt mult mai bune, însă acesta implică negocieri foarte tehnice, şi aşteptăm să vedem părerea experţilor sectoriali.

Pe agenda UE apar numeroase ricoseuri, inclusiv pentru România. Putem vorbi despre Republica Moldova, despre care s-ar putea să o avem membră a Uniunii Europene în 2019.

2014 aduce şi ″schimbarea gărzii″ la Comisia Europeană, şi poate odată cu numirea ministrului Răzvan Nicolescu preşedinte al Agenţiei Europene a Energiei, să ne gândim şi la o eventuală poziţie de comisar european pe acest dosar pentru România.

Dan LUCA / Bruxelles