În noua
intervenţie în cotidianul
Prahova atrăgeam atenţia asupra unui subiect extrem de important, prioritar
pentru ţară, şi anume, preşedenţia rotativă a UE, care urmează să îi revină
României în a doua jumătate a anului 2019.
Despre cum
poate România să se remarce în plan european şi să asigure un mandat reuşit,
puteţi citi în continuare:
……………
La Bruxelles
totul se stabileşte pe termen cel puţin mediu, adică discuţii despre următorii
5-10 ani par la ordinea zilei. La Bucureşti se fac cu greu planuri pe un an,
însă ţinta 2019- anul în care România urmează la Preşedinţia rotativă a UE -
este mai aproape decât credem. Este vorba despre o sarcină foarte serioasă, cu
ocazia căreia putem să dovedim nouă şi partenerilor noştri că ne merităm locul
de a şaptea putere în Uniunea Europeană. Până acum am reuşit să ne promovăm
anumite subiecte strategice - precum Marea Neagră şi Dunărea - pe agenda UE, am
trecut de la un portofoliu comisarial mai puţin important (multilingvismul) la
unul cheie (agricultura).
E bine să fim
ambiţioşi, comparându-ne cu ţări intrate în 2004 în UE, precum Polonia, reuşind
şi o preşedinţie UE de succes, însă copierea exemplelor “aşa da” nu este totul.
Proiectul european înseamnă inovare. UE “aşteaptă” o cale personală a fiecăruia
în club. Această cale vine din îmbinarea viziunii interne cu cea externă;
paradoxal, internul are un procent mai mare, deşi de multe ori suntem obişnuiţi
să ne gândim în termeni de "străinătate şi noi", căci politici precum
cea comercială, energetică şi altele sunt deja – sau tind să devină - un joc
"intern", Uniunea fiind văzută ca o singură entitate, iar ţările ca
organele unui singur corp. Trebuie să ne analizăm foarte bine interesele,
priorităţile, să ne fructificăm atuurile şi să dezvoltăm parteneriatele
strategice, în interes naţional, dar să nu uităm că “Europa suntem noi”.
E important să
ne continuăm drumul spre zona euro, respectând desigur paşii – şi ritmul –
dictaţi de economia noastră. Totodată, e important să gândim geopolitic în
termeni de partener ambiţios şi nu de periferie a Uniunii. De multe ori suntem
tentaţi să ne punem cenuşă în cap, să spunem că tot ceea ce fac străinii e mai
bine sau mai bun şi să ne minimizăm ambiţia de perfecţionare pentru că oricum
“nu merită”. Trebuie să terminăm cu acest mit. Putem fi nu buni, ci foarte buni
în UE, graniţa geografică nu trebuie să ne jeneze jocul în miezul proiectului
european. Varujan Vosganian, ministrul Economiei, spunea recent că 2019 “este
anul în care România din punct de vedere administrativ trebuie să-şi arate
maturitatea, va trebui să arate că este parte a Uniunii Europene”.
Înşurubarea
României la Bruxelles trebuie să fie calibrată perfect, căci avem nevoie de
oameni care pot să vorbească şi româna şi "bruxelleza-eurocrată".
Investiţia în resursa umană trebuie să se reflecte şi în politică, pentru
realizarea obiectivului cheie pentru perioada următoare, până în preşedinţia
noastră a UE.
Să începem,
aşadar, pregătirea Preşedinţiei române a Uniunii!
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu