Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “2014 – un nou început pentru Uniunea Europeană?”

Evenimentele anului 2014 anunţă un nou început pentru proiectul european, acum trasându-se direcţiile de urmat pentru următorii 10-15 ani. Despre acest subiect scriam în cel mai recent material publicat de ziarul Argeşul.

Redau în continuare articolul publicat miercuri, 23 aprilie:

..............

Ce se întâmplă după alegerea noilor eurodeputaţi în luna mai? Rezultatul va influenţa componenţa următoarei Comisii Europene şi numele viitorului şef al Executivului european – care ar putea fi Juncker (PPE) sau Schulz (PSE). Dar după ce vom cunoaşte cine ne va reprezenta la Bruxelles, ce se va întâmpla acolo?

S-au lansat tot felul de discuţii legate de viitoarea Agendă UE, dacă aceasta mai poate cuprinde şi altceva în afară de Ucraina şi Rusia. UE a rămas ca o organizaţie regională, din păcate, din cauza liderilor săi. Este nevoie de o Comisie puternică. Rolul Comisiei Europene trebuie să se orienteze şi spre dirijarea politicilor cu acoperire globală, nu doar pe iniţiere şi monitorizare a acestora. UE are nevoie de o reformă administrativă, de un act pentru reglementarea procedurilor administrative de distribuire a competenţelor, şi anume de explicarea exactă a răspunsurilor la întrebări precum cine, ce face? Trebuie să gândim Uniunea Europeană ca o federaţie funcţională, în care relaţiile vor fi pe orizontală, de tip reţea, aşa cum se întâmplă în cazul federaţiei germane sau celei austriece.

Inclusiv Summitul European dedicat situaţiei din Ucraina şi Crimeea s-a axat spre noile abordări ale politicii energetice a UE, în contextul tensionării relaţiei cu Rusia. S-au rostit cuvinte grele. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, preciza: ″Criza din Ucraina face să reapară ameninţarea unui război în Europa″. Concluziile conflictului din regiune le vedem şi le putem lega de politica energetică. În primăvara anului trecut am participat la European Business Summit, unde politica de energie a fost cap de listă; se insista pe faptul că în Europa energia este de 4 ori mai scumpă decât în Statele Unite şi se făcea apel la o mai mare deschidere pentru gazele de şist şi alte surse. Acum, discuţiile din mai 2013 au mai mult sens.

Pe agenda UE apar numeroase ricoşeuri, inclusiv pentru România. Putem vorbi despre Republica Moldova, pe care s-ar putea să o avem membră a Uniunii Europene în 2019.

Sunt probleme precum încălzirea globală, foametea, sărăcia etc, care nu se pot soluţiona prin implicarea individuală a statelor, ci doar prin conciliere şi cooperare. De asemenea, în dezbaterile legate de contextul economic actual, este foarte des folosit termenul de liberalizare a comerţului sau a liberului schimb. Luând în calcul toate acestea, se conştientizează tot mai mult nevoia reglementărilor extinse dincolo de graniţele statelor-naţiune, dar şi dincolo de legislaţia europeană. Cert e că vom trăi “reforme” semnificative, noi, dar mai ales copiii noştri.

Dan LUCA / Bruxelles