În recenta
intervenţie din Ziarul
Financiar am prezentat strategia derulãrii afacerilor de succes în
Bruxelles-ul european.
Redau în continuare
integral, articolul publicat joi, 20 februarie:
............
Mulţi dintre
noi, când se gândesc la Uniunea Europeană se gândesc la fondurile europene, şi
trec apoi de la extaz la agonie gândindu-se la procesul birocratic şi la rata
de absorbţie a lor, deşi aflată în creştere în ultimul an. Dar Bruxelles-ul
înseamnă, dincolo de fonduri europene, şi de pol legislativ, şi o oportunitate
de business. Ca orice oportunitate însă, nu se întinde singură în faţa oricui e
interesat de un "tun rapid", ci rămâne apanajul cunoscătorilor şi a
celor cu viziune pe termen mediu şi lung.
Într-adevăr, la
Bruxelles sunt prezente toate interesele care contează în Europa, de la cele
industriale la cele sindicale, de la cele internaţionale la cele locale, de la
cele politice la cele de societate civilă. Iar în amalgamul politico-legislativ
se găsesc mereu interese de business, căci business-ul este influenţat de
calitatea legislaţiei şi e normal să fie preocupat într-un parcurs legislativ
de succes. Pentru un asemenea parcurs, nu poţi reuşi de unul singur: asta
înseamnă apelul la consultanţi cu experienţă în oraş, în afaceri publice, dar
şi ca expertiză tehnică; practic, oameni care să poată traduce clar şi răspicat
impactul unei decizii legislative asupra unei industrii şi implicit, prin
locurile de muncă, efectele asupra oamenilor. Dar un parcurs de succes mai
înseamnă şi o politică de alianţe.
Ţinând cont de
aceste pârghii aflate la dispoziţie, interesele româneşti, fie ele industriale
sau de alt fel, ar avea de câştigat. Fie prin apelul la consultanţă în afaceri
europene pentru a-şi maximiza interesele (această consultanţă însemnând apelul
la oameni cu contacte, cu reţea, în oraş) fie prin alianţe cu omologi, persoane
juridice sau personalităţi. Alianţa dă naştere la solidaritate şi la
maximizarea potenţialului de colaborare: cu un aliat legislativ faci şi
business şi găseşti noi oportunităţi de colaborare. De asemenea, prietenia se
ţine cu obraz, prin vizite, prin contribuţii de substanţă la dezbateri, prin
sprijin în momente cheie, prin participare sau organizare comună de evenimente;
ochii care nu se văd se uită.
În momentul în
care majoritatea românilor cu interese comunitare vor înţelege că o prezenţă la
Bruxelles, cu caracter de informare sau reprezentare, e esenţială pentru a face
faţă provocărilor legislative şi presiunilor pieţei europene - şi
internaţionale, România va fi făcut deja un mare pas înainte spre calitatea de
membru adult al Uniunii Europene. E important să nu ne prindă încă
"adolescenţi europeni" Preşedinţia română a Consiliului UE, în 2019.
Să sperăm că până atunci vom depăşi şi frica de un proces democratic normal, de
lobby-ul european: e normal să îţi aperi interesele argumentat, nu e imoral.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu