Jurnal
de Dâmboviţa publica recent un articolul în care am abordat subiectul
infrastructurii româneşti, în contextul preocupărilor la nivel european de
dezvoltare a coridoarelor principale şi a noului buget comunitar care alocă
sume importante pentru acest sector.
Redau în continuare textul materialului apărut vineri, 31
ianuarie:
................
Dacă la prima vedere am avea tendinţa să apreciem o infrastructură de
invidiat ca fiind un etalon al ţărilor cu economie dezvoltată, realitatea este
că asigurarea condiţiilor optime de transport este şi condiţia principală în
atragerea investiţiilor. După ce am pierdut anii 1990, iar după 2000 ne-am
mişcat cum am putut, acum nu mai este timp de pierdut dacă vrem să fructificăm
oportunităţile economice ale deceniului.
Planul guvernamental recent anunţat ar trebui salutat. În primul rând,
trebui să cheltuim eficient banii şi să absorbim cât mai mult din fondurile
europene de profil. Totodată, trebuie să executăm masterplanul de transport,
pentru a aduce investiţii stabile, pentru a oferi o dezvoltare predictibilă. În
acelaşi timp, e necesar un echilibru între drumuri cu interes strategic pentru
economie şi cele care favorizează dezvoltarea turismului.
Altfel, riscăm să fim defavorizaţi economic, pe fondul accesul dificil
şi a drumurile de proastă calitate. În ceea ce priveşte priorităţile regionale,
România are nevoie de o conexiune bună la drumurile vestice, dar în acelaşi
timp de un drum de calitate spre Moldova şi un drum intern care să lege Nădlac
de Constanţa. Raportat la Europa, „TEN-T” este cuvântul cheie.
Practic e vorba despre coridoarele europene, coloana vertebrală de
transport a Europei. E important să fim bine conectaţi la această coloană, asta
dacă nu vrem să ne fim doar o coastă de izbelişte. În fond, rolul TEN-T e tocmai
promovarea creşterii economice şi competitivităţii, conectarea Estului cu
Vestul.
Putem să facem dintr-un set de lucrări naţionale o adevărată reţea
strategică europeană, pe 9 coridoare: două nord-sud, trei est-vest, patru
diagonale. Aici sunt la bătaie fondurile de coeziune, pe care trebuie să le
absorbim mai bine. Potrivit Comisiei Europene, finanţarea infrastructurii de
transport se va tripla în perioada 2014-2020 până la 26 miliarde euro.
Este o oportunitate pe care România nu îşi poate permite să o scape, şi
este important ca efortul să fie transpartinic, bazat pe viziune strategică în
interes naţională şi nu pe tactica critică, de dragul oportunităţii politice.
România este inclusă în două dintre cele nouă proiectele de infrastructură -
coridoarele Rin-Dunăre şi Orient/Est-mediteranean.
Primul dintre aceste coridoare, Rin-Dunăre, va avea o axă principală
formată din căile navigabile interioare Main şi Dunăre şi va lega regiunile
centrale din jurul oraşelor Strasbourg şi Frankfurt, traversând sudul Germaniei
spre Viena, Bratislava, Budapesta şi apoi Marea Neagră, de o ramura importantă
ce porneşte de la Munchen spre Praga, Zilina, Kosice şi frontiera cu Ucraina.
Potrivit hărţii publicate de Comisia Europeană, coridorul va lega
oraşele româneşti Timişoara, Arad, Braşov, Bucureşti, Craiova, Sulina şi
Constanţa. Coridorul Orient/Est-mediteranean face legatura între Marea
Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Mării Mediterane, optimizând utilizarea
porturilor vizate şi a autostrăzilor maritime aferente.
În total în 2013 s-au deschis circulaţiei 108 km noi de autostradă, care
se adaugă la cei 127 din 2012. Cu un procent de 50% finalizat din proiectul A4,
asigurându-se legătura între autostrada existentă şi Portul Constanţa, un
beneficiu pentru transportatori. Apropo de transportatori, aceştia, alături de
reprezentanţii industriei am văzut că fac presiuni pentru orientarea spre
anumite coridoare.
Importantă este dezbaterea în comun a tuturor factorilor implicaţi şi
luarea celor mai bune decizii, consensul fiind în folosul ţării şi al
cetăţeanului. În altă ordine de idei, dacă beneficiem cu adevărat de deblocarea
Programului Operaţional Sectorial de Transport şi absorbim cât mai mulţi din
banii europeni, românii vor avea drumurile mult aşteptate în următorii ani.
De asemenea, avem nevoie de proiecte mai puternice în regim de
parteneriat public-privat, care să dezvolte exponenţial cei 632,8 km de
autostrăzi, daţi în folosinţă din decembrie 2013 şi să contribuie la crearea de
drumuri moderne pe noi trasee şi modernizarea celor de pe rutele deja
existente.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu