Am avut placerea să
semnez recent un nou material publicat de Ziarul
Financiar, în care îmi exprimam opinia în legătură cu abordarea pe care o
are România privind temele europene, atât “acasă”, cât şi la Bruxelles.
Redau în
continuare acest articol în forma integrală:
..............
Suflul european
gâfâie în România din mai multe motive: aşteptări mari neîmplinite (de la bani
europeni la libertatea de a munci liniştiţi în toate ţările Uniunii Europene),
pierderea magiei proiectului european din lipsa unei comunicări pragmatice pe
teme europene şi din cauza fluxului de ştiri negative, precum cele legate de
criza eurozonei şi de Schengen. Însă inima europeană a românilor poate bate din
nou în ritm normal dacă au loc o serie de schimbări în următoarele luni, modificări
care să imprime o nouă direcţie în abordarea temelor europene în România.
În primul rând,
e necesară demitizarea procesului de integrare europeană şi o explicare, cât
mai simplă şi clară, a felului în care funcţionează "Bruxelles-ul". E
foarte important să explicăm din nou românilor că suntem parte a
"Bruxelles-ului", nu doar copilul agitat şi periodic urecheat, din
raţiuni de corupţie, gestiunea fondurilor europene sau dosarul Schengen. Asta
înseamnă că putem negocia, înseamnă că putem fi mai puternici, mai activi.
În al doilea
rând, e importantă comunicarea victoriilor de etapă în materie de fonduri
europene. E necesar ca procesul să fie restartat: e important ca românii să
înţeleagă că într-adevăr e nevoie de proiecte, că banii nu vin cu sacul, însă
vin la un moment dat, dacă se respectă procedurile europene. Cuvântul cheie e
organizare, nu demoralizare. E importantă totodată traducerea victoriilor de
etapă, precum "n+3", ca oamenii să înţeleagă ce presupun efectiv: ne
mai bucurăm de bani încă un an faţă de ceea ce ne aşteptam.
În al treilea
rând, avem nevoie de o ofensivă de imagine de ţară în capitalele europene, e o
investiţie nu doar de dragul imaginii ci şi una pe fond, căci are legătură
directă cu influenţa noastră în Europa. Iar influenţa înseamnă că atunci când discuţi
cu partenerii europeni, o faci de pe poziţii de egalitate de facto, şi nu pus
pe defensivă din cauza criminalităţii şi altor elemente care se răsfrâng
negativ asupra imaginii României. Asta ne poate ajuta în negocierile politice
în dosarul Schengen sau în ceea ce priveşte drumul european al Republicii
Moldova (cu care împărtăşim atâtea); ne oferă o greutate adiţională.
Nu în ultimul
rând, o misiune importantă, dincolo de comunicarea guvernamentală, aparţine
noii echipe europarlamentare şi candidaţilor la alegerile europene din mai
2014. Alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European sunt o oportunitate
pe care partidele româneşti nu trebuie să o rateze; e o şansă care vine o dată
la câţiva ani de a face o campanie bazată nu doar pe atacuri personale, o
campanie referendum cu privire la calitatea guvernării, ci şi una menită a crea
speranţă şi încredere prin readucerea temelor europene pe radarul de interes al
populaţiei.
Mai bine
fruntaş la Bruxelles, decât codaş acasă, cu atât mai mult cu cât în 2019 vom fi
la preşedinţia Uniunii Europene.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu