Dan LUCA – editorial în Făclia: “100.000 de influenceri europeni”

O prezentare a sistemului de influență din capitala Europei în editorialul meu din Făclia.

 

 

Bruxelles-ul, ca pol legislativ, a coagulat în jurul instituţiilor europene o comunitate aparte. Este vorba de puternicul sector privat, reprezentat de companiile europene şi internaţionale, federaţiile industriale, presa europeană şi sectorul neguvernamental. 100.000 de persoane îşi desfăşoară acum activitatea în Bruxelles-ul european, atât în instituțiile europene, cât și în ecosistemul dezvoltat de interesele naționale sau de cele de afaceri. Să încercăm să cartografiem sectorele unde își desfășoară activitatea acești adevărați influenceri europeni.

 

Evident, fiecare ţară este reprezentată instituţional la Bruxelles. România, ca ţară membră a UE, dispune de o Reprezentanţă Permanentă pe lângă Uniunea Europeană. Chiar şi ţările care nu sunt membre ale UE dispun de reprezentări şi aici mă refer la exemple precum SUA, Rusia, Brazilia sau chiar Australia.

 

Reprezentarea permanentă în Bruxelles apare şi la nivelul regiunilor şi oraşelor, o “agomeraţie” de peste 400 de entităţi juridice, în care lucrează permanent cel puţin 2.000 de persoane. De exemplu, fiecare din cele 20 de regiuni italiene au un birou în Bruxelles-ul european (precum: Veneto, Piemonte) şi toate cele 16 landuri germane sunt şi ele vizibile cu staff permanent în capitala Europei.

 

Oraşele sunt şi ele prezente cu apariţii precum: Amsterdam, Londra, Stockholm sau chiar Riga. Există unele asociaţii europene care trebuie amintite pentru a întregi poza reprezentării regiunilor şi oraşelor la Bruxelles: Eurocities, Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor sau Adunarea Europeană a Regiunilor.

 

Cei mai mulţi lobby-işti sunt cei care activează în sediile permanente din Bruxelles ale celor 400 de multinaţionale. Nu este însă ceva similar cu sediile din alte capitale europene, ci este de fapt o “ambasadă” a corporaţiei respective pe lângă instituţiile europene. Aşa cum România are o ambasadă în Belgia, care răspunde de relaţiile bilaterale între Belgia şi România, dar şi o Reprezentanţă Permanentă pe lângă Uniunea Europeană, aşa şi Microsoft, de exemplu, are un birou care se ocupă de “piaţa de desfacere a produselor sale” în Belgia, dar şi de un birou separat care se ocupă de dinamica legislativă europeană.

 

Dacă ne referim la federaţiile industriale, avem aproximativ 3.000 de birouri ale acestora în Bruxelles, cu totul cam 20.000 de oameni îşi derulează activitatea în acest sector. ONG-urile prezente la Bruxelles întregesc tabloul celor care intervin în stabilirea reglementărilor la nivel european. “ONG-uri mărci”, precum Greenpeace sau Red Cross, se remarcă în multe sectoare. Majoritatea au un secretariat propriu în capitala europeană, personalul este plătit şi dezvoltă strategii de comunicare foarte bine puse la punct.

Într-o lume atât de dinamică e normal ca şi presa să îşi trimită reprezentanţii. Bruxelles-ul este al doilea pol de presă din lume, dupã Washington, D.C., dacă luăm în considerare numărul de ziarişti care îşi desfăşoară activitatea în acest oraş. În jur de 1.000 sunt acreditaţi la Comisia Europeană.

 

Din cei 100.000 de actori europeni, aproximativ 2.500 provin din România, dar despre activitățile lor și eficienta acțiunilor într-un editorial viitor.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Decidem și noi viitorul Europei”

Despre cum se vede viitorul UE din România în editorialul semnat astăzi în Făclia de Cluj.

 

Discuțiile despre viitorul Europei prind din nou contur. Fie că e vorba de discursul recent al președintelui Comisiei Europene sau de anumite studii care invadează sfera publică europeană. Trecem însă prea rapid peste acest subiect, fără să îi înțelegem însă esența.

După cel de-al doilea Război Mondial, țările europene din Vestul continentului au lansat un proiect ambițios, materializat printr-o cooperare avansată. Iar acest proiect a evoluat. Cel mai vizibil aspect este numărul de țări implicate, ajuns în prezent la 27. Al doilea element este reprezentat de prerogative. Adică mai pe înțelesul omului de rând, cine decide, în sensul de nivelul național sau european. S-a convenit treptat ca tot mai multe decizii să fie luate la nivel de Bruxelles, unele cu majoritate de voturi (de exemplu alegerea președintelui Comisiei Europene) sau altele în unanimitate (acceptarea noilor țări în spațiul Schengen fiind cel mai notoriu subiect pentru români).

De ce explic totul acum? Fiindcă e legat de proiectul viitorului UE. Totul este dinamic, adică noi state sunt în proces de aderare la UE, dar și unele domenii migrează către decizia comunitară. Dacă ne referim la apărarea comună europeană vă puteți imagina necesitatea acestei coordonări structurate.

Nu este peste tot în lume la fel. Este de notorietate, de exemplu, că Statele Unite ale Americii nu negociază cu țările din zona pentru a avea mai mult de 50 de state. La nivel de Asia avem ASEAN care grupează 10 țări, dar este departe gradul acestora de integrare comparativ cu cel din Uniunea Europeană. La nivelul Americii de Sud avem MERCOSUR, dar din nou vorbim de o cooperare mai mult decât o integrare. Îmi amintesc cu mare plăcere cum acum vreo 25 de ani, la masterul în studii europene de la Bruxelles, aveam o colegă din Paraguay. Era de fapt pentru ea o școala de a învața cum funcționează o structurã suprastatală și dinamică, posibilă inspirație şi pentru sud-americani.

Geografia ajută enorm proiectele integratoare între state. Dezvoltarea structurilor regionale rămâne un subiect enorm, dar nu se poate face totul pripit.

Pentru Europa urmează un an interesant dacă ne referim la viitorul UE. Alegerile europene dinamizează subiectul, vorbim acum deschis despre o uniune de 30 sau chiar 35 de state. Ne place să discutăm despre UE ca putere mondială, dezvoltăm ideea unei autonomii strategice europene. Nici nu vă puteți da seama ce bine este că România este parte a acestei discuții, negocind totul din interiorul sistemului. 

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – interviu în Cluj24 - Propunere de strategie pentru atragerea turiștilor: ”Show sportiv și Broadway la Cluj-Napoca, în fiecare zi, 365 de zile pe an”

O abordare total nouă pentru dezvoltarea Clujului prin turismul sportiv și cultural. Amănunte despre proiect în interviul acordat astăzi la Cluj24.

 

O asociație cu activitate de peste 25 de ani propune o strategie de consolidare a turismului sportiv și cultural la Cluj-Napoca, scopul fiind atragerea unui număr cât mai mare de turiști români sau străini, care să găsească în fiecare zi în oraș un spectacol cultural sau un show sportiv.

 

Fondatorul şi președintele asociației ”Casa Europei”, Dan Luca, a declarat pentru Cluj24 că municipiul Cluj-Napoca trebuie să devină o destinație europeană pentru evenimentele de sport și cultură.

 

”La nivel național, dar și european, se apreciază foarte mult unde a ajuns Clujul, care este un pol economic puternic și credem că este important pentru oraș să treacă la nivelul următor și să ofere servicii şi mai bune pentru cetățeni. De asemenea, este important și să atragă investiții suplimentare pe un palier mai puțin dezvoltat, dar și mai mulți turiști care să aibă, într-adevăr, ce face când vizitează Cluj-Napoca, mult mai mult decât în prezent.

 

De aceea am creionat o strategie căreia i-am spus <<Show sportiv la Cluj, Broadway la Cluj, în fiecare zi>> care presupune să avem în fiecare zi a anului, 365 de zile, câte un eveniment sportiv sau cultural.

 

La Cluj-Napoca avem o abordare foarte bună din punct de vedere al divertismentului, al festivalurilor, dar avem câteva evenimente – TIFF, Untold, EC, Jazz in the Park, Zilele Clujului, Zilele Culturale Maghiare, Festivalul de Păpuși WonderPuck  – care au loc, fiecare, câteva zile pe an. Ce ar însemna să avem spectacole, mai micuțe, dar zilnice?”, a provocat Dan Luca.

 

Acesta a precizat că, la fel, Cluj-Napoca este și un pol sportiv recunoscut, cu echipe de baschet, de fete și băieți, care au o tradiție deja, și care umpleau sălile în competițiile interne și internaționale. ”Infrastuctura este foarte bună, BT Arena este de departe cea mai modernă din țară, și cred că ar fi interesant să avem câte un show sportiv în fiecare zi la Cluj.

Acestea sunt ambițiile, de a avea show-uri sportive și spectacole culturale de calitate pentru clujeni, dar și pentru a atrage turiști din județele limitrofe sau, de ce nu, din toată România sau din străinătate”, a explicat acesta.

 

Oraș turistic 365 de zile

 

Întrebat cum se pot organiza zilnic astfel de evenimente, Dan Luca a spus că ar trebui să aibă loc zilnic, deci inclusiv în weekend, astfel încât municipiul Cluj-Napoca să devină un oraș turistic timp de 365 de zile.

 

”Dacă ar exista o ofertă, sunt convins că mult mai mulți turiști ar lua în calcul vizitarea Clujului. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să concepem spectacole sportive sau culturale care să aibă loc în fiecare zi, iar cele două domenii să fie integrate.

 

Pe partea de sport, de exemplu, ce ar însemna să avem un show la ora 20 în BT Arena, cu 10.000 de spectatori? Ar trebui să ai evenimente de calitate, iar acestea le ai dacă U BT, echipa de baschet băieți, joacă într-o cupă europeană, ceea ce atrage suporteri. La fel să avem și pentru baschet fete, iar la Cluj mai sunt alte două sporturi de potențial de sală, handbalul și voleiul.

 

În anii 1990, echipa de volei era campioană, iar Sala Sporturilor Horia Demian era plină de spectatori, veniți să asiste la meciuri europene.

 

Teoretic, am avea șase echipe de băieți și fete de la baschet, handbal și volei care trebuie să devină campioane naționale, pentru a putea juca în cupe europene. Pentru asta e nevoie de întărirea loturilor, cu jucători care atrag spectatori, de investiții financiare serioase, dar și răsplata ar fi pe măsură.

 

Să nu uităm de turneele internaționale de tenis de câmp care s-ar disputa, în continuare la BT Arena din Cluj-Napoca, la care se adaugă altele, din alte sporturi: gimnastică, arte marțiale, tenis de masă, care ar completa paleta de evenimente sportive.

 

În fotbal, investițiile sunt enorme, pentru ambele echipe ale orașului, dar investițiile într-o echipă de sală sunt incomparabil mai mici”, a afirmat președintele ”Casa Europei”.

 

Spectacole în engleză

În ceea ce privește componenta culturală, acesta a menționat că și aici Clujul are un atu, și anume infrastructura foarte bună, în condițiile în care există Teatrul Național, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Română, Casa de Cultură a Studenților.

 

”La fel ca la sport, cum ar fi să avem în fiecare seară un spectacol cultural, dar inedit, în limba engleză, pentru un public internațional, de genul Broadway. Să fie reprezentații cu piesele clasice, Chicago, Cats, Fantoma de la Operă, la care ar veni public.

 

Clujul are și potențial de școală de revistă.

 

Acum dacă vii ca turist la Cluj-Napoca nu prea ai ce face seara, de la hotel ți se recomandă un restaurant sau un bar și să vizitezi ˝cel mai interesant obiectiv al orașului˝, Salina Turda, dar nu prea este o ofertă nici pentru clujeni, nici pentru turiști.

 

De aceea este acest proiect extrem de ambițios, în care ai în fiecare zi ce să faci dacă ești din Cluj sau dacă vii la Cluj. Un turist vine câteva zile și are o ofertă la dispoziție, putem să îi ținem aici, dar pentru aceasta avem nevoie de spectacole sportive și cultural de calitate”, a mai spus Luca.

 

Aceasta a mai arătat că la Cluj-Napoca avem și Facultatea de Teatru și Film și cea de Educație Fizică și Sport, ambele de la UBB, instituții de învățământ care ar trebui implicate în proiect pentru dinamizarea segmentelui cultural.

 

Potrivit lui Dan Luca, fiind un proiect strategic, ar trebui asumat de Primăria Cluj-Napoca și ajutat de ONG-uri și mediul privat.

 

”E nevoie de o investiție masivă din bani publici și de management public pentru coordonarea unui astfel de proiect pentru o perioadă de 5 ani, la început. Există un mare potențial uman, se pot crea locuri de muncă.

 

România este, încă, deficitară la sporturi de echipă și cred că dacă s-ar crea acest pol sportiv puternic la Cluj, am putea extinde această strategie la nivel național.

 

Clujeni care cunosc fenomenul cultural și sportive

 

Am discutat în ultimii ani cu oameni care cunosc fenomenul cultural și sportiv din Cluj, cum ar fi d-na profesoară Mihaela Luțaș și prorectorul Dan Lazăr, ambii de la UBB, cu decanul Facultății de Educație Fizică și Sport, Leon Gomboș, cu managerul echipei de handbal baieti U Cluj, Liviu Hossu, şi chiar cu profesorul Vasile Pușcaș.

 

Ar urma o discuție cu reprezentații Primăriei clujene, cu primarul Emil Boc, trebuie, poate, un studiu de fezabilitate pentru un astfel de proiect, poate crearea unei fundații pentru cultură și sport, cum a fost Asociația Clujul – Capitală Culturală Europeană.

 

Cred că instituțiile locale au rol fundamental în a gândi un astfel de proiect și cred că se pot face minuni la Cluj”, a conchis Dan Luca.

 

”Casa Europei” Cluj-Napoca este o asociaţie care a luat fiinţă în 1996, iar Avizul de Funcţionare a fost acordat de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Principalul obiectiv al organizaţiei este realizarea unei legături reale între comunitatea locală clujeană şi Uniunea Europeană. Blogul asociației este http://casaeuropei.blogspot.com/

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan Luca - Honorary Advisor to the Minister of Economy from Romania

With great pleasure I can announce that I have the honour of working directly with the Government of Romania as Honorary Advisor to the Minister of Economy, Entrepreneurship and Tourism, Mr. Radu Oprea.

 

I hope that my 25 years of experience in the world of European affairs will be beneficial to my home country of Romania. The declared objective of this cooperation is to find methods for the economic development of the country especially through a greater involvement at the level of sectoral policies. We want to have an inclusive approach, and work together with the business sector.

 

For transparency reasons, I would like to mention that the position is honorary, so not remunerated. Therefore, my main activity remains at EURACTIV as Vice President for Strategic Innovations.

 

In parallel, I will continue to lecture at various European universities on my favourite topics: European communication and media innovation. Of course, I will present my views on the dynamics of European politics through materials hosted by the Romanian media, the House of Europe blog or specialized books.

 

Dan Luca / Brussels

Dan Luca - Consilierul Onorific al Ministrului Economiei

Cu mare plãcere vã anunţ cã am onoarea de a lucra direct cu Guvernul României în calitate de Consilier Onorific al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, domnul Radu Oprea.

Sper ca experiența mea de 25 de ani în lumea afacerilor europene să fie benefică României. Obiectivul declarat al cooperării este de a găși metode pentru dezvoltarea economică a țării în special printr-o implicare mai mare la nivelul politicilor sectoriale. Dorim să avem o abordare inclusivă și să lucrăm împreună cu sectorul de afaceri.

Pentru transparență, menționez că funcția este onorifică, nerenumeratã. Prin urmare, activitatea mea principalã rămâne la EURACTIV în calitate de vicepreședinte pentru Inovații Strategice.

 

Voi continua în paralel să conferenţiez la diverse universități europene pe subiectele preferate: comunicarea europeană și inovația în media. Desigur, îmi voi prezenta opiniile despre dinamica politicilor europene prin materiale găzduite de media românească, blogul Casei Europei sau cărți de specialitate.

Dan Luca / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Putem să vã ajutăm?”

Păstrăm cadenţa! În fiecare luni semnez editorialul de la Bruxelles în Făclia de Cluj. Astăzi despre solidaritatea europeană.

 

 

---

Uniunea Europeană este o construcție colectivă, iar solidaritatea este una dintre valorile însușite încă de la început, în anii '50. Solidaritatea a stat și la baza deschiderii Vestului către Europa de Est după fantasticul an 1989, iar după un proces birocratic și de duratã s-a înfăptuit reunificarea continentului.

Normal, există încă țări în Europa care nu fac parte din UE și aici e primul element al acestui editorial. Am spus-o de atâtea ori, și mă bucur că Ursula von der Leyen a explicat în timpul discursului despre Starea Uniunii, eforturile politice trebuie să fie în direcția extinderii UE, atât în Est, cât și în Balcani. Dorim o Uniune de aproximativ 35 de state. Tinerii din aceste țări merită șansa Europei, așa cum noi românii am răspuns prezent chemării istoriei de acum 20 de ani.

Solidaritatea însă nu înseamnă doar o deschidere între țările spațiului european. Este și abordarea integrării europene complete, împreună cu societatea civilă și sectorul de afaceri. Referindu-mă la oamenii de business, aici apare o falie majoră la capitolul încrederii. Dacă discutați cu liderii de corporații acești au o repulsie față de sistemul de la Bruxelles, în special față de aparatul Comisiei Europene. Executivul european este văzut ca un mecanism de impiedicare a dezvoltării mediului de afaceri pe continent, în special din cauza producerii unor pachete legislative agresive, neprietenoase. Nu întru aici în amănunte asupra standardelor de mediu sau a dinamicii legislației pe tehnologiile noi precum inteligența artificială, dar acest binom instituții europene - corporații nu este constructiv de cele mai multe ori. Pierde din această încrancenare mai ales cetățeanul european.

Exemplul clasic, care confirmă o abordare total diferită, ne vine din Statele Unite, unde cel mai frecvent un congressman întreabă direct corporațiile ce legi au nevoie pentru a prospera și a creea cât mai multe locuri de muncă pentru beneficiul economic al țării. Realitatea e aceasta, că ne place sau nu, companiile crează locuri de muncă, nu instituțiile.

O Uniune Europeană trecută în ultimii patru ani prin crize inimaginabile are o șansă uriașă să găsească unghiul corect de abordare în următorul mandat european, cel dintre 2024 și 2029. Proiectele ambițioase al reindustrializãrii UE, realizarea unei autonomii strategice reale și o comunicare normală cu cetățenii sunt dezideratele acestei perioade.

 

Avem lideri europeni și naționali pentru a găși cele mai bune soluții? Desigur, e o întrebare fundamentală, care ne privește și pe noi românii, parte integrantă a clubului european.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Handbal la Cluj”

Trecut, prezent și mai ales idei pentru dezvoltarea acestui sport la Cluj împreună cu autoritățile locale. Toate acestea în editorialul meu de suflet semnat astăzi în Ziarul Făclia.

 

---

Scriu acest editorial și pentru a saluta revenirea pe prima scenă a echipei de handbal masculin de la “U” Cluj. Bravo jucãtorilor şi conducãtorilor! Am avut onoarea, acum mai bine de 30 de ani, să împart vestiarul cu marile glorii ale handbalului clujean, iar acea perioadã a devenit un reper al vieții mele.

Chiar dacă România are 4 titluri mondiale la handbal masculin, ultimul obţinut în 1974, mediatizarea care prezintă handbalul ca sportul nostru național e puțin exagerată. În primul rând fiindcă, așa cum este în majoritatea țărilor europene, toate sporturile sunt în umbra fotbalului. Scopul acestei discuții nu este însã în a blama sportul rege, ci din contra, de a învață lucrurile bune și de a le aplica în alte ramuri dacă este cazul.

Dacă localizăm handbalul la nivelul clujean avem două dimensiuni fundamentale, în care paradoxal autoritățile locale se pot implica cu adevărat. Voi începe cu mai puțin spectaculosul palier al handbalului pentru tineri. În anii '80, când aveam și eu vârsta junioratului, erau practic două motoare care animau acest sport. Era Clubul Sportiv Școlar “Viitorul”, care avea antrenori plătiți și acces la sălile de sport din municipiu. Da, la vârstă de 10 ani aveam 3 antrenamente pe săptămânã. Nu era ușor, fiincă nu era acces permanent la săli, iar unii mai aveam și școală după-amiazã. Soluția se găsea și aveam întâlnirile la ora 7.30 dimineaţa. Ceea ce era important era proximitatea, sala școlii era pentru toți elevii la doar câteva sute de metri de casă. De aici o primã ideea de luat în considerare, și credeți-mă dacă este îndeplinită părinții își vor aduce din nou copiii la handbal. E nevoie de o evaluare a sălilor de sport la nivel de cartiere, iar la fiecare salã să existe un antrenor cu cel puțin o grupã. Organizat totul la nivel de municipiu pentru optimizarea capacității logistice, dar și a resursei umane de antrenori. Apropo, avem sute de foști hanbalisti la Cluj care pot să ajute cel puțin ca antrenori dacă sunt solicitați.

Al doilea motor de dezvoltare juvenilă este competiția. În fiecare week end tinerii trebuie să joace, să se organizeze competiții, chiar sub forma unui campionat municipal. Habdbalul este un sport de echipã, iar frumusețea sa este competiția. Fără meciuri, fără adernalinã, fără emoție, nu se pot ține copiii în acest sport până la vârsta senioratului.

Nu căutați în arhive, Clujul nu a fost niciodată campion la handbal, iar aici baschetul și chiar voleiul sunt mai cu palmares. Asta nu înseamnă că orașul nu poate să creadă în acest sport. Investițiile în handbalul mare sunt consistente pe plan european, dar de bun simţ. Vedem cum abordează CSM București, Rapid sau Dinamo acest segment. La fotbal e aproape imposibil să mai intri pe harta mare a echipelor de club, dar la handbal este altceva. Există posibilitatea ca un club să devină campion european în doar 5 ani de la lansarea unei strategii realiste, bine finanțate, în special de de la bugetul local.

O echipã de cotã europeană ar aduce o valore adăugată Clujului, cu impact pe diverse zone. Vom avea BT Arena plină la meciurile de handbal, vor veni la Cluj numele grele ale acestui sport. Tinerii vor veni să vadă handbal și vor începe să practice acest sport. Încă ceva, care să fim sinceri lipsește României hanbalistice contemporane. Vom putea relansa de la Cluj școala de handbal românesc cu obiectiv declarat de a conta din nou la medaliile europene sau mondiale.

Discutăm despre asta? Ne punem la o masă și clădim acest proiect benefic tuturor?

 

Dan LUCA / Bruxelles