Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “Apartenenţa la UE nu înseamnă doar accesarea fondurilor europene”

Prezenţa fizică şi implicarea în definirea legislaţiei europene la Bruxelles este importantă pentru a creşte în Uniunea Europeană. Despre acest subiect scriam în cel mai recent articol pregătit pentru ziarul Argeşul.

Redau în continuare materialul publicat marţi, 25 martie:

...........

Insist mult pe faptul că o prezenţă la Bruxelles, cu caracter de informare sau reprezentare, e esenţială pentru a face faţă provocărilor legislative şi presiunilor pieţei europene şi internaţionale. România va face un mare pas înainte spre calitatea de “membru adult al Uniunii Europene”, când va înţelege acest lucru. E important să nu ne prindă încă “adolescenţi europeni” preşedinţia română a UE în 2019. Putem să depăşim până atunci frica de a vorbi deschis despre lobby-ul european, pentru că este absolut normal să-ţi aperi interesele, argumentat. Nu e nimic imoral în asta.

Dar să nu uităm că Bruxelles-ul înseamnă, dincolo de pol legislativ şi fonduri europene, şi o oportunitate de business. Ca orice oportunitate însă, nu se întinde singură în faţa oricui e interesat de un “tun rapid”, ci rămâne apanajul cunoscătorilor şi a celor cu viziune pe termen mediu şi lung.

La Bruxelles sunt prezente toate interesele care contează în Europa, de la cele industriale la cele sindicale, de la cele internaţionale la cele locale, de la cele politice la cele de societate civilă. Iar în amalgamul politico-legislativ se găsesc mereu interese de business, căci business-ul este influenţat de calitatea legislaţiei şi e normal să fie preocupat într-un parcurs legislativ de succes. Pentru un asemenea parcurs, nu poţi reuşi de unul singur: asta înseamnă apelul la consultanţi cu experienţă în oraş, în afaceri publice, dar şi ca expertiză tehnică; practic, oameni care să poată traduce clar şi răspicat impactul unei decizii legislative asupra unei industrii şi implicit, prin locurile de muncă, efectele asupra oamenilor. Dar un parcurs de succes mai înseamnă şi o politică de alianţe.

Ţinând cont de aceste pârghii aflate la dispoziţie, interesele româneşti, fie ele industriale sau de alt fel, ar avea de câştigat. Fie prin apelul la consultanţă în afaceri europene pentru a-şi maximiza interesele (această consultanţă însemnând apelul la oameni cu contacte, cu reţea, în oraş), fie prin alianţe cu omologi, persoane juridice sau personalităţi. Alianţa dă naştere la solidaritate şi la maximizarea potenţialului de colaborare: cu un aliat legislativ faci şi business şi găseşti noi oportunităţi de colaborare. De asemenea, prietenia se ţine cu obraz, prin vizite, prin contribuţii de substanţă la dezbateri, prin sprijin în momente cheie, prin participare sau organizare comună de evenimente; ochii care nu se văd se uită.

Important este însă a se ţine cont de sfaturile experţilor europeni şi de greşelile făcute în trecut, cu focalizarea resurselor spre strategii concrete. După cum arăta documentul oficial dat publicităţii, “provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman”.

Trebuie să recunoaştem că rata de absorbţie a fondurilor europene a depăşit 33% la finele anului trecut, însă, încă mulţi dintre cei tentaţi a le accesa trec repede de la extaz la agonie, gândindu-se la procesul birocratic. Preocuparea pentru simplificarea obţinerii fondurilor comunitare este o prioritate atât pentru autorităţile europene, cât şi pentru cele naţionale.

Dan LUCA / Bruxelles