Noul articol pe
care l-am pregătit pentru ziarul
Argeşul prezintă jocul Germaniei, pe plan intern, european şi extern. Redau
în continuare integral, materialul apărut miercuri, 21 mai:
………
Criza din ultimii ani a afectat
statele UE; unele şi-au revenit mai repede, altele încă se resimt. Germania însă a
rezistat eroic, continuând să fie un pion principal pe tabla europeană şi
mondială, dând dovadă de un management bun şi în plan intern, extern, dar
jucând bine şi la Bruxelles.
Când pentru alţii au însemnat un amalgam de
ameninţări, crizele repetate din ultimii ani s-au dovedit, pentru o Germanie
reformată de Agenda 2010 a lui Gerhard Schroeder, mai degrabă o oportunitate. Una venită însă la pachet cu responsabilitatea, căci variile capitale
europene s-au uitat cu ochi mari, dulci şi sinceri la Berlin pentru ajutor.
Pe rând. Am să încep cu jocul
intern german, pentru că de aici pornim, căci indiferent de viziunea unui
lider, dacă vrea să supravieţuiască trebuie să ţină cont de opinia publică din
ţara sa. Nu poţi în acest context să ceri eforturi bugetare cetăţenilor tăi, ca
să-i salvezi pe alţii, fără să pui condiţii dure în schimb. Astfel, se poate
explica “intransigenţa” de care a fost acuzată Angela Merkel în criza
eurozonei. Faptul că ea a jucat politic intern cum trebuie, prudent – pe măsura
asentimentului cetăţenilor germani – e dovedit în rezultatul electoral record
pentru CDU în 2013. Tot parte din jocul intern, la limita celui european, sunt
deciziile sistemului juridic german, care i-au făcut să aştepte cu sufletul la
gură pe restul partenerilor europeni în criza eurozonei. Totodată, să nu uităm
că Banca Centrală Europeană, de la Frankfurt, e modelată pe sistem german,
neinflaţionist.
Germania se remarcă în plan extern
şi e lesne de tras concluziile, când atât preşedintele SUA, cât şi cel al
Chinei au trecut recent pe la Bruxelles, însă vizitele lor în Berlin în ultimii
ani şi numărul telefoanelor de coordonare cu Angela Merkel le-au depăşit pe
cele cu Barroso sau Van Rompuy. În acest context, dacă e să reamintesc de
parteneriatele strategice ale României, dacă ţara vrea să-şi promoveze
interesele externe cât mai înţelept, e util să se coordoneze mai des cu
Berlinul.
În ultimii ani, Berlinul a
devenit, atât formal, cât şi informal, al doilea Bruxelles. O dată pentru că
sunt mai mulţi germani ca oricând în poziţii cheie, cantitatea îmbinându-se cu
calitatea în termeni de influenţă asupra deciziilor instituţiilor europene,
apoi, din ce în ce mai des, viziuni sectoriale sau globale cu privire la Europa
se lansează la Berlin: “shuttle diplomacy”, a devenit “shuttle
decision-making”. De asemenea, motorul franco-german nu mai e un motor între
egali, Parisul urmează în cele mai multe cazuri Berlinul, iar acesta din urmă
îşi permite să joace la mai multe capete: de exemplu, cu Marea Britanie şi
Olanda pentru reformarea – în sensul debirocratizării – Uniunii Europene.
În continuare, interesele germane
vor fi reprezentate în poziţiile de top ale UE. Fie prin desemnarea lui Martin
Schulz ca viitor preşedinte al Comisiei Europene, fie, discret, prin
Jean-Claude Juncker, cu sprijin pe ultima sută de metri de la Merkel.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu