Luni, 7
octombrie, Jurnal
de Dâmboviţa publica o nouă parte a interviului pe care l-am realizat
împreună, la sfârşitul lunii trecute. Întrebările s-au axat de această dată pe
cum se poate vitaliza economia României, în contextul european actual, cu
accent pe dezvoltarea strategiilor la nivel regional. Am atins de asemenea şi
importanţa prezenţei şi vizibilităţii la Bruxelles, capitol la care de exemplu,
Jurnal de Dâmbovita a reuşit să se facă remarcat şi cunoscut.
Redau în cele
ce urmează textul materialului realizat:
...............
Rep.: Din punctul dvs de vedere, care ar putea fi unele
soluţii pentru revitalizarea economiei? Haideţi să vorbim inclusiv pe
euro-regiunea Sud-Muntenia, din care face parte şi judeţul Dâmboviţa. De unde ar
putea porni acest proiect?
- În primul
rând, discuţia despre regionalizare este foarte bună şi văzută extraordinar de
bine. Domnul Dragnea a fost la Bruxelles, la Comitetul Regiunilor şi la alte
instituţii ale Parlamentului European şi a avut un discurs foarte articulat şi
foarte bine primit. Noi mergem pe un trend foarte bun. Avem însă mania asta a
centralizării. Dar până la urmă asta e dimensiunea, trebuie să ai regiuni
puternice. Aşa se face peste tot, şi landurile Germane sunt de fapt nişte
regiuni mai puternice, şi în Italia, şi în Spania, şi în Cehia. Asta e
tendinţa. Noi trebuie să înţelegem că entitatea de judeţ este foarte mică la
nivel european. Asta e marea problemă. Cele 8, 10 sau 12 regiuni care se vor
face trebuie să aibă reprezentanţe foarte puternice la Bruxelles pentru a
comunica direct. Dâmboviţa, care face parte dintr-o regiune foarte puternică şi
bine văzută, trebuie să aibă o strategie la nivel regional, mai mult decât
unde-i capitala şi unde sunt finanţele. Sunt discuţii foarte sensibile şi le
înţeleg acei lider locali.
„S-a pierdut
această industrie foarte puternică în Târgoviște, care era și un etalon”
Rep.: Pe plan administrativ, înfiinţarea regiunilor pare
o soluţie pe termen lung. Care ar putea fi soluţia economică? Se vorbeşte, de
exemplu, despre conceptul de reindustrializare a Europei. În ce măsură poate
intra şi Dâmboviţa, regiunea Sud-Muntenia în acest proiect?
- Îmi pare
foarte rău, dar s-a pierdut această industrie foarte puternică în Târgovişte,
care era şi un etalon. Referitor la reindustrializare, părerea mea e că după
2014, după alegerile europene, noua Comisie Europeană se va focaliza pe
reindustrializarea Europei, fiindcă nu se poate să fie un continent al
serviciilor. Aici intervin probleme foarte complexe. Spre exemplu, preţul
energiei în momentul de faţă nu a explodat mediatic aşa cum a explodat Roşia
Montană, dar sigur va exploda. În momentul de faţă preţul energiei în SUA este
de patru ori mai ieftin decât în UE. Deci de patru ori, nu cu 4%. Având în
vedere acest preţ, bineînţeles că majoritatea companiilor se deschid în SUA,
fiindcă energia este ieftină.
„Am întrebat la
Bruxelles care este publicația cea mai bună din județul Dâmbovița, mi s-a spus
că «Jurnal de Dâmbovița»”
Rep.: Are România şansa să fie privită ca o piaţă în care
pot veni străini, pot face investiţii, pot revitaliza cu adevărat industria, se
pot redeschide mari fabrici? Sau doar este o piaţă a forţei de muncă foarte
ieftine?
- Trebuie să
vedem de ce şi cum putem să atragem investiţiile directe, cum putem să
redeschidem fabrici care sunt sustenabile, care vin cu investiţii sănătoase din
vest sau din afara continentului, la care putem să reangajăm oamenii, să le dăm
de lucru. Dacă este cineva la Bruxelles şi reprezintă judeţul Dâmboviţa, sau o
entitate, trebuie să spună foarte clar: ăsta este judeţul nostru, cu 650 de mii
de locuitori, proximitatea cu Bucure ştiul, cu aeroportul, asta e şoseaua, asta
este expertiza oamenilor. Trebuie să gândeşti ca o companie de 10 oameni. Cum
ţi-o prezinţi, cum o poţi pune pe pagina web, cine o prezintă dacă sună cineva.
Aici vreau să vă spun sincer, apreciez foarte mult Jurnal de Dâmboviţa. Fără
nici o introducere am întrebat la Bruxelles care este publicaţia cea mai bună
din judeţul Dâmboviţa, mi s-a spus că „Jurnal de Dâmboviţa”. Am intrat pe
pagina web, am sunat redactorul-şef, pe Mirela Ivan Nobel, imediat am început
această colaborare, de care mă bucur foarte mult.
„La nivel european, vorbim despre politic mai
mult doctrinar, dar în România mai mult se merge pe rudenii”
Rep.: Trebuie o delimitare de propaganda pe care o
practică unii?
- Bineînţeles.
Când vorbim la nivel european despre politic, despre politizare, vorbim mai
mult doctrinar. Liberalii mai mult cu companiile, social-democraţii şi
socialiştii mai mult cu oamenii, şi creştin-democraţii, care n-au văzut deloc
România, mai mult cu familia. Acestea sunt cele trei valori principale, plus ecologiştii
care sunt pe partea de mediu. Dar la noi mai mult se merge pe chestii
personale, pe rudenii, că-i văru, că-i cumnatu. Cred că şi în clasa politică
sunt oameni de bună intenţie, şi nu vreau să spun că sunt tineri sau bătrâni,
există oameni care chiar vor să facă ceva pentru oraşul, pentru judeţul, pentru
ţara lor. Haideţi să vedem ce ştie fiecare. Trebuie să dăm drumul la acest
mecanism. În momentul de faţă, România pare opacă. Eu cred că trebuie să fie
mult mai multă deschidere şi mai mult pragmatism.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu