Jurnal
de Dâmboviţa publica în 13 septembrie o corespondenţă specială în care
atrăgeam atenţia asupra perioadei destul de scurte, până în iulie 2019, când
România urmează să îşi înceapă mandatul Preşedenţiei UE. Sunt 6 ani în care
România poate să demonstreze partenerilor, dar şi sie înseşi că îşi merită
locul în cadrul Uniunii Europene.
Vă recomand materialul integral:
.............
Statele membre deţin preşedinţia rotativă a Uniunii Europene pentru un
mandat care durează 6 luni. Deşi România nu este adepta planurilor cu bătaie
lungă, la Bruxelles se gândeşte pe termen cel puţin mediu. România mai are încă
6 ani la dispoziţie să demonstreze partenerilor, dar şi sie înseşi că se poate
descurca foarte bine, ca idei, proiecte şi management al cârmei clubului
comunitar. Să începem, aşadar, pregătirea Preşedinţiei române! Cum jucăm însă
„în centru”? Răspunsul e paradoxal, simplu, devenind mai buni, aliniind forma
şi fondul.
Mai concret, fiind din ce în ce mai profesionişti, mai responsabili, având
propuneri de calibru pe agenda UE, negociind strategic, combinând simţul românesc
pentru tactica politică cu politici strategice. Asta înseamnă să ştim ce vrem
şi să mergem în direcţia asta fără ezitare, construind parteneriate cu state cu
interese similare sau măcar cu care avem afinităţi.
Asta ar însemna o conectare sistemică a României la UE. Ea presupune şi o
investiţie continuă în resursa umană, în instituţiile europene (legătura cu
românii din instituţii şi cointeresarea lor în proiectul naţional, clar
definit) şi cele naţionale, în sarcina cărora cade definirea interesului
naţional în plan european şi definirea poziţionărilor noastre în politicile
europene.
Polonia de exemplu, un stat din regiunea noastră care a reuşit o
preşedinţie UE în 2011, foarte apreciată, îşi prezenta strategia cu câţiva ani
înainte - economic (bugetul UE pentru 2014- 2020 – comisarul polonez având
alocat portofoliul bugetului UE, politica energetică – proximitatea cu Rusia
având o importanţă crucială - şi reforma pieţei interne UE), Partenerialul
Estic şi Politica de Securitate şi Apărare a UE.
Poate tocmai şansa de a fi deţinut Preşedinţia UE a motivat-o, ca stat, să
coaguleze atât de bine factorii de decizie polonezi. Perioada mandatului
a scos în evidenţă potenţialul acestei ţări, şi iată că acum, în faza post-
Preşedinţie UE, polonezii sunt fericiţi şi este meritul lor că poziţionarea
actuală le este atât de favorabilă. Asta îmi doresc şi eu pentru România,
pentru că poate! Nu în ultimul rând, avem nevoie de o optimă diplomaţie
europarlmentară.
Europarlamentarii pot fi relee cheie într-o relaţie de calitate cu Uniunea
Europeană, dincolo de activitatea lor pur legislativă. Sunt oameni care fac
parte din delegaţii internaţionale, diplomaţi de facto pentru România. De aceea, miza alegerilor din 2014 pentru Parlamentul European este cu atât
mai mare. Avem nevoie de cât mai mulţi oameni cu expertiză nu doar internă, ci
şi externă. Lumea se schimbă accelerat şi trebuie să ţinem pasul cu ea, dacă
vrem să avem succes.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu