De vreo 3 ani vizitez mult
Varşovia. Este interesant să urmăresc evoluţia acestei ţări şi racordarea sa la
mecanismul Uniunii Europene.
În Polonia, cei care conduc
instituţii, corporaţii, patronate, sindicate, trusturi de presă, ONG-uri sau
think-tank-uri, sunt preocupaţi şi dezbat subiecte precum introducerea monedei
euro în 2016, impactul bugetului 2014-2020 asupra politicii de coeziune sau
despre sursele de energie. Se vorbeşte foarte mult despre schimbările climaterice
în contextul energiei, mai ales că în noiembrie 2013 se va desfăşura o
conferinţă a Naţiunilor Unite pe acest subiect în Polonia.
Polonia joacă perfect cartea
sa de lider regional, pro-european, iar tara este racordata la dezbaterea
europeană, dorind sa confirme statutul său de “ţară mare a UE”, alăturându-se
Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Spaniei şi Italiei.
Poate tocmai şansa de a fi
deţinut “Preşedinţia UE” a motivat-o, ca stat, să coaguleze atât de bine
factorii de decizie polonezi. Perioada mandatului a scos în evidenţă
potenţialul acestei ţări, şi iată că acum, în faza post-Preşedenţie UE, polonezii
sunt fericiţi şi este meritul lor că poziţionarea actuală le este atât de favorabilă.
Pentru imaginea Poloniei a
contat mult chiar şi atmosfera politicului naţional ce se derulează într-un
calm perfect, ce te duce cu gândul la decenţa ţărilor nordice. La toate acestea
se adaugă seriozitatea cu care tratează impactul legislaţiei europene asupra
vieţii lor.
Polonia s-a făcut remarcată în
ultimii ani şi prin faptul că a “fentat” criza, evitând recesiunea.
Corelând toate acestea cu ce
se întâmplă în ultimii ani în România, nu pot să nu insist pe dezvoltarea
parteneriatelor bilaterale româno-poloneze, bazându-mă pe asemănările de fond
între aceste două ţări. Polonia e azi al saselea stat după populaţie în Uniunea
Europeană, iar România e pe locul şapte.
Spuneam că e bine că se
discută cu Polonia structurat, pentru că majoritatea domeniilor pe care Polonia
le pune pe agenda UE sunt de mare interes şi pentru noi. Avem o simetrie de
interese cu Polonia – preocuparea lor pentru Marea Baltică şi vecinătatea
estică, iar noi vrem stabilitate la Marea Neagră.
Am insistat mult pe faptul că
trebuie să extindem însă cooperarea şi pe "temele mărunte", decizii
ce se adresează mai degrabă cotidianului cetăţeanului decât treburilor de stat.
Industria chimică, alimentară, materiale de constructii, producţie de ambalaje
metalice uşoare, transporturi, turism, energie sunt doar câteva din domaniile
în care ne-am putea asocia pentru un lobby eficient la Bruxelles, având în
vedere cifrele în privinţa cooperării
economice dintre cele două ţări. Companii poloneze de renume au făcut
investiţii semnificative în România. Deşi regula este valabilă şi invers, la
capitolul implicării româneşti în economia Poloniei, balanţa nu ne este
favorabilă.
În această primăvară, Ministrul
Transporturilor s-a văzut cu ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti, ocazie
cu care s-a adus în discuţie cooperarea între România şi Polonia pentru dezvoltarea
unor coridoare feroviare, dar în cadrul aceleiaşi întâlniri s-a reiterat şi
susţinerea reciprocă a poziţiilor pe care cele două state le exprimă în cadrul
Comisiei Europene.
În ceea ce priveşte poziţia
Poloniei în legătură cu viitorul UE, aceasta nu doreşte să fie la “periferia
integrării europene”, ci în centrul acesteia, după cum spunea recent Piotr
Serafin, Secretarul de Stat în Afaceri Europene, liderii polonezi demonstrând
că sunt interesaţi de colaborarea cu instituţiile europene.
Anul 2013 reprezintă
aniversarea a 20 de ani de la semnarea "Tratatului
cu privire la relaţiile prieteneşti şi la cooperarea dintre România şi
Republica Polonă". La evenimentul organizat cu această ocazie, se sublinia
“interesele comune ale ţărilor noastre, atât în plan european, cât şi în plan
internaţional. Mai mult, ne-am bazat pe accelerarea cooperării bilaterale, pe
faptul că avem o situaţie geografică similară şi suntem parte a frontierei
externe a UE şi a NATO în regiunea Europei de Est, avem foarte multe interese
comune care necesită un dialog politic cât mai intens şi trebuie să facem totul
pentru a atinge obiectivele pe care ni le-am propus. Trebuie să ne coordonăm
mai bine la nivelul UE, (...), trebuie să avem în vedere extinderea UE şi avem
interese comune legate de conceptul de securitate energetică".
Dacă România vrea să joace un
rol mai important în Uniunea Europeană, mai întâi de toate trebuie să-şi
analizeze corect opţiunile şi să îşi valorifice oportunităţile. Polonia joacând
un rol de jolly jocker pe arena europeană: e când membru al grupului Visegrad,
mizând pe Europa Centrală, dar joacă şi precum ţările mari, alături de ele.
Practic Varşovia doreşte să arate Europei că este o ţară mare; şi este
într-adevăr a 6-a ţară în Uniune.
Aşadar, îi doresc şi eu
României să ajungă în câţiva ani precum Polonia, vorba premierului Ponta!
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu