marți, 7 martie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: ˝Verde de Bruxelles˝


Editorialele săptămânale semnate în Făclia de Cluj sunt un exercițiu de comunicare a noțiunilor europene către cetățeni. Revin astăzi cu un subiect de actualitate, ecologizarea UE.

 

--

 

Mai are şanse politica de mediu la nivel european? Majoritatea statelor Uniunii Europene rămân ataşate ei, deşi crizele ultimilor ani fac ca analizele cost-beneficiu să fie cât mai frecvente. Într-o perioadă în care fiecare slujbă contează, guvernele nu sunt confortabile în a lua măsuri care să ducã la concedieri în industrii, fie ele şi poluante. Totodată, lobby-ului verde, întâlnit atât la Bruxelles, cât şi în statele membre, i se opun puternic periodic lobby-uri precum cel auto.


De partea cealaltă, industriile verzi sau cu potenţial verde, precum cele privind energia regenerabilă, sunt încă mai putin competitive din punct de vedere al preţului şi asta le diminuează din atractivitate. Ideea că şi ele crează slujbe ajută, dar nu justifică de multe ori în ochii factorilor de decizie, compensarea, raportat la zeci şi sute de mii de oameni (în funcţie de ţară) angajaţi în sectorul energetic "tradi
ţional˝.

 
Apropo de factori decizionali, şi de planul politic, ajută faptul că există partide verzi în mai multe state europene, ele putând condiţiona sprijinul lor parlamentar sau guvernamental de susţinere a unor politici mai favorabile mediului înconjurător. Tendinţa macro însă este spre reindustrializarea Europei pentru a face faţă cu bine presiunii competitive globale. În perioada de prosperitate, era "cool" să fii verde, politica îmbrăţişată, cel puţin formal, de partidele de la dreapta la stânga, însă nevoile crizei au schimbat situaţia şi nevoia de verde a ajuns una "superioară", cele de creare de slujbe şi de restartare a economiei fiind unele primare. 

Pe de altă parte, cauza verde nu trebuie să deznădajduiască, căci timpul acţionează în favoarea sa: tehnologiile verzi se ieftinesc, iar nevoile de mediu sunt din ce în ce mai presante, atât în Europa cât şi în lume. Cauza "un mediu mai sănătos pentru copiii noştri" nu poate avea contestare morală.


Cert este că Uniunea Europeană va încerca să îşi îndeplinească sarcinile autoimpuse.
România are şi ea de îndeplinit aceste ţinte, pornind de la o “dezindustrializare”, bucată cu bucată, în anii 90, până la nevoile repunerii economiei pe baze industriale sustenabile în prezent.

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 27 februarie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Mâncarea europeanã”


Legătura între prioritãţiile Președinției UE a Spaniei și zacusca românească în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

----

 

Îmi amintesc ceea ce citeam în manualele școlii generale… ˝Noaptea, când voi dormiți, sunt oameni care lucrează pentru a face pâinea ţãrii.˝ Dragostea trece prin stomac, și permiteţi-mi să discutăm astăzi despre apartenenţa la Uniunea Europeanã în contextul bucatelor europene.

 

Fără a intra în profunzimea expertizelor culinare, este evident că în ultimii 25 de ani bucătăria româneascã s-a diversificat. Pastele sau ˝macaroanele˝ nu mai reprezintă acum în România doar un ingredient pentru desert, să dau doar un exemplu evident. La începutul anilor ’90, meniul restaurantelor clujene era deosebit de limitat. Ciorbele, grătarul și cartofii prăjiți erau baza. Nu aveam încă pizza, salatele, nici măcar fast food-urile. Sã nu uitãm cã primul McDonald’s s-a deschis la Cluj doar prin 1996, dacã nu mã înşel.

 

Există unele produse românești care fac carieră internațională, chiar dacă restaurantele românești sunt rare în afara teritoriului țării. Micii, sarmalele, mămăliga merg bine. Ciorba de burtă e fantastică, dar greu de digerat dacă nu ești român. E precum un ˝cod de România profundă˝ dacă îți place ciorba de burtă. Ceea se începe să prindă pe piața Vestică, ˝adaptându-se globalizării˝, este surprinzãtoare zacuscã...

 

Criza pandemicã a schimbat multe la nivel societal. Aprovizionarea populației cu alimente a fost, după sectorul medical, o prioritate strategicã a responsabililor guvernamentali. Cei care au lucrat în supermarket-uri devenind și ei adevărați eroi ai acelei perioade.

 

Războiul din Ucraina a adus și alte crize neaşteptate, precum cea a aprovizionării cu anumite produse de bazã. Cetățeanul european a constatat interconectarea economiilor când nu a mai găsit pe raftul magazinelor pastele sau uleiul. Un sistem de aprovizionare fluid trece neobservat, dar la o micã disfuncționalitate apar probleme mari. Îmi povestea recent un maltez, că dacă este blocată o autostrada din Italia, Malta nu are mâncare o zi…

 

România are un potențial agricol fantastic, cel puțin asta am fost învãţaţi să credem. Este normal să ne imaginăm cum putem să gândim abordarea faţã de sistemul agro-alimentar al pieței interne, spre beneficiul tuturor, al europenilor. Există chiar un context politic favorabil. În iulie 2023, Spania va prelua Președinția UE, iar una dintre prioritățile perioadei este chiar producția de mâncare în UE proiectată pe conceptul de autonomie strategicã europeanã. Desigur, un subiect de interes…

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

joi, 23 februarie 2023

Dan LUCA - pentru al 11-lea an consecutiv, curs la KU Leuven


Din 2008, de când am finalizat doctoratul în Relații Internaționale și Studii Europene, sunt invitat să susțin cursuri la diferite universități europene.


Pe 23 februarie 2023, am revenit cu mare plăcere în sala de curs a KU Leuven. A fost un public mixt, format din 25 de studenți de la Masterul în Comunicare Interculturalã, dar și 10 spanioli veniți cu programul Erasmus. Chiar dacă nici un participant nu studiase înainte instituțiile europene, a fost o interacție ușoară și plăcută despre stakeholderii inserați în capitala Europei. 

Abordarea pedagogică, în a prezența actorii europeni, modul lor de interacție, dar și ce fel de competențe trebuie să ai pentru  lucra în această piață, a adus multe idei studenților după doar 100 minute de curs.


Dăm LUCA / Bruxelles

marți, 21 februarie 2023

Dan LUCA - prezentare la Institutul de Studii Europene despre joburile din Bruxelles


După 25 de ani de la absolvirea masterului de la Institutul de Studii Europene (ULB), am fost invitat în data de 21 februarie 2023 să animez un training despre joburile Bruxelles-ului european.


Cei 40 de studenți, veniți din 6 țări (Italia, Spania, Franța, Germania, Belgia, România), au fost foarte interesați în special de fascinant
a lume a federaţiilor europene.


Au fost 120 de minute de interacție plăcută, în care a
m prezentat piața afacerilor europene, dar și modul de conectare. Există oportunități enorme, cel puțin 500 de joburi noi disponibile în fiecare lunã. Competiția este însă foarte puternică, mii de tineri dorind inserții în acest ecosistem multicultural.


Dan LUCA / Bruxelles

 

luni, 20 februarie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia de Cluj: “Piramida nevoilor europene”


Despre piramida lui Maslow, adaptată la nevoile europene, în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

---

 

Făcând o analogie a piramidei nevoilor umane descrisă de psihologul Abraham Maslow, propun să ne imaginăm o „piramidă a nevoilor europene”. Cercetătorul vorbește despre opt niveluri ale necesităţilor fundamentale, începând cu nevoile fiziologice, cele de securitate, de aparartenenţă şi socializare, apoi continuând cu cele de stimă, de autocunoaştere, iar înspre vârful piramidei se află cele estetice, de dezvoltare şi cel mai înalt nivel, al nevoilor de contribuţie.

 

Am putea deci etaja nevoile românului, ca cetăţean european. Nu este greu de observat că nevoile de bază sunt satisfăcute pentru o categorie mare a populaţiei. Odată cu aderarea la UE, românii pot locui, pot circulă liber pe teritoriul Uniunii, pot munci sau pot desfăşura alte activităţi, care să le asigure o viaţă decentă.

 

Respectând regula lui Maslow, dacă nevoile de la baza piramidei sunt satisfăcute, se trece la cel de-al doilea nivel, cel al nevoilor de securitate. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, idea de bazã a fost realizarea unei construcţii europene pentru a garanta tocmai pacea şi securitatea tuturor cetăţenilor. Românii se simt în siguranţă acum, sunt optimişti şi au încredere în general în UE, dar trebuie să fim atenţi mai ales la dezvoltările venite din flancul Estic.

 

Se poate trece la identificarea nevoilor de la al treilea nivel al piramidei, fiind vorba aici de nevoia de apartenenţă, de creare şi dezvoltare de relaţii sociale de orice fel. Vocea românilor trebuie ascultată, iar conform procedurilor reglementate de legislaţia în vigoare, cetăţenii sunt consultaţi atunci când se iau decizii importante, în special prin organizarea de alegeri sau referendumuri, aşa cum este normal într-un grup unitar, într-o familie, precum marea familie europeană.

 

Pe măsură ce ne apropiem de nivelul patru al piramidei, şi vorbim aici de nevoile de stimă, atât în ceea ce priveşte stima din partea celor din exterior, cât şi de stimă pentru propria persoană, asociat în cazul nostru cu stimă pentru propriul popor, propria ţară, încep să apară problemele...

 

În vârful piramidei am putea asocia nevoile de auto-actualizare sau auto-depăşire, cu funcţionarea la maxim a tuturor sistemelor naţionale, pentru ca România şi cetăţenii ei să devină din ce în ce mai buni. Oamenii au nevoie să contribuie la reuşita altora, la dezvoltarea unei comunităţi bazate pe interese comune. Românul, ca cetăţean european, nu putem afirmă că este pe deplin „împlinit”, având în vedere situaţia ţării pe scenă europeană. Nu cred că este prea devreme să ne întrebăm cum vom rezolva şi această problemă a atingerii celui mai înalt nivel al ierarhiei nevoilor, având în vedere că în contextul european contribuţia naţională este importantă atât pentru cetăţenii ţării, cât şi pentru Uniune ca întreg. 

 

Iniţial, teoria spunea că oamenii îşi îndeplinesc mai întâi nevoile de bază şi abia apoi pe celelalte, dar practica demonstrează că pentru oameni diferiţi, în contexte diferite, unele nevoi superioare (din vârful piramidei) pot fi mai importante decât unele nevoi inferioare (de la baza piramidei). Asta nu înseamnă că devenim „selectivi” şi că tindem spre atingerea ultimului nivel al piramidei, când încă sunt români care speră că într-o zi să se poată bucura de un trăi mai decent.

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 13 februarie 2023

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Inovația care deranjează”

 

 În editorialul de astăzi din Făclia prezint câteva idei despre impactul tehnologiei asupra societății.

 

---


De când s-a inventat Internetul, ne adaptăm în mod rapid și permanent modul de viață. Criza pandemică a accelerat ca anumite segmente să îmbrățișeze cu adevărat digitalizarea, iar experiențele cursurilor virtuale sau a cumpărăturilor online au prins puternic.


Desigur, nu toți primesc cu același entuziasm anumite aplicații tehnologice care ating maturitatea de consum. Îmi amintesc, la sfârșitul anilor '90, cum mulți refuzau să aibă un telefon mobil. Argumentul maxim era că pot să fie deranjați de diverși...


E greu să ne imaginăm astăzi o lume fără căutările pe Google, fără email, fără WhatsApp sau fără platformele de social media. Chiar și în domeniul cercetării academice, s-a produs o democratizare a posibilității de acces la cărți și articole imposibil de imaginat în trecut.


Normal, orice lucru bun își are și reversul medaliei. Subiecte precum protecția datelor, proprietatea intelectuală sau chiar furtul online au devenit de notorietate. Politicienii au reacționat și, împreună cu experții, încearcă să stabilească o ordine acceptabilă și legală.


Inovația tehnologică își are drumul și este bine pentru umanitate. A respinge și a te izola nu este soluția într-o lume globală și interconectată. E important de analizat și observat cum o unealtă nouă ne face viață mai ușoară. E bine de încercat să vedem cum putem să ne creem chiar un avantaj competitiv, mai ales când proiectăm totul la dezvoltarea unei afaceri.


Clujul a înțeles aceste tendințe în ultimii 20 de ani, iar acum este practic un centru regional de dezvoltare digitală. Nu există limite în astfel de abordări și doar timpul poate să confirme anumite ipoteze de potențial de piață. Important este însă să avem și o abordare socială a întregului proces de digitalizare. Avem nevoie că toți cetățenii să se bucure cu adevărat de toate descoperirile lumii moderne. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 12 februarie 2023

4 ore de handbal

Şi, ce ai făcut sâmbătă după-masa ? Am petrecut-o în mod plãcut, participând ca jucător la turneul de handbal al seniorilor. Gazdă a fost echipa OLSE Merksen, numele preluat de la un cartier din orașul Anvers.

 

Fiecare echipã a jucat 4 meciuri de câte 20 de minute. O senzație fantastică să iasă o succesivă de la o extremă la alta, să faci o depășire cu șut rapid de pe picioare, să fugi pe contraatac sau să dai gol cu o boltă perfectă peste portar.

 

Echipa noastră, deși compusă doar din 10 jucători înscriși pe foaia de arbitraj, are în componenţă 6 naționalități, iar comunicarea este în limba engleză. Mulți funcționari de la Comisia Europeană redescoperă handbalul, mai ales cei proveniți din țări cu tradiție precum Germania, Franţa sau Ungaria.

 

De abia aștept următorul turneu, de la sfârșitul lunii martie. Până atunci însă, la antrenamentele săptămânale de joi seara.

 

Dan LUCA / Bruxelles