În noul articol
publicat de ziarul Argeşul
am enumerat câteva din sugestiile pe care le făceam în 2006, împreună cu alţi
români din Bruxelles, pentru ca România să reuşească o reală integrare în
structura europeană. Contextul prezent face ca multe
dintre acestea să fie încă de actualitate.
Găsiţi în
continuare materialul integral, publicat marţi, 7 ianuarie 2014:
..............
După primele
contacte pe care le-am avut cu Uniunea Europeană am conştientizat necesitatea
dezvoltării unei structuri de racordare a României la Europa. Vă vine să
credeţi că lista următoare de sugestii pe această direcţie o propuneam împreună
cu câţiva români din Bruxelles încă din 2006?
1. Este
important ca Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană,
fiind vocea instituţională a României în Bruxelles-ul european, să dezvolte un
segment comunicativ foarte puternic, implicând în acest mecanism şi alte
instituţii româneşti.
2. Oamenii de
afaceri din România trebuie să înţeleagă că doar împreună, prin coagulare
sectorială naţională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel european.
Formarea structurilor industriale naţionale, alegerea democratică a
reprezentanţilor, racordarea la federaţiile europene şi o prezenţă europeană
activă reprezintă cheia succesului. Prezenţa fizică în Bruxelles este crucială
pentru sectoarele româneşti cu valenţe de top european.
3.
Reprezentanţele regionale din România şi în special cele 8 regiuni de
dezvoltare trebuie să-şi intensifice prezenţa în Bruxelles, iar deschiderea
reprezentanţelor permanente la Bruxelles trebuie luată în considerare pentru
strategia pe termen mediu.
4. Presa
românească trebuie să-şi definească în mod clar strategia pentru noul statut al
României, de ţară membră a UE. Informarea asupra dezvoltărilor europene majore
este deosebit de importantă, trecând peste informaţia de senzaţie care nu aduce
de cele mai multe ori consistenţă dezbaterii. Investiţia în a avea jurnalişti
acreditaţi în permanenţă la instituţiile europene este cheia către înţelegerea
dinamicii politicilor europene, având un beneficiu indiscutabil asupra
calităţii informaţiei.
5. Sectorul
neguvernamental din România trebuie să-şi dezvolte progresiv afilierea la
reţelele europene neguvernamentale, majoritatea cu sedii europene în Bruxelles.
Vizibilitatea europeană este necesară în atragerea fondurilor atât de vitale
proiectelor derulate.
6.
Universităţile din România trebuie să pună accent tot mai mare pe cercetare.
Milioanele de euro alocate acestui sector în bugetul comunitar sunt accesibile,
dar e nevoie de o informare în timp real şi o pregătire a personalului
calificat în asigurarea managementului proiectelor.
7. Partidele
politice şi reprezentanţii acestora din Parlamantul European trebuie să încerce
să aducă în oferta politică cât mai multe dezbateri politice europene, pe care
să le proiecteze pe structura naţională sau chiar pe cea locală. Cetăţenii au nevoie
de mesaje simple despre UE, iar parlamentarii europeni trebuie să-şi asigure
rolul de intermediari între structurile europene şi cetăţenii români.
8. Firmele de
consultanţă din România trebuie să înţeleagă că au nevoie de o vizibilitate
puternică în Bruxelles dacă emit pretenţii la fonduri europene de milioane.
9. Românii sunt
aşteptaţi în Bruxelles-ul european. Ei nu trebuie să ezite în a efectua vizite
de informare, stagii de formare la Bruxelles sau în a studia politicile
europene în instituţii academice din Bruxelles.
10.
Funcţionarii români din instituţiile europene, chiar dacă în majoritatea lor cu
contracte temporare, trebuie să fie mândri că provin din România. Identitatea
naţională nu trebuie pierdută lucrând în administraţia europeană, iar colegii
lor europeni îi vor aprecia mai mult dacă sunt la curent cu dezvoltările
României.
11. În România,
la nivel local trebuie dezvoltate platforme locale de comunicare, care
grupează: instituţii (Primărie, Prefectură, Consiliul Judeţean, Consiliul Local),
Camera de Comerţ şi Industrie, universităţi, presă, ONG-uri şi filiale locale
ale partidelor politice. Interesul local este foarte important în dezvoltările
europene, iar noile mecanisme trebuie formate cât mai rapid.
Nu ar fi rău să
le reluăm punct cu punct şi să le actualizăm din perspectiva României europene
a anului 2014!
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu