Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – „100 de evenimente pe zi de la Bruxelles”

Ȋn noua intervenţie pe care am avut-o în ziarul Argeşul am vorbit despre evenimentele de la Bruxelles, surse de informaţii despre politicile UE şi afaceri europene. Despre cum mediază presa transmiterea acestora către cetăţeni puteţi citi în articolul apărut marţi, 29 aprilie:

.............

Dacă vorbim de informaţii despre UE şi despre funcţionarea sistemului comunitar, inevitabil, Bruxelles e primul nume care ne vine în minte. Cele aproximativ 100.000 de persoane din Bruxelles-ul european interacţionează enorm şi nu este de mirare că avem aproape 100 de evenimente pe zi despre politicile europene în Bruxelles.

E clar că ai nevoie de o adevărată hartă a Bruxelles-ului european pentru a înţelege structurile emergente din capitala comunitară. Corespondenţii de la Bruxelles încearcă să monitorizeze un sistem prin hăţişurile de informaţie instituţională şi non-instituţională. Desigur, frica de propagandă este uriaşă, iar presa începe să… sufle şi în iaurt, plictisită de o informaţie tehnică, cu greutate digerată de specialişti, ce să mai vorbim de publicul larg.

“Săptămâna de Bruxelles” este importantă pentru a înţelege cum funcţionează concret mecanismul deciziilor europene. La fel cum, în cazul tinerilor pasionaţi de studii europene, sugeram pentru mediul academic vizite prin care studenţii să vadă cum sunt reprezentate la Bruxelles statele şi regiunile, sub ce formă îşi prezintă interesele grupurile şi corporaţiile, care sunt abordările corespondenţilor de presă.

Recent, jurnalistul Gareth Harding contrazice mitul scăderii corpului de presă al UE: “Departe de scădere, am arătat cum numărul de corespondenţi de la Bruxelles a crescut în mod constant în ultimele patru decenii – şi continuă să crească, în ciuda crizei. Conform celor mai recente cifre oficiale, au existat 1.022 de jurnalişti acreditaţi la Comisia Europeană, în septembrie 2013. Cu toate acestea, Lorenzo Consoli, fost preşedinte al Asociaţiei Presei Străine (API) de la Bruxelles, m-a informat recent că această cifră a crescut la 1.095 până la sfârşitul anului 2013″.

Totuşi, dacă acum 10 ani majoritatea jurnaliştilor acreditaţi la Bruxelles lucrau în presa tipărită, în 2012 a rămas doar un procent de 40% din total, în prezent diferenţa fiind compensată cu creşterea reprezentanţilor media exclusiv online, TV şi a agenţiilor de presă. În acelaşi timp, treptat, şi profilul ziaristului acreditat la Bruxelles s-a schimbat. El devine acum expertul în problematica europeană, care află în timp util informaţia lansată de “piaţa bruxelleză”, dar o şi analizează, prezentând redactorilor din sediul central articole elaborate, personalizate pentru publicaţia care le-a solicitat serviciile.

Mă bucur foarte mult că există interes din partea jurnaliştilor români pentru a afla cu adevărat ce se întâmplă în Bruxelles şi ce face România în domeniul afacerilor europene. De vreo 5 ani îmi face mare plăcere să prezint echipelor de ziarişti tainele Bruxelles-ului european şi le vorbesc în special despre cum se poziţionează sectorul de afaceri în dinamica legislativă.

Constat cu mare bucurie că jurnalistul român doreşte să ştie ce este în agenda europeană, să afle mai multe de la experţii instituţionali şi din sectorul privat despre viziunea lor. Din păcate, e prea multă abundenţă de experţi globali români care intră pe posturi de televiziune în special, fără a avea habar de realitatea europeană.

Este un moment prielnic pentru a conecta experţii pe politici sectoriale europene din România cu presa românească, pentru a discuta cu adevărat integrarea europeană, cel puţin acum la ceas de alegeri europene. Trebuie găsită şi o formulă de formare continuă a jurnaliştilor specializaţi pe problematica europeană, iar Bruxelles-ul trebuie să fie în această matrice.

Dan LUCA / Bruxelles

Ȋnclinaţia României spre industriile creative, mai slab cu productivitatea...

Recent, Institutului European din România lansa Studiile de Strategie şi Politici 2013, redate şi în rezumat de EurActiv.

Ȋn cadrul conferinţei de lansare a acestora au fost prezentate studii privind „Liberalizarea treptată a pieţelor de energie electrică şi gaz şi impactul acestui proces asupra economiei româneşti”, „Politici de incluziune a romilor în statele membre ale UE”,  dar şi „Estimarea impactului liberei circulaţii a lucrătorilor români pe teritoriul UE, începand cu 01.01.2014; realităţi şi tendinţe din perspectivă economică, ocupaţională şi socială, la nivel naţional şi european”, şi nu în ultimul rând au fost subliniate „Avantajele competitive ale României pe piaţa internă UE”. 

Aici aş sublinia că „la nivel UE, clasificarea clusterelor în functie de mărime, specializare şi focus plasează Germania pe locul întâi, demonstrând gradul ridicat de competitivitate al ţării în industria auto. Lideri în Europa Centrală şi de Est sunt Cehia, Slovacia, Polonia şi România. Datele statistice pentru România arată că în ultima perioadă industriile creative au avut în general un trend ascendent şi şi-au câştigat un rol important la nivel macroeconomic. Ȋn cadrul industriilor creative, în România ramura cu cea mai mare contribuţie din punct de vedere al contribuţiei la PIB, al ocupării forţei de muncă, al productivităţii muncii, este sectorul de software. La nivel naţional, principala caracteristică a sectoarelor creative este aceea că, spre deosebire de celelalte ramuri, acestea sunt concentrate preponderent la nivelul unei singure regiuni/unui singur judeţ, în acest caz fiind localizate în principal la nivelul Bucureştiului. Chiar dacă clusterele creative sunt distribuite pe întreg teritoriul european, există concentraţii mari care acoperă zone largi, cum ar fi partea de sud a Angliei, ţările Benelux şi Ile de France, cele transnaţionale fiind de asemenea prezente.

Putem concluziona însă faptul că pentru Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi valorile privind numărul de angajaţi, numărul de firme şi cifra de afaceri sunt cel puţin la nivelul oricărei economii locale dezvoltate din Europa. De asemenea, toate regiunile României se clasează mult mai bine în ierarhia ocupării în domenii creative decât într-o ierarhie a performanţei economice măsurată de exemplu prin nivelul productivităţii.”

Dan LUCA / Bruxelles

Reducerea numarului de Direcţii Generale din CE dupã alegeri?

În cadrul unei dezbateri ce a avut loc la începutul lunii la Bruxelles, cu privire la implicarea tinerilor în politica UE s-a pus problema cauzelor pentru care blocul format din cele 28 de țări este neatractiv pentru tinerii alegători.

Lipsa de participare şi de reprezentare a tinerilor în politică şi la alegerile europene este una dintre rezultatele declinul statului bunăstării european, presiunea economică asupra serviciilor publice, concluzionându-se că lipsa de tineri de pe scena politică europeană este o "problemă gravă".

În prezent, Parlamentul European numără doar doi deputați europeni sub 30 de ani şi la ultimele alegeri europene din 2009 au ajuns doar 30% din tinerii europeni la urne.

László Andor, comisarul european responsabil cu ocuparea forței de muncă şi afaceri sociale, subliniază că "Viitorul este decis cu zeci de ani înainte, avem nevoie de a încuraja şi de informa tinerii cu privire la bugetul european, criza din zona euro, adâncirea pieței unice".

În scopul de a face politica europeană mai atrăgătoare, organizația de tineret a Partidului Popular European (PPE), a venit cu propuneri concrete, setate pentru a fi "discutate după alegeri", a declarat preşedintele organizației, Konstantinos Kyranakis. Propunerea lor, calificată drept o "iluzie", de către comisarul UE, are ca scop simplificarea procesului de luare a deciziilor în UE, prin reducerea numărului de direcții generale şi de potrivire a acestora cu comisiile parlamentare, ceea ce ar reduce numărul de funcționari nealeşi.

Suntem încă în faze în care se discută reorientarea în plan instituţional la nivelul UE:

Germania şi viitorul instituţiilor UE

Tinerii şi alegerile europarlamentare

Următorul deceniu european

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

The European legislator, how to improve?

Often, whether it is governmental or parliamentary activity, we tend to make two mistakes: we tend to believe that "everybody is the same" (preferably "inefficient and corrupt"), and to reverse the rule of exception and thereby harming the image of the institution ("how to have confidence in Brussels, if Becali is there?"). The truth is that we, as ordinary citizens, are different, with a different degree of experience and engagement, than those we choose. Therefore, nuances are important in assessing the legislator. In this editorial I propose to have a thorough look at the European legislator.

Let’s look at power-opposition, the ideology and discipline of voting, and the relationship between quality and quantity, political and technical. First, in the European Parliament there is no difference between the people in power or those representing the opposition, but tactical alliances. Of course, each political group's strategy is to put its stamp on specific legislation, especially when they have a rapporteur on the dossier, but to pass legislation compromises are necessary, just as negotiations with other groups, which often neutralizes political hues. That explains why, according to statistics in the European Parliament 60% of the S&D group (Social Democrats) and EPP (European People’s Party) voted the same.

Secondly, with the above in mind, I move to the role of ideology. This has an important role, but in this case it rather explains a principal vote, but exceptions can happen. Traditionally, the ALDE (European Liberals) votes with EPP for economic cases, while they vote for S&D files that touch upon "values" (such as human rights). The European S&D is the one who generally holds the most to ideology.

Regarding the relationship between quality and quantity, between "technical" and "political" MEPs (though both are political actors par excellence), they deserve a closer look. Under the pressure of work assessments, which have focused on quantity, many MEPs felt the need to privilege quick tools, but really lacking depth, like one minute speeches at the plenary in Strasbourg instead of leading reports. Quality should make its way into these reviews more often. Similarly, in the European Parliament, we meet two kinds of MEPs: "technical reference" (involved as reported) and "political grandstanding" (focusing on reputation). Romania needs to find a balance - in the third mandate (the first two being 2007-2009 and 2009-2014) between technical and political MEPs, to have increased negotiating capacity in Brussels.

Dan LUCA / Brussels

 

Dan LUCA – în direct prin telefon la Money Channel, despre Uniunea Europeanã a Energiei

Am avut plăcerea de a interveni din nou prin telefon în cadrul emisiunii “Săptămâna de Business”, difuzată vineri, 25 aprilie de Money Channel, de la ora 17:00. Am completat discuţia deschisă în platou de Ovidiu Nahoi şi invitatul său, Ştefan Popescu, cadru didactic asociat la SNSPA, la fel ca şi mine.

Tema emisiunii a fost legată de susţinerea din partea Franţei pentru propunerea premierul polonez Donald Tusk de constituire a Uniunii Europene a Energiei. Ceea ce ar determina, printre altele, înfiinţarea unei entităţi comune care să asigure aprovizionarea cu resurse energetice a tuturor celor 28 de state membre.

Ca şi cadru general, subiniam că era lesne de estimat că Energia Europeană va domina agenda europeană, încă înainte de criza ucrainiană. La European Business Summitul din primăvara lui 2013 elementul central a fost cel al energiei şi al preţul acesteia. Şi istoric vorbind, să ne reamintim de Tratatul de la Paris din 1951, baza constituirii Uniunii Europene, ce tot pe fond energetic a fost semnat (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului). În contextul actual am putea vorbi chiar de reindustrializarea Europei în noul mandat al viitoarei Comisii Europene.

Personal, am vizitat de vreo 10 ori Varşovia în ultimii 3 ani şi constat că se discută teme europene cu mare interes. Sectorul privat este implicat în dezbaterile despre politicile europene, dar totodată, este importantă poziţionarea comisarului polonez, Radoslav Sikorscki, Ministrul de Externe al UE. Să nu uităm că da, într-adevăr Germania este un actor economic extrem de important în UE, dar Polonia joacă în Tringhiul Weimar, alături de Franţa şi Germania. Aşa că nu cred să se producă vreo ruptură în abordare din partea celor trei. Germania domină agenda.

Trebuie să mă opresc şi asupra României. Dacă Polonia este văzută ca a 6-a putere europeană, şi joacă tare, nu acelaşi lucru se poate spune despre România, care nu îi urmează la acest capitol. Din păcate nu avem în discursul public – politic – din România o abordare inclusivă. Vorbim încă de noi şi ei – România şi UE. Impactul prezenţei româneşti este încă insular, nesustenabil.

Sectorial, România joacă. În dosarul Energiei stăm bine. Doar Centrul Român al Energiei organizează evenimente cu vizibilitate la Bruxelles, următorul fiind programat pentru 10 iunie 2014. Insist pe potenţialul energetic al României, şi chiar pe posibilitatea obţinerii unui mandat de comisar european în acest dosar.

Dan LUCA / Bruxelles

Modern democracy tugs at European elections in Romania

Many people are surprised about Romania, about it being a country of paradoxes. Romania has one of the fastest broadband connections in the world on the one hand, and roads full of old-fashioned carts on the other, and not only in the villages. The reason for the quality of broadband is to take a leap; to adapt to a trend: taking a modern digital infrastructure, while others stick to outdated technology. That requires courage and vision, and an investment in the future.

All it takes for a modern democracy is courage and vision for elections in Romania. There are problems, such as those relating to restrictions, i.e. the situation is very difficult as regards to independent access to the enrolment (at all levels: local, national and European): there is a large number of signatures required. These restrictions are manifested in the difficulty of creating better competitions, and high election threshold for parties and alliances. But beyond this, a fundamental blockage is the power to choose who you prefer from a list.

What happens, for example, if you do not like the candidate MEPs on the positions 1-5 in a party list, and you want to vote for the candidate on position 7, because you know that in theory the party will get only 4 seats, meaning that candidate #7 would not be "eligible" without any preferential votes? You're confused and might not even vote, as the 4 "eligible" places are already chosen by party calculations, whether they would get any preferential votes or not. Democracy thus suffers. It has everything to gain if the Romanians could elect 32 MEPs from "open" lists, giving those who have struggled the most to gain the people’s confidence a chance.

There will be no preferential voting at the European Parliament elections in Romania, and it is only a national constituency. So, if you really want to give power to voters, to motivate people to come to vote, and to motivate candidates to campaign strongly, we need to change the current system. For May 25, 2014, the exercise is too late, but the discussion has a place, especially since the Romanian society is becoming more and more ready for change. In addition, in Europe, there is increasing talks about moving towards a uniform system of European Parliament elections.

The question is which model to adopt? In my opinion, for the reasons above, Romania would have to turn to the model promoted in Belgium and the Netherlands. There voters have the possibility to give a preferential vote for candidates on the list. The campaigns are more dynamic, full of ideas and energy for the party's decision meets individual ambitions. This path would be optimal for people so passionate about politics as the Romanians. Modern democracy is tugging at the European elections in Romania, and it depends on us if we have the wisdom to respond, and show her the Romanian hospitality.

Dan LUCA / Brussels