Incursiuni în sistemele naţionale

Dacă în primăvara anului trecut prezentam tabloul capitalelor europene pe care le-am vizitat pentru implementarea proiectului EurActiv, deplasãrile pe care le-am făcut în ultima perioadă m-au ajutat sã înţeleg mai bine dinamica contemporanã a scenei europene, dar şi a celei de peste Ocean.

Săptămâna petrecută în oraşele americane mi-a confirmat mesajul clar al americanilor, si in special a l celor din New York – “suntem capitala lumii, iar la noi acasă e normal să avem cele mai excepţionale lucruri de pe Pământ”. 

Recent am revăzut Berlinul, care impresionează prin dezvoltarea rapidă, sau Parisul, gazda unor iniţiative importante, gen UNESCO. Schimbarea majoră pe care am simţit-o în Italia, spre fericirea multor italieni, este că acum “Italia joacă din nou la nivel comunitar”, deşi după cum vedeţi are mari probleme din cauza crizei. Laudele pe care le-aş putea adresa Poloniei sunt deja ceva normal.

În luna mai, vizita în oraşul natal a dat un suflu nou acestei primăveri – întâlnirea cu studenţii de la Facultatea de Studii Europene mi-a amintit de frumoasa perioadă a studenţiei. Pentru clujeni, însă este necesară trezirea la realitate. Clujul merită o abordare la nivel de oraş european.

Dan LUCA / Bruxelles

UE: „Luaţi fonduri europene, restructuraţi transporturile şi sănătatea!“

Aceasta este concluzia pentru România în urma analizei efectuate recent de către Comisia Europeană. „Este vorba despre bilanţul de sănătate al situaţiilor economice şi bugetare din statele membre UE. Am propus şi remedii pe fiecare ţară", după cum a declarat Barroso.

Deşi economia românească şi-a revenit după doi ani de declin după un an agricol bun, totuşi sfatul preşedintelui Comisiei Europene pentru România este de a nu miza pe exporturi, ci dimpotrivă de a se axa mai mult pe atragerea fondurilor europene – o adevărată locomotivă pentru a pune în mişcare creşterea economică.

Pe lângă indicatorii economici analizaţi şi indicaţiile primite pentru corectarea situaţiei bugetare, importantă este îmbunătăţirea efectivă a situaţiei din sănătate şi transporturi, domenii strategice care vor atrage nu numai investitorii străini, ci şi reîntoarcerea româniilor din Diaspora.

Dan LUCA / Bruxelles

Publicitate 3.0

Publicitatea online este ceva normal, iar în “era facebook” era evident ca marketingul să pătrundă şi pe reţelele sociale. Tot mai multe companii au profiluri pe aceste platforme, utile atât în crearea imaginii, în stabilirea de contacte cu terţii, dar cum am mai spus şi pentru găsirea angajaţilor potriviţi.

Trendul ascendant în această privinţă se manifestă şi în rândul companiilor româneşti. Specialiştii din domeniu, recomandând totuşi prezenţa pe mai multe canale, incluzându-le şi pe cele tradiţionale.  Social media este ideală însă pentru o mai bună apropiere şi o mai mare transparenţă. “Dacă anul trecut, multe companii s-au axat pe crearea unei imaginii de marcă sau de companie prin intermediul reţelelor sociale, în 2012, companiile conştientizează mai mult rolul acestora în apropierea de client. Obţinerea unei imagini pozitive este completată acum de indicatorii legaţi de creşterea vânzărilor, dar şi de loializare”, declara în urma studiului recent realizat, Traian Năstase, Online Project Manager GfK România.

Pascal Petitjean, responsabil cu strategia pe reţelele sociale în cadrul Agenţiei internaţionale de comunicare Noir sur Blanc din Franţa, a explicat pentru Finanţiştii, principalele modalităţi de a promova o firmă sau un produs online - prima este crearea unei pagini Facebook, a unui cont pe Twitter sau a unui canal You Tube, sau promovarea unui site extern pe aceste platform, care apoi să fie mereu actualizate pentru a interacţiona cu publicul-ţintă.  Următorul pas sugerat este publicitatea pe Facebook, sau “sponsorizarea” de link-uri pe Twitter.

Dan LUCA / Bruxelles

Politica europeană a României în Parlamentul European

În primul rând mult succes Corinei Creţu în noua funcţie în care a fost numită recent la Bruxelles, vicepreşedinte al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European!

Potrivit interviului acordat Agerpres, priorităţile pe care le-a fixat pentru începutul acestui mandat sunt “promovarea măsurilor destinate relansării economice şi creării de locuri de muncă, precum şi apărarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei. E nevoie de acţiuni concrete pentru salvarea modelului social european, astfel încât UE să redevină un vector al respectării drepturilor cetăţeneşti. Voi acorda o atenţie aparte problemelor lucrătorilor migranţi şi consecinţelor negative resimţite de familiile acestora, de la numeroasele cazuri de sinucidere ale copiilor şi rata crescută de abandon şcolar, până la destrămarea familiilor. Se impun, de asemenea, măsuri coordonate mai ferme pentru combaterea traficului de femei în UE.” 

În privinţa poziţiei României în UE, eurodeputata consideră că “trebuie elaborată, măcar acum, la cinci ani şi jumătate de la aderare, o politică europeană a României, cu obiective clare, cu definirea profilului nostru european, cu strategii de urmat, astfel încât să devenim previzibili, să dialogăm mai mult cu ceilalţi membri, să generăm proiecte şi acţiuni precum 'Prietenii coeziunii'. Şi să nu mai luăm decizii de pe o zi pe alta”.

Dan LUCA / Bruxelles 

Irlanda şi Tratatul Fiscal

Cunoscând atitudinea irlandeză în legătură cu Tratatul de la Lisabona (dar şi alte ratificãri de tratate comunitare), am putea sã ne declarãm “plãcut surprinşi” din punct de vedere european de rezultatul recentului vot.

Se pare însã cã Uniunea Europeanã are alte probleme acum, mult mai mari decât dosarul irlandez.

Dan LUCA / Bruxelles

Cerinţele Europei hamiltoniane

Bazându-se pe exemple istorice şi din literatura clasică, expertul german Jan Techau înceracă să reliefeze, într-un interviu pentru FP România, cam care sunt poziţiile actuale ale marilor puteri europene şi care pot fi urmările viitoare ale deciziilor pe care acestea le iau pe scena comunitară.

Interesantă este asocierea Europei actuale cu perioada în care în America Hamilton avea convingerea că dacă Statele Unite vor să devină o superputere aveau nevoie de capacitatea de a valorifica puterea pieţelor financiare, înţelegând totodată că Statele Unite aveau nevoie de pârghiile instituţionale necesare pentru gestiona sume mari de bani, de o bancă naţională şi de o trezorerie proprie, realizând astfel un mecanism fiscal centralizat capabil să valorifice potenţialul economic al SUA – chiar tipul de dezbatere care frământă astăzi Europa. Aici întrebarea care se pune fiind legată de dilemma suveranităţii financiare, care ar trebui să rămână statelor naţionale sau ar trebui alocată unui nivel european.

La întrebarea dacă o Europă hamiltoniană ar putea să rezolve problemele de legitimitate şi deficit democratic, specialistul german consideră că “dacă o Europă hamiltoniană este pe cale de a se naşte de nevoie, atunci nu poate funcţiona fără noi surse şi input-uri de legitimitate. Iar asta implică alegeri europene, constituirea unui electorat şi a unui corp politic european. Nu poţi avea o Europă hamiltoniană puternică fără un mandat popular”.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora francezã în Parlamentul Francez

M-am bucurat de rezultatele primului tur al alegerilor naţionale din Franţa, desfăşurate în acum câteva zile dupa un model nou şi în Franţa – cu locuri în Parlament alocate candidaţilor din Diaspora.

Deşi cu rezerva că în turul doi situaţia s-ar putea răsturna, la rezultatele provizorii, candidatul socialist pentru Benelux, Philip Cordery obţinând 4843 de voturi din 16073, adică 30,1%, are mari şanse să fie ales.

Felicitări Philip, şi mult succes în turul al doilea!

Dan LUCA / Bruxelles