Miercuri, 22
ianuarie Ziarul
Financiar publica noul articol pe care l-am pregătit, apropo de criza
economico-financiară care a debutat în 2008 și despre globalizare.
Pentru cei cre
nu au reuşit să lectureze materialul în variantele print sau online, îl redau
în continuare în forma intregrală:
............
Criza
economico-financiară care a debutat în 2008 nu a frânat globalizarea, deşi au
existat şi în cazul ei unele tentaţii protecţioniste. Globalizarea a învins,
comerţul internaţional şi-a revenit şi lecţia pentru cei care îşi doresc să
prospere în următorul deceniu este că trebuie să mergi acolo unde sunt
oportunităţile. Asta înseamnă fie să lucrezi într-o ţară în curs de dezvoltare,
unde sunt mai multe oportunităţi, fie, luând cazul unei companii româneşti,
aceasta poate să depăşească greutăţile pieţei locale prin servicii pentru
ţările în dezvoltare. Tendinţele actuale merg în această direcţie.
În primul rând,
din ce în ce mai mulţi profesionişti, de diferite naţionalităţi, devin actori
cheie ai globalizării: sunt oameni care azi sunt în Bucureşti, mâine în Londra,
peste o săptămână în Kuala Lumpur, Dubai sau Ciudad de Mexico. Sunt români în
hub-uri legislative precum Bruxelles şi Washington, dar şi financiare, de la
Frankfurt, la New York, Londra şi Singapore. Forţa de muncă e din ce în ce mai
mobilă, mai activă şi în alertă în vânarea de oportunităţi globale, mai mult ca
oricând. Motivaţia este simplă: nu e tot globul în criză în acelaşi timp.
Până şi în
Vestul încă aparent în criză, lucrurile stau mixt: unele state au redecolat
economic (prin creştere economică puternică – SUA, dar şi România, conform
datelor Eurostat, măcar că această creştere economică nu se reflectă mereu în
buzunare), altele se chinuie în continuare. Românii au teoretic şansa decolării
alături de economia românească, dar şi oportunitatea reactivării reţelelor
comerciale româneşti de acum câteva decenii, pe baza prieteniei cu multe ţări
în dezvoltare, din Africa, Orientul Mijlociu, America latina, şi nu numai.
În al doilea
rând, în ceea ce priveşte românii care deja lucrează în Vest, o parte sunt
afectaţi la rândul lor de criza economică din statele cu pricina. Interesant
însă, nu în proporţie foarte mare, căci oricum mulţi dintre ei au mers acolo şi
au fost angajati tocmai pentru că au fost foarte competitivi la capitolul
calitate-preţ. Deşi le-au scăzut veniturile, lucru reflectat şi în sumele mai
mici trimise în ţară în ultimii doi-trei ani comparativ cu perioada
prosperităţii (2004-2008), mulţi dintre aceşti români rămân actori importanţi
în economia statelor în care locuiesc, contribuind la competitivitatea lor.
Desigur,
interesul României este să atragă cât mai multă forţă de muncă calificată
înapoi în ţară, dar nu poţi frâna oamenii care doresc să lucreze în
străinătate, şi nici nu poţi cere celor stabiliţi acolo cu familiile lor să
lase totul doar de dragul patriotismului. Ceea ce se poate face însă este un
program de promovare a implicării românilor în proiecte antreprenoriale sau
comunitare în ţara de origine, acest pas fiind primul spre întoarcere sau spre
o colaborare economică mai bună cu patria mamă.
În al treilea
rând, sunt şi străini care vin şi sunt interesaţi de România, de oportunităţi
economice dar şi de frumuseţea ţării, şi ei fiind de mai multe categorii: dacă
acum câţiva ani expaţii veniţi să conducă sucursale ale unor companii străine
erau regula, în prezent a crescut mult numărul celor interesaţi de agricultură,
şi proiecte de infrastructură, precum e cazul şi în alte state europene (de
exemplu, chinezii intră în sectorul nuclear în Marea Britanie - fiind
interesaţi şi de reactoarele de la Cernavodă). E puţin probabil însă ca
investiţiile chineze, aşteptate cu interes, să replice modelul celor din Africa
(aducerea de lucrători chinezi), urmând a folosi mai degrabă forţa de lucru
locală. Românii şi România au la îndemână oportunitatea dată de poziţia
strategică, şi de ani grei de tranziţie, care te călesc.
Dacă înţeleg să
fructifice această experienţă, au numai de câştigat în jocul globalizării.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu