Ȋn noul editorial publicat de Jurnal
de Dâmboviţa am vorbit despre lobby-ul la Bruxelles, axat pe dosarul energiei,
domeniu în care România are un rol important de jucat.
Redau în continuare materialul integral:
................
Energia
marchează puternic agenda europeană a ultimilor ani, ceea ce determină
inevitabil şi o intensificare a activităţii grupurilor de lobby din capitala
Europei, fie ale industriei, fie ale organizaţiilor nonguvernamentale cu
preocupări în acest domeniu. Expresia „grupuri de
interese industriale” are conotaţii politice în România. Pentru că anumiţi
politicieni români au folosit termenul „grup de interese” în demonstraţiile lor
mediatice prin care urmăresc să se repoziţioneze, instituţional şi politic,
dezbaterea a fost lansată.
La noi,
grupurile de interese sunt, în general, percepute ca aducătoare de rău, iar
lobby-ul are o notorietate dubioasă şi neserioasă. „O posibilă explicaţie
pentru prostul renume pe care îl are lobby-ul este faptul că el urmăreşte
apărarea unui interes minoritar, de grup (companie, sindicat, patronat) spre
deosebire de campaniile de advocacy care mobilizează oameni şi resurse în
favoarea unui interes comun, care priveşte marea masă a cetăţenilor”, preciza
recent Roxana Mazilu.
Scopul acestui
articol nu este însă analiza conceptului de grup de interese în România, ci de
a vedea ce conotaţii au acestea în capitala europeană. Activitatea grupurilor de interese joacă un rol important în munca
deputaţilor europeni. „Procesul legislativ ar fi foarte sărac fără contribuţia
lor”, spune Alexander Stubb, raportor al Parlamentul European pentru grupurile
de interese în UE.
În limbajul de
Bruxelles întâlnim des expresii precum „grupul de interese din industria X s-a
întâlnit cu comisarul european Y”, fără absolut nici o problemă juridică şi
nici măcar de etică. În Bruxelles sunt aproximativ 3.000 de birouri ale
asociaţiilor europene sau, dacă vreţi, puteţi să le numiţi grupuri de interese.
O analiză sectorială a acestor grupuri de interese şi, în acelaşi timp, o
evaluare a prezenţei „grupurilor industriale române şti” în structurile
europene este necesară pentru o ţară membră a UE la aproape 7 ani de la
aderare.
În prezent, în
ceea ce priveşte reprezentarea României în Bruxelles mai avem încă multe
sectoare de acoperit, şi nu doar ca o necesitate impusă de corelarea cu
legislaţia europeană, ci mai ales pentru faptul că economia europeană nu stă pe
loc, măsurile de dezvoltare trebuie iniţiate şi de la nivel naţional şi trebuie
adaptate nevoilor noastre. În această primăvară a fost Ziua Energiei Româneşti
la Bruxelles, ocazie cu care Centrul Român al Energiei (CRE), în cooperare cu
Reprezentanţa Permanentă a României, a organizat un eveniment de amploare în
capitala europeană, sub numele „România, un Pol Energetic în Europa”.
„Odată cu
extinderea noului proiect energetic comunitar către Europa de Est şi Balcani se
deschid noi oportunităţi pentru România. Însă, pentru a atinge acest obiectiv,
avem nevoie de o bună funcţionare a pieţei, de respectarea tuturor regulilor,
de crearea unui cadru potrivit pentru investiţii”, spunea Günther Oettinger,
Comisarul European pentru Energie, la finalul întâlnirii. Recent, am participat
şi eu la Bruxelles la o întâlnire a reprezentanţilor Centrului Român al
Energiei, ocazie cu care Philip Lowe, directorul general al Directoratului
General pentru Energie, de la Comisia Europeană, a declarat că executivul
comunitar va publica, în această toamnă, o serie de recomandări cu privire la
schemele naţionale de suport pentru sursele regenerabile.
Centrul Român
pentru Energie este un pionier al României integrate european: investeşte
pentru a intra în mecanismul operaţional de la Bruxelles. Concluzia mea: există o mare diversitate de grupuri de interese în
Bruxelles în ceea ce priveşte politica energetică, dificil de anticipat din
România. Atât de dificil, încât majoritatea acestora nu au nici o conexiune cu
ţara noastră, sau poate mai bine zis, România nu are astfel de „ocupaţii”
racordate la dezvoltările europene contemporane. Şi e o risipă, având în vedere
potenţialul românesc.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu