În articolul
publicat joi, 9 ianuarie, de ziarul Argeşul, am
trecut în revistă cele mai importante schimbări care se anunţă în plan european
pentru anul 2014, cu accent pe evenimentul major programat pentru această
primăvară, – europarlamentarele, în urma cărora vom cunoaşte viitoarea
structură a Parlamentului European.
Redau şi pe
blog materialul integral:
…………..
Am intrat în
2014, un an marcat pe plan european de campanile interne în cadrul partidelor
politice pentru desemnarea candidaţilor, apoi alegerile pentru desemnarea
eurodeputaţilor, culminând cu configurarea noii Comisii Europene, spre toamnă.
Pentru a
restabili încrederea cetăţeanului şi a oferi cât mai multă legitimitate,
partidele europene vor propune un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei
Europene, iar fiecare candidat prezidenţial va conduce campania pan-europeană a
partidului din care face parte. S-au făcut tot felul de speculaţii atât privind
numele candidaţilor pentru şefia Comisiei Europene, cât şi legate de
procedurile de desemnare a comisarilor.
Anul acesta se
recomandă alegerea comisarilor europeni din rândul membrilor aleşi în
Parlamentul European în mai 2014. Este o iniţiativă în a conecta Comisia
Europeană la alegerile europene şi este bine că se dezvoltă aceste mecanisme de
reprezentare democratică. De asemenea, un comisar european trebuie să aibă
sprijinul politic din ţara de unde provine, să fie propus de Guvern şi aprobat
de preşedinte la noi. Este de preferat să aibă deja
experienţă de guvernare, cel puţin un mandat de ministru. Expertiza europeană
este şi aceasta foarte importantă, având în vedere că audierile din Parlamentul
European au refuzat multe candidaturi în ultimii ani. Trebuie ca acea persoană
să fie respectată la nivel european, să aibă un discurs diplomatic, fără
derapaj extrem, lucru de altfel valabil pentru fiecare stat membru în parte.
Grecia va
asigura începând cu 1 ianuarie preşedinţia Uniunii Europene, având ca
priorităţi creşterea economică, crearea de locuri de muncă, politicile în
domeniile migraţiei şi agenda maritimă, la toate nivelurile, după cum anunţa
recent premierul grec, Antonis Samaras, continuând obiectivele propuse de
predecesoarea la această funcţie, Lituania. Dar după cum şi Dalia Grybauskaite,
preşedinta lituaniană, sublinia, alegerile europene, prevăzute pentru 25 mai,
vor plasa cele şase luni ale preşedinţiei elene sub presiune şi vor constrânge
Grecia la iniţiative “rapide”.
La capitolul schimbări de început de an,
trebuie precizat că în ţările UE au fost ridicate barierele pentru muncitorii
români şi bulgari începând din ianuarie 2014, expirând termenul restricţiilor
impuse acestor ţări, ca membre noi ale comunităţii europene. Studiile arată că
migraţia lucrătorilor europeni, inclusiv de la estul la vestul continentului, a
avut efecte pozitive pentru ţările care au acceptat această forţă de muncă, deci
nu trebuie să fie pentru nimeni o îngrijorare deschiderea porţilor pentru
români.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu