În articolul
publicat în această marţi de ziarul Argeşul
am abordat subiectul migraţiei forţei de muncă, atât internă, cu exemple
concrete între regiunile din România, dar m-am axat şi pe acest fenomen la
nivel extern.
Redau în
continuare materialul integral:
.............
Cu puţin
înaintea deschiderii pieţei muncii pentru români în statele membre UE, odată cu
începerea noului an, am considerat importantă explicarea fenomenului migraţiei
şi mobilităţii forţei de muncă, în special din punct de vedere geografic.
Migraţia a existat de la începuturile omenirii. Fenomenul a continuat în timp,
însă în contextele istorice şi sociale ale vremii, a căpătat noi forme şi
diferite grade de amploare.
În contextul
globalizării, dar şi al avântului tehnologic, fenomenul migraţiei forţei de
muncă s-a intensificat. În ceea ce priveşte mobilitatea geografică internă
trebuie luate în considerare diferenţele regionale cauzate de dezvoltarea
economică, precum şi de situaţia pieţei forţei de muncă. Apare astfel
necesitatea de a compensa deficitul de forţă de muncă în anumite domenii ale
pieţei locale şi regionale. După ultimul recensământ se constata că, de
exemplu, în regiunea Nord-Vest, judeţul Satu Mare prezintă cel mai înalt nivel
al migraţie interne, iar judeţul preferat de români pentru a se stabili este
Clujul. La fel, analizele regionale evidenţiază un sold pozitiv al migraţiei
spre judeţul Argeş şi, astfel, o rată mai scăzută a şomajului, comparativ cu
celelalte judeţe din regiunea Sud Muntenia.
Pentru
cetăţenii statelor membre UE, libera circulaţie a lucrătorilor a fost unul
dintre primele drepturi recunoscute în spaţiul comunitar. Uniunea Europeană
sprijină de mult timp cu succes mobilitatea în scop educaţional prin diverse
programe şi iniţiative, dintre care cel mai cunoscut este programul Erasmus,
însă încurajează prin măsurile adoptate şi alte forme de mobilitate
profesională. Fenomenul migraţiei forţei de muncă a stimulat şi strategia
adaptării sistemelor de securitate socială existente şi crearea unui sistem
comunitar care să asigure protecţia socială a lucrătorilor migranţi. Extinderea
spre Est a Uniunii Europene a generat în unele dintre vechile state membre o
serie de temeri legate de migraţia excesivă a noilor veniţi. Per ansamblu, la
nivelul UE, libera circulaţie a persoanelor trebuie văzută ca un mijloc de
îmbunătăţire a pieţei forţei de muncă, atât în beneficiul populaţiei, a
angajatorilor şi nu în ultimul rând a statelor membre, indiferent că este vorba
de statul gazdă, care beneficiază de munca depusă de imigrant, cât şi statul de
origine.
Este interesant
faptul că trei din patru români cunosc personal pe cineva care este plecat să
muncească în străinătate într-o ţară din UE. Merită subliniat că aproape 50%
dintre aceştia sunt plecaţi de peste 5 ani. Cu această ocazie am insistat pe
faptul că, fiind de 16 ani la Bruxelles, îi cunosc bine pe compatrioţii noştri
care lucrează în Belgia în construcţii sau menaj, sau care sunt studenţi sau
conduc firme de succes în UE. Sunt oameni extraordinari! Ei se implică activ în
viaţa comunităţii din ţara de adopţie, creând adevărate punţi între România şi
ţările unde muncesc şi trăiesc acum. E drept, din păcate încă există cazuri în
care pe fondul stereotipiilor greşit perpetuate, cetăţenii anumitor ţări sunt
consideraţi o ameninţare pentru ţara gazdă. Recent, în incinta Parlamentului
European de la Bruxelles, am avut plăcerea să moderez conferinţa “Migraţia
forţei de muncă”. Punctul de plecare a dezbaterii a fost un studiu realizat de
Operations Research, care prezintă rezultatele unui sondaj de opinie privind
migraţia forţei de muncă, cu accent asupra migraţiei românilor în Uniunea
Europeană.
Majoritatea
românilor aflaţi acum în ţară nu doresc să plece la muncă în străinătate în
următoarele 6 luni – 86% dintre cei chestionaţi exprimă acest lucru. Acest
studiu confirmă datele prezentate acum un an în urma sondajului realizat în
rândul tinerilor români din diaspora, 69% dintre aceştia considerând că întoarcerea
în România este o dorinţă şi o posibilitate reală.
Efectele
migraţiei forţei de muncă sunt foarte complexe şi nu sunt în măsură să intru în
foarte multe detalii şi cifre. Dar vreau să subliniez tocmai faptul că acest
fenomen firesc produce avantaje, circulaţia forţei de muncă favorizând
diseminarea cunoştinţelor tehnice şi a metodelor moderne de lucru între statele
afectate.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu