Nu suntem obişnuiţi să auzim prea des de “state falimentare”, dar iată că, amplificat de criza momentului, se poate ajunge tocmai la falimentul naţional. Cum poate fi sprijinit un stat să iasă din această situaţie? Când vorbim de UE, regulile nu permit ajutorarea financiară pentru soluţionarea problemelor bugetare naţionale, DAR orice scădere economică a membrelor UE, influenţează implicit puterea financiară a Uniunii şi încrederea în moneda euro.
Decizia pe care trebuie să o ia Bruxelles-ul este şi de această dată cu atât mai grea, cu cât intervin barierele culturale, lingvistice, practicile manageriale diferite în fiecare stat membru. Dacă luăm comparativ de exemplu cazul Statele Unite ale Americii acestea nu mai sunt atât de pronunţate. Acolo o variantă este şi mobilitatea muncitorilor spre statele în care este nevoie de ei. Când vorbim însă de UE, pe lângă faptul că această acţiune nu este încurajată, în contextul crizei, frica de imigranţi este şi mai acută.
Deşi în 2006 a fost Anul European al Mobilităţii Forţei de Muncă, este impropriu încă să vorbim de adevărate mobilităţi interne în UE.
Dan LUCA / Bruxelles
sâmbătă, 27 februarie 2010
vineri, 26 februarie 2010
Jucăm şi câştigăm!
Menţionam încă de la lansarea blogului prezenţa fizică a marilor corporaţii în Bruxelles-ul european şi rolul pe care aceste “ambasade la UE” îl au pentru dezvoltările multinaţionalelor. Am subliniat importanţa de a avea aceste grupuri de interese în capitala comunitară, deşi România încă se mai joacă cu terminologii pentru a face jocurile unor politicieni.
E nevoie ca România să îşi “muleze” strategia pe situaţia actuală, membru UE, iar sectorul privat trebuie implicat în acest mecanism. Abordarea sectorială este necesară şi pe această linie vreau să prezint o iniţiativă interesantă, desfăşurată la Bruxelles.
Prin evenimentul Microsoft România, organizat la Bruxelles, s-a încercat evaluarea situaţiei şi a rolului ICT în sistemul de sănătate din România. O paletă întreagă de experţi: doctori, oameni din industria IT, precum şi invitaţi speciali de la Comisia Europeană (o expunere de nota 10 fiind cea a Directorului Florin Lupescu de la DG Digital Agenda) au exprimat deschis importanţa dimensiunii comunitare în strategia de dezvoltare.
Felicitări Microsoft România pentru abordare!
Dan LUCA / Bruxelles
E nevoie ca România să îşi “muleze” strategia pe situaţia actuală, membru UE, iar sectorul privat trebuie implicat în acest mecanism. Abordarea sectorială este necesară şi pe această linie vreau să prezint o iniţiativă interesantă, desfăşurată la Bruxelles.
Prin evenimentul Microsoft România, organizat la Bruxelles, s-a încercat evaluarea situaţiei şi a rolului ICT în sistemul de sănătate din România. O paletă întreagă de experţi: doctori, oameni din industria IT, precum şi invitaţi speciali de la Comisia Europeană (o expunere de nota 10 fiind cea a Directorului Florin Lupescu de la DG Digital Agenda) au exprimat deschis importanţa dimensiunii comunitare în strategia de dezvoltare.
Felicitări Microsoft România pentru abordare!
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 25 februarie 2010
Meditación de Europa
Acesta este titlul sub care în 1960 era publicat discursul euro-entuziast al filosofului spaniol liberal José Ortega y Gasset, adresat studenţilor la Berlin în 1949.
La recenta Conferinţă de presă de lansare a Preşedinţiei Spaniole a Consiliului UE, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, prezenta susţinerea din partea României pentru realizarea agendei europene propuse de Preşedenţia Spaniolă, printr-un discurs ancorat în convingerile expuse de Ortega, convingeri care sunt şi în 2010 de actualitate: “Europenii nu ştiu cum să trăiască dacă nu sunt angajaţi într-un mare proiect federativ. Când acesta lipseşte, se înrăiesc, se lenevesc, li se dezarticulează sufletul.”
Legătura României cu Spania este cu atât mai importantă cu cât numărul mare al românilor care au lucrat şi lucrează acolo, contribuie la dezvoltarea economică a ţării. Spania este un bun exemplu pentru România, un exemplu de stat european care a înţeles că “propria-i ţară reprezintă problema, iar Europa, soluţia”.
Nu este prima dată când am amintit de nevoia adaptării soluţiilor de succes găsite de alţii pentru rezolvarea problemelor naţionale.
Dan LUCA / Bruxelles
La recenta Conferinţă de presă de lansare a Preşedinţiei Spaniole a Consiliului UE, Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe, prezenta susţinerea din partea României pentru realizarea agendei europene propuse de Preşedenţia Spaniolă, printr-un discurs ancorat în convingerile expuse de Ortega, convingeri care sunt şi în 2010 de actualitate: “Europenii nu ştiu cum să trăiască dacă nu sunt angajaţi într-un mare proiect federativ. Când acesta lipseşte, se înrăiesc, se lenevesc, li se dezarticulează sufletul.”
Legătura României cu Spania este cu atât mai importantă cu cât numărul mare al românilor care au lucrat şi lucrează acolo, contribuie la dezvoltarea economică a ţării. Spania este un bun exemplu pentru România, un exemplu de stat european care a înţeles că “propria-i ţară reprezintă problema, iar Europa, soluţia”.
Nu este prima dată când am amintit de nevoia adaptării soluţiilor de succes găsite de alţii pentru rezolvarea problemelor naţionale.
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 23 februarie 2010
25.000 de prieteni
Mă simt fericitul câştigător a 25.000 de cititori ai blogului. Nu am câştigat doar 25.000 de persoane interesate de localizarea informaţiei comunitare pe structura românească, ci 25.000 de prieteni cu care interacţionez de când am lansat blogul în septembrie 2007.
În luna ianuarie a anului trecut mulţumeam celor 10.000 de vizitatori de până atunci, şi iată că după un an numărul acestora este mai mult decât dublu.
Rezultatele îmi dau forţă şi o mult mai mare încredere că ceea ce fac merită!
Va mulţumesc şi aştept să pot răspunde la cât mai multor comentarii şi sugestii pe temele prezentate. Mă găsiţi şi la adresa info@casaeuropei.com.
Dan LUCA / Bruxelles
În luna ianuarie a anului trecut mulţumeam celor 10.000 de vizitatori de până atunci, şi iată că după un an numărul acestora este mai mult decât dublu.
Rezultatele îmi dau forţă şi o mult mai mare încredere că ceea ce fac merită!
Va mulţumesc şi aştept să pot răspunde la cât mai multor comentarii şi sugestii pe temele prezentate. Mă găsiţi şi la adresa info@casaeuropei.com.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 22 februarie 2010
Fişa postului şi tehnologia
Dezvoltarea tehnologică a creat noi meserii sau a desfiinţat din cele existente. Un studiu recent realizat de Microsoft şi IDC, o societate de cercetare, având ca participaţi peste 1000 de angajatori şi traineri din 13 state europene, demostrează că în următorii 5 ani, doar 10% dintre joburi vor putea fi ocupate fără ca viitorii angajaţi să deţină măcar conoştinţe IT de bază.
Aşa cum este şi normal, Agenda Digitală propusă de UE, nu va putea fi îndeplinită fără o mai mare investiţie în “e-skills” sau acele “light technical skills” cum le numeam în unul din mesajele trecute.
Este într-adevăr un cerc vicios - deşi e vorba de perioade dificile din punct de vedere economic, trebuie susţinute pregătirea continuă şi inovaţia, lucru evidenţiat şi de studiul de faţă. Asta pentru că, pentru redresare şi dezvoltare economică este nevoie tocmai de investirea în acest tip de activităţi. Cerinţele la angajare vor deveni din ce în ce mai precise în această direcţie.
Dan LUCA / Bruxelles
Aşa cum este şi normal, Agenda Digitală propusă de UE, nu va putea fi îndeplinită fără o mai mare investiţie în “e-skills” sau acele “light technical skills” cum le numeam în unul din mesajele trecute.
Este într-adevăr un cerc vicios - deşi e vorba de perioade dificile din punct de vedere economic, trebuie susţinute pregătirea continuă şi inovaţia, lucru evidenţiat şi de studiul de faţă. Asta pentru că, pentru redresare şi dezvoltare economică este nevoie tocmai de investirea în acest tip de activităţi. Cerinţele la angajare vor deveni din ce în ce mai precise în această direcţie.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 17 februarie 2010
Politica externă şi Diaspora
Există o legătură între politica externă a României şi comunităţile româneşti care trăiesc în afara teritoriului Statului Român. Diplomaţia Standard e ceva foarte vizibil şi poate fi descrisă ca fiind căile prin care liderii guvernamentali comunică între ei la cele mai înalte nivele.
Diplomaţia Publică, prin contrast, se axează pe căile prin care o ţară (sau o organizaţie multi-laterală) comunică cu cetăţenii. Democraţia publică efectivă începe de la premisa că dialogul, mai mult decât o prezentare cu scopul de a vinde ceva, este adesea elementul central pentru realizarea ţelurilor politicilor externe. Deci o ţară comunică cu cetăţenii altor ţări şi trebuie găsite canalele cele mai adecvate pentru a interacţiona.
E surprinzător că după mai bine de 3 ani de la aderarea la UE nu suntem încă percepuţi ca parte a comunităţii, iar greşeala este şi a noastră. Diaspora românească este deosebit de prezentă în ţările Uniunii Europene şi peste două milioane de români aşteaptă semnale din ţara de origine pentru a se implica. O imagine bună a ţării din care provin îi ajută în primul rând pe ei şi este păcat că de prea multe ori politicienii români văd în Diasporă ceva îndepărtat, care aduce probleme, când sprijinul poate să fie reciproc.
Trebuie avută o abordare realistă, de ţară matură, pentru a clădi astfel respectul reciproc. Nu abordările formale şi populiste fluidizează un astfel de mecanism. Diaspora românească poate să fie un vector important al politicii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea turismului în România.
Dan LUCA/ Bruxelles
Diplomaţia Publică, prin contrast, se axează pe căile prin care o ţară (sau o organizaţie multi-laterală) comunică cu cetăţenii. Democraţia publică efectivă începe de la premisa că dialogul, mai mult decât o prezentare cu scopul de a vinde ceva, este adesea elementul central pentru realizarea ţelurilor politicilor externe. Deci o ţară comunică cu cetăţenii altor ţări şi trebuie găsite canalele cele mai adecvate pentru a interacţiona.
E surprinzător că după mai bine de 3 ani de la aderarea la UE nu suntem încă percepuţi ca parte a comunităţii, iar greşeala este şi a noastră. Diaspora românească este deosebit de prezentă în ţările Uniunii Europene şi peste două milioane de români aşteaptă semnale din ţara de origine pentru a se implica. O imagine bună a ţării din care provin îi ajută în primul rând pe ei şi este păcat că de prea multe ori politicienii români văd în Diasporă ceva îndepărtat, care aduce probleme, când sprijinul poate să fie reciproc.
Trebuie avută o abordare realistă, de ţară matură, pentru a clădi astfel respectul reciproc. Nu abordările formale şi populiste fluidizează un astfel de mecanism. Diaspora românească poate să fie un vector important al politicii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea turismului în România.
Dan LUCA/ Bruxelles
marți, 16 februarie 2010
Nou comisar pentru comunicarea europeană
În sfârşit a fost votată noua companenţă a Cabinetului Barroso II, echipa care va trebui să îşi onoreze mandatul până la sfârşitul lunii octombrie 2014. "Acesta este un mandat pentru ca noi să fim îndrăzneţi", a spus José Manuel Barroso, după vot.
Dacă ne uităm însă peste portofolii, se renunţă la un comisar doar pe comunicare, portofoliu acordat în premieră cu mare fast în 2004 şi inserat acum “discret” în cel al Vivianei Reding, care sublinia “comunicarea va rămâne o prioritate pentru fiecare departament al executivului european”.
Dilemele sferei publice europene sunt tot mai prezente însă. Prin noile politici europene se va încerca consolidarea statutului cetăţeanului european, Comisia consideră că cetăţenii trebuie să manifeste sentimente pozitive faţă de Uniune, să fie mândri că sunt europeni şi să poată să îşi construiască vise, într-o Europă mai bună.
Dan LUCA / Bruxelles
Dacă ne uităm însă peste portofolii, se renunţă la un comisar doar pe comunicare, portofoliu acordat în premieră cu mare fast în 2004 şi inserat acum “discret” în cel al Vivianei Reding, care sublinia “comunicarea va rămâne o prioritate pentru fiecare departament al executivului european”.
Dilemele sferei publice europene sunt tot mai prezente însă. Prin noile politici europene se va încerca consolidarea statutului cetăţeanului european, Comisia consideră că cetăţenii trebuie să manifeste sentimente pozitive faţă de Uniune, să fie mândri că sunt europeni şi să poată să îşi construiască vise, într-o Europă mai bună.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
