Profitând
că Bruxelles-ul european este încă în vacanţă, am zis că nu este rău să fiu
pentru câteva zile la Ocna Sibiului, după săptămâna petrecută în Bretania.
Pe
lângă lansarea de carte care îl are ca principal personaj pe străbunicul meu, acum erou al oraşului, am apreciat din nou
apele lacurilor sărate, dar am şi discutat cu diverse persoane (fie autorităţi
locale, oameni ai bisericii, doctori veterinari sau chiar ciobani) despre cum
văd ei Uniunea Europeană.
Cu
siguranţă fondurile europene au încă un drum lung de parcurs pentru a se
decripta şi la Ocna Sibiului. “Domnule, noi auzim de aceste fonduri, că doar
avem televizor, internet şi vorbim mult cu oamenii, dar nu ştim cu cine să
vorbim la concret”, zicea ciobanul-interprinzător cu care am petrecut vreo 6
ore la stâna sa. Şi este un om plin de responsabilitate, cu 2000 de oi şi 250
de hectare de pământ, cu 7 angajaţi, dintre care 3 sunt copiii săi, care înţelege
perfect jocul subvenţiilor agricole şi cum autorităţile pot să se implice
eficient.
“Domnii
de la Bruxelles chiar pricep când zic să cosim tot terenul până la 1 iulie în
fiecare an sau se joacă? Eu le adresez celor care vor să ne ajute să vină aici
la noi, la stână, să înţeleagă cum se face creşterea animalelor şi să le arătăm
ce înseamnă produse tradiţionale. Iar după ce vor bea un pahar de lapte de
oaie, vor mânaca direct caş dulce şi telemea adevărată, nu făcută din lapte
praf, şi prăjim o carne de miel cu mujdei, nu cred că mai vor să vadă toate produsele
care nu au nici un gust”, adăuga ciobanul.
Lumea
e foarte deschisă să afle cum este în altă parte, cum se poate dezvolta munca
lor, şi chiar cum pot ei să înţeleagă mai uşor jocul de la Bruxelles. Majoritatea ciobanilor au telefoane mobile şi recent
am devenit cu ei chiar prieten pe Facebook.
De abia aştept să
revin la anul în paradisul Ocna Sibiului!
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu