China, ţara ce se remarcă puternic
la nivel mondial, nu poate fi exclusă dintr-o analiză completă a
oportunităţilor bilaterale atât în privinţa relaţiilor acesteia cu Uniunea
Europeană, în general, cât şi cu statele membre, în particular.
China investeşte de ceva vreme
în infrastrucura europeană, mai nou şi în domeniul bancar, iar la începutul
lunii mai, cea mai mare firmă de avocatură a Chinei îşi deschidea porţile şi în
Bruxelles, pentru a putea reprezenta cât mai bine interesele clienţilor săi
implicaţi în actele ce se “joacă” pe scena europeană.
Deşi în ţară s-au creat anumit
stereotipuri legate de calitatea îndoielnică a serviciilor şi produselor
realizate de chinezi, totuşi, multe dintre statele lumii se bucură de buna
colaborare cu noua putere economică. Printre altele, chinezii au reuşit să
inaugureze peste 600 km de autostradă în doar câteva zile, mai mult decât
România în 20 de ani, având în total mai mulţi kilometri de autostradă decât
toată Uniunea Europeană şi Turcia la un loc.
China se află în primii cinci
clienţi ai exporturilor “made in Germany”, iar Germania, la rândul ei importă
marfă în valoare de zeci de miliarde de euro anual. Germania are în China cca
4.000 de firme şi investiţii de aproximativ 26.5 miliarde de euro. Chinezii
recuperează rapid decalajul din trecut: în anul 2011, 158 de firme chineze s-au
stabilit în Germania. Volumul investiţional s-a ridicat la 1,2 miliarde euro,
devansând pe cel al SUA şi Elveţiei, observa Financial Times.
Grecia, de exemplu, este o
altă membră a Uniunii Europene, “îngălbenită” (în sens pozitiv) de prezenţa
investitorilor chinezi. Dar, să revenim la România...
Colaborarea româno-chineză nu
mai este o noutate. Scriam recent că investitorii din China sunt interesaţi de
realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi hidrecentrala
Tarniţa-Lăpuşteşti, iar mai nou se exoprima interesul unei firme chineze de a
câştiga licitaţia pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov. Tot în
sectorul energetic, dacă studiile de fezabilitate şi licitaţiile se vor arăta
favorabile, alte centre ar putea fi realizate cu investiţie asiatică la
Hunedoara şi Drobeta Turnu Severin, iar complexul energetic Rovinari aşteaptă
deja cei peste un miliard de dolari după câştigarea licitaţiei de către firma
chineză.
Oamenii de afaceri chinezi
sunt interesaţi de asemenea să investească în România în proiecte din
agricultură sau IT.
“China este primul partener
comercial al României în Asia şi ocupă locul 16 printre investitorii străini.
Interesele României sunt sintetizate în diminuarea deficitului comercial prin
creşterea exporturilor; implicarea chineză în proiecte de anvergură
(infrastructură, energie, agricultură ş.a.); identificarea proiectelor de
cooperare în domenii „netradiţionale” (IT, sectorul bancar, protecţia
mediului); explorarea şi valorificarea posibilităţilor de cooperare pe terţe
pieţe (ex. Mongolia, Irak, Afganistan)”, conform MAE. La rândul ei, China
urmăreşte promovarea produselor proprii pe piaţa europeană.
Importurile României din China
sunt reprezentate de echipamente de telecomunicaţii, maşini şi utilaje, produse
metalurgice şi articole din metale, produse chimice organice, articole textile
şi îmbrăcăminte, încălţăminte, electrocasnice, tehnică de calcul, instrumente
şi aparate optice, materiale de construcţii, jucării.
România aşteaptă cu nerăbdare
consolidarea cooperării cu China în anul 2013, după cum declara primul ministru,
Victor Ponta. Conform declaraţiei făcute de Ponta unei publicaţii chineze,
autorităţile române işi propun simplificarea legislaţiei pentru atragerea cât
mai multor oameni de afaceri şi turişti chinezi.
La nivel cultural, în cele
două ţări funcţionează lectorate de limbă şi literatură chineză la
universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca şi de limba română la
Universitatea din Beijing.
Normal, România este membră a
Uniunii Europene, fiind într-adevăr o importantă poartă de acces a Chinei spre
UE. Trebuie să înţelegem că şi România are avantajele ei în această colaborare,
vorbim deci despre câştiguri semnificative pentru ambele părţi în cazul unei
gestionări corecte a acestor oportunităţi.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu