Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “Spre o diasporă românească implicată”

Am avut plăcerea să intervin din nou cu o corespondenţă de la Bruxelles, pentru ziarul Prahova. De această dată m-am oprit asupra diasporei româneşti, un factor extrem de important care trebuie valorificat pentru dezvoltarea ţării.

În continuare vă prezint materialul publicat şi în ediţia tipărită a cotidianului prahovean:

.........

În România este nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul diasporei româneşti şi despre ceea ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul oamenilor. Românii din afara ţării au nevoie de românii din ţară, aşa cum şi România nu este completă dacă nu consideră românii din diaspora parte a dezvoltării sale.

Acum câţiva ani, împreună cu câţiva prieteni din Bruxelles, am realizat un studiu sugestiv intitulat “Diaspora românească şi politicile europene”. Am încercat să prezentăm viziunea asupra principalelor elemente ale relaţiei dintre statul român şi diasporă. Jeronimo Moscardo, ambasadorul Braziliei la Bucureşti, declara pe 4 aprilie 2001: "România democratică are responsabilitatea de a se situa la nivelul diasporei din secolul trecut.“ Rolul diasporei româneşti a fost crucial în crearea statului român modern. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a conturat emigraţia politică românească. La Conferinţa Păcii de la Paris (1946-1947), delegaţia emigraţiei româneşti a oferit aliaţilor informaţii utile despre ceea ce se întâmplă, în mod real, în România. Demersurile diplomaţilor români în exil au fost un "model" pentru alte ţări din Estul Europei care au înfiinţat delegaţii asemănătoare.

Din România încă nu a dispărut mentalitatea "salam cu soia", sau cel puţin nu de peste tot: "românii din străinătate sunt laşi că au plecat şi drept urmare nu au niciun drept să se implice la nivel intern", “românii din străinătate ar trebui să fie mulţumiţi că le e bine acolo unde sunt”. Chiar aşa?

Deşi fac parte dintr-o diasporă mai specială – cea a românilor inseraţi în structura unică a capitalei comunitare – îi cunosc bine în Belgia pe compatrioţii noştri care lucrează în construcţii sau menaj. Sunt oameni extraordinari, poate mai români ca mulţi care se bat cu pumnul în piept în ţară că sunt români. Aceştia sunt însă prea puţin conectaţi la dezvoltările din România, iar greşeala nu este doar a lor.

Diaspora românească poate să fie un vector important al politicii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea turismului în România. Guvernele României trebuie să ştie cum anume pot contribui românii din afară la dezvoltarea României. În ultimii ani, India şi China au printre priorităţi încurajarea antreprenorilor din diaspora să dezvolte activităţi în ţara de origine. Un număr de ţări din Europa şi Asia Centrală, deşi pe o scară mai mică, şi-au impus aceleaşi strategii.

Trebuie să cunoaştem diaspora. Acest aspect implică şi colectarea datelor legate de pregătirea profesională a românilor din diaspora şi identificarea aşteptărilor acestora faţă de guvern. Este nevoie de stabilirea relaţiei de încredere. Pentru aceasta este nevoie ca guvernele să recunoască poziţia specială a diasporei, de dualitate, legată administrativ şi psihologic de două ţări. Emigranţii nu trebuie văzuţi precum trădătorii de ţară, iar conceptul trebuie îndepărtat. Relaţia de încredere se stabileşte prin contacte, prin menţinerea legăturilor culturale şi de limbă în străinătate, stimularea investiţiilor şi transparenţa în afaceri, buna funcţionare a administraţiei româneşti în diaspora.

Dan LUCA / Bruxelles