Desigur,
evenimentul desfăşurat ieri la Maastricht nu este din punct de vedere istoric
comparabil cu semnarea Tratatului de la Maastricht de acum mai bine de 20 de
ani şi nici măcar cu lansarea de acum mai bine de 10 ani a monedei euro,
simbolic atribuită tot oraşului olandez.
Dar din punct de
vedere al istoriei comunicării UE este un punct de referinţă. Evenimentul la care am participat ieri este
ceea ce aşteptau cetăţenii europeni de ani buni şi poate să fie un semnal real
pentru reîmprospătarea conexiunii instituţii europene – cetăţeni, dar şi un
punct de plecare în a reclădi Uniunea, o Europă a cetăţenilor.
Prima dezbatere televizată a candidaţilor
pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, o dezbatere care vine doar
să deschidă o
serie de alte confruntări electorale europene.
Ȋntr-o organizare ireproşabilă,
autorităţile locale din Maasstricht, în frunte cu primarul urbei, Forumul
European de Tineret şi EuroNews, au realizat un triunghi al succesului.
Câteva cuvinte despre locaţie. A fost ales
teatrul Vrijthof din Maastricht, un loc cochet care a găzduit 600 de studenţi, 300
de invităţi speciali şi vreo 100 de jurnalişti. Ca şi comparaţie, un eveniment
care se putea găzdui şi de Teatrul Naţional din Cluj, care are capacitatea de 1.000
de locuri.
Vioara înâi a fost desigur EuroNews-ul, o
televiziune care a transmis în exclusivitate acest eveniment, dar care l-a
organizat şi din punct de vedere al conţinutului. Impresionanta desfăşurare de
forţă mediatică la Maastricht confirmând zicala “cine nu are televiziune în
campanie electorală, să-şi cumpere!”.
Interesantă discuţia la care am participat
în culisele dezbaterii, în care Martin Schulz preciza că acest eveniment de campanie
este la 20 km de locul de unde s-a născut, la Aachen, în Germania. Belgianul Guy Verhofstadt şi luxemburghezul Jean-Claude Juncker precizau că sunt la
doar câteva zeci de kilometri de casă, doar Ska Keller menţiona că este din Germania de
Est.
Nu voi intra în analiza detaliată a dezbaterii, cred că cei care iubesc
proiectul european au văzut ce s-a întâmplat. Voi puncta însă câteva momente pe
care analiştii prezenţi la Maastricht le-au menţionat:
-
Prima mişcare de diferenţiere a fost când Ska Keller, profitând de cei
doar 32 de ani pe care îi are, a încercat să sugereze electoratului să aleagă
politicieni tineri, “cei vechi am văzut ce au făcut până acum”;
-
A fost apoi o parte în care candidaţii au găsit un adversar comun Consiliul
şi opacitatea procedurilor de decizie, în special în nominalizarea liderilor;
-
PPE a fost apoi criticat – “un partid mare, cu
unele voci extreme, toxice proiectului european – referire directă la Berlusconi
şi Viktor Orban”;
-
A urmat apoi un atac la adresa corporaţiilor
americane, în special la cele din industria IT;
-
A venit rândul Rusiei pe agendă, şi s-a marşat
pe “încetineala” europeană de a acţiona.
O frază interesantă: “UE este dependentă de
IT-ul american şi de gazul rusesc”.
După cele 90 de minute de dezbateri, cei 4
candidaţi au petrecut minute bune cu presa acreditată, lideri fiind Ska, Martin
şi Guy. Fostul premier luxemburghez a fost destul de expeditiv.
Desigur e greu să dai un verdict acestei dezbateri
din punct de vedere al câştigătorului. S-a desprins o tripletă bună în
comunicarea cu telespectatorii: Martin-Guy-Ska, iar Junker a părut obosit,
plictisit, pe alocuri chiar superficial. Surpriza plăcută o pot numi Ska, a dat
o pată de culoare dezbaterii, cineva zicea chiar că parcă ea este din partea
organizatorilor, de la Forumul European de Tineret, nu un eurodeputat.
Dacă este să analizăm doar duelul dintre
Martin şi Junker, candidaţii care provin din famililiile europene cu şanse
reale pentru victorie în alegerile din 25 mai 2014, e clar că avem în candidatul
Stângii o persoană mai atractivă electoratului.
Aştept cu mare
interes următoarele confruntări, în special cea de la Florenţa din 9 mai, Ziua
Europei.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu