3 scenarii pentru UE pânã în 2030

Un recent raport privind viitorul UE, descrie trei posibile scenarii conform cărora sunt “şanse” aproape nule să asistăm la destrămarea construcţiei europene până în anul 2030.

Colapsul, varianta cu cele mai puţine argumente de a se produce, aduce în discuţie moneda euro, ieşirea Greciei din eurozonă, şi în final, ca şi efect, reinstalarea controalelor vamale.

Declinul lent pe fondul crizei economice, statele membre menţin euro, însă nu la nivelul dolarului sau yenului, este cel de-al doilea scenariu imaginat.

Renaşterea Uniunii Europene este considerată posibilă de către autorii americani ai raportului, în condiţiile unei Europe cu organizare de tip federal.

Pe lângă declinul lent al Europei, dar şi a Japoniei şi Rusiei, acelaşi raport vorbeşte despre din ce în ce mai evidenta ascensiune a Asiei. Alături de China, India, dar şi Brazilia, sunt amintite Columbia, Indonezia, Nigeria, Africa de Sud şi Turcia, ca economii importante la nivel global.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Merkel şi dragostea pentru UE

La recenta întâlnire pe care a ajut-o cu jurnaliştii, cancelarul german a vorbit despre implicarea emoţională fără de care nu şi-ar putea desfăşura activitatea politică.

Cu aceeaşi ocazie a precizat că “supravegherea bancară, la care se adaugă accesul direct al băncilor la fondurile de ajutor acordate statelor din zona euro, va fi pe deplin funcţională până în martie 2014”.

Angela Merkel consideră că Europa este pe drumul cel bun, dar este nevoie de foarte multă muncă şi răbdare pentru depăşirea crizei, încurajând guvernele naţionale să continue măsurile de austeritate. Cancelarul german susţine că nu îşi doreşte ca Uniunea Europeană “să ajungă dependentă de alte părţi ale lumii“.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Ministrul Fondurilor Europene – realitate

Salut decizia de a avea un ministru al fondurilor europene, pe care o sugeram încă din 2009. Administraţia naţională are nevoie de reorganizare şi adaptare pentru absorbţia eficientă a fondurilor europene.

Eugen Teodorovici este noul ministru al fondurilor europene numit în Cabinetul Ponta. Experienţa acestuia fiind considerată relevantă, aterior acesta a lucrat în Ministerele de Externe şi de Integrare Europeană, dar şi în cel al Transporturilor.

Teodorovici preciza după investire că va depune eforturi pentru evitarea riscului de dezangajare pentru acest an, însă cu toate acestea, România nu stă foarte bine la proiectele din Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Sectorial de Transport.

Dan LUCA / Bruxelles

Regionalizare vs. Regionalism

Apropo de subiectul intens dezbătut în ultima vreme, cel al regionalizării României, mi-a reţinut atenţia un recent material. După ce este stabilită diferenţa de terminologie între regionalizare şi regionalism, articolul prezintă şi câteva exemple de state care aplică cu succes guvernarea multi-nivel şi descentralizarea.

Reluând o idee formulată într-un articol anterior, Graţian Mihăilescu, aminteşte că “structura administrativă actuală a României s-a realizat conform nevoilor de dezvoltare din 1968. Suntem în 2012 şi majoritatea statelor europene au o guvernare multi-nivel, diferind de la federalismul Germaniei, la comunităţile autonome din Spania, de la voievodatele Poloniei, la statutul celor cinci regiuni autonome din Italia, din totalul celor 20 de regiuni”.

Chiar dacă în următoarea perioadă România nu va avea o nouă Constituţie care să introducă regionalizarea, cea actuală prevede că „administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice”.

Dan LUCA / Bruxelles

Externele şi Diaspora

Recent, Titus Corlăţean, Ministrul Afacerilor Externe, a declarat că îşi propune să acţioneze la nivelul Guvernului pentru a organiza Congresul românilor de pretutindeni pe lângă Parlamentul României, în acord cu prevederile Legii românilor de pretutindeni, adoptată încă din 2007, după cum preizează MediaFax.

Este important pentru România de a privi larg – Externele şi Diaspora nu sunt subiecte care trebuie abordate separat. Rolul românilor plecaţi nu se încheie după mutarea domiciliului sau a activităţii în afara graniţelor.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Cine sunt “gânditorii” europeni?

În primele 10 poziţii ale listei realizate de revista Foreign Policy despre 100 “gânditori” ai planetei în 2012 nu poate fi regăsit numele niciunei peronalităţi europeane. Primul european, cancelarul german Angela Merkel, ocupã poziţia a 12-a în clasament.

Printre cei 13 europeni prezenţi în acest top sunt Mario Draghi, Preşedintele Băncii Centrale, Christine Lagarde, director FMI şi Viviane Reding, comisar european.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Nevoi X + Nevoi Y = Succesul organizaţiei

Readucând în discuţie diferenţele dintre generaţii – care încă duc la conflicte mai mult sau mai puţin violente, vreau să completez cu ceea ce spunea Florin Lăzărică într-un material recent apropo de acest subiect.

Deşi neadaptată cerinţelor unui management şi lidership sustenabil, “atitudinea managerului generaţiei X este coordonată în principal de nevoia de feedback şi de recunoaştere a meritelor, de răspuns din partea celor din jur şi de recunoaştere a capacităţilor individuale. Personalizarea recompensei managerului are un impact major atât ca valoare individuală de recunoaştere publică a individului, cât şi ca motivator în determinarea performanţei. Nevoia de autonomie şi spaţiu în procesul de luare a deciziilor fără a scăpa de sub control procesele de lucru evidenţiază încă o dată nevoia de control, atât asupra muncii cât şi asupra propriului destin organizaţional”.

În opoziţie, „Generaţia Y sau the Millennials reprezintă generaţia independentă, dornică de schimbări şi pregătită să le înfrunte. În principal aceştia abordează viitorul într-o manieră optimistă, bazată mai degrabă pe sentimentul siguranţei de sine şi de încredere în forţele proprii. Cu toate acestea, scepticismul reprezintă o componentă puternică, definitorie, în ceea priveşte abordarea contextului organizaţional, expunându-i mai degrabă la accese de neîncredere faţă de „sistem”, fapt ce pe termen lung poate conduce la demotivare şi slabă performanţă. Din postura de subordonaţi, membrii generaţiei Y se remarcă prin independenţă, multitasking, dorinţă de a iniţia şi experimenta procese de schimbare”, explică autorul.

Făcând această analiză sunt evidenţiate  nevoile  celor două generaţii, care deşi aparent diferite, nu sunt disjuncte – utilizând cele mai bune metode de comunicare şi relaţionare internă, acestea trebuie direcţionate în folosul organizaţiei.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Inovaţii româneaşti premiate la Bruxelles

Obţinând în acest an medalia de aur la Salonului Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles-EUREKA, inventatorul român Corneliu Birtok-Băneasă, după cum spune chiar el, “a plecat de la o idee şi am ajuns până la un produs omologat”.

Munca inventatorului nu este deloc de neglijat - filtrul de aer putând reduce consumul de carburant al autovehiculelor cu până la 15% şi va fi produs în Româia. “Vreau să arăt că şi în România se poate ca o invenţie să devină produs. Chiar dacă se spune că în România este multă birocraţie, în cazul meu a fost invers, pentru că toată lumea m-a sprijinit în demersul meu de omologare a filtrului de aer. Am avut nevoie de oameni care să creadă în mine şi iată că, într-un an de zile, am reuşit să omologhez acest produs şi să punem la punct fluxul tehnologic necesar", a ţinut să precizeze inventatorul.

Dan LUCA / Bruxelles

Pentru ce muncim?

Productivitatea muncii este influenţată nu doar de condiţiile existente la locul de muncă sau de beneficiile materiale pe care angajaţii le primesc. Un recent material publicat de Cariere, preluând ideea expusă de doi specialişti americani, explică cum devine mai productiv un angajat care este conştient că ceea ce realizează prin jobul său ajută într-o oarecare măsură pe cineva.

Liderii merită să ţină cont de acest lucru şi să dezvolte echipe care muncesc cu pasiune – până la urmă fiind vorba de o investiţie aproape nulă, beneficiile sunt extraordinare. Este foarte bun exemplul angajaţilor call-center-ului care strângea fonduri pentru studenţi. Împărţiţi în trei echipe – una a discutat cu un student din program, a doua a primit doar scrisori de mulţumire, iar ce-a de-a treia echipă nu a avut nici un contact cu studenţii. Studiile experimentale demonstrează în final – “Faptul că au avut o conexiune personală cu o persoană „reală“ care a beneficiat de munca lor le-a permis angajaţilor din call center să simtă adevărata valoare a eforturilor pe care le depun; acel contact cu studentul a asociat „o faţă reală“ cu rezultatele muncii lor”.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Van Rompuy – despre interese, legitimitate şi reprezentare în UE

Deşi marile partide europene nu au decis încă oficial candidaţii pentru alegerile din 2014, « feţele » care ar putea intra în cursa pentru preşedenţia Comisiei Europene, Van Rompuy este de părere că alegerile directe ar fi « contraproductive ».

Preşedintele Consiliului European îşi argumentează poziţia, precizând că persoana respectivă se va bucura de toată legitimitatea, însă nu este o soluţie dacă competenţele Comisiei nu se vor lărgi.

Rompuy ţine să precizeze de asemenea că în UE se practică o metodă de rezolvare a problemelor prin crearea de noi instituţii, de noi funcţii – dintre care singura justificată ar fi, pe un ton gumeţ, tocmai cea de Preşedinte a Consiliului European.

Lăsând gluma la o parte, problemele care apar pe fondul diferenţelor culturale se resimt tocmai când e nevoie de mai multă solidaritate în lupta cu efectele crizei, iar pe lângă acestea mai apar şi influenţele ideologice ale partidelor politice care reprezintă fiecare ţară membră la masa dezbaterilor. Astfel de cele mai multe ori este foarte greu ca acestea să coincidă cu interesele UE.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Bilanţ: 2012 din punct de vedere european, românesc şi local

Au mai rămas doar câteva zile din 2012, un an care s-a dovedit, aşa cum anticipam, un an al schimbărilor, atât pe fondul crizei, cât şi în contextul evenimentelor de natură politică. Aşa cum suntem obişnuiţi prinde bine să realizăm un bilanţ, util nu atât pentru contabilizarea evenimentelor trecute, cât mai ales pentru a reuşi să stabilim cât mai corect priorităţile viitoare.

... European

Încă din ianuarie Parlamentul European şi-a ales un nou lider, în persoana social-democratului german Martin Schultz.

Victoria socialiştilor nu este singulară, stânga europeană obţinând tot mai mult credit din partea cetăţenilor, care manifestă o tendinţă de reorientare, nemulţumirea lor fiind agravată de efectele crizei care persistă şi în acest an.

Dezbaterile pe tema salvării monedei euro şi a eurozonei “dospesc”, ajungându-se  la discuţii nu doar despre o Uniune Fiscală la nivel european, ci chiar şi una politică. Astfel, crearea Statelor Unite ale Europei începe să fie din ce în ce mai puţin o simplă utopie.

Accentele naţionale expuse de marile puteri europene se simt în continuare, ceea ce îngreunează luarea deciziilor cu implicaţii majore pentru viitorul UE. În tot acest context, Marea Britanie îşi păstrează “atitudinea insulară”.

Primăvara anului 2012 a însemnat pentru Franţa schimbarea preşedintelui, însă alegerea lui Hollande a însemnat şi schimbări în dezbaterile europene la nivel înalt, destrămându-se celebrul cuplu “Merkozy”.

La sfârşitul acestui an s-a scris o nouă pagină în istoria Uniunii Europene, obţinerea Premiului Nobel pentru Pace, însă evenimentul organizat pentru înmânarea acestuia a scos din nou la iveală o dilemă – cine conduce totuşi UE?

... Românesc

2012, un an cu multe evenimente politice importante şi în plan naţional. După moţiunea de cenzură aprobată în primăvara acestui an, Victor Ponta devine şeful Guvernului României. Victoria incontestabilă a Coaliţiei USL aflate la putere în România întăreşte victoria europeană a stângii.

Discuţiile pe tema absorbţiei fondurilor europene şi a aderării la Schengen au ocupat şi în 2012 spaţii importante în agenda naţională, lăsând prea puţine resurse “temelor mărunte”.

... Local

Un adevărat magnet naţional, Clujul a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului în 2015, un pas important spre ţelul propus de a deveni Capitală Culturală în 2020.

Ca oraş turistic însă, încă mai este mult de lucru. Ca şi centru universitar Clujul se poziţionează bine la nivel naţional, deşi clasamentele internaţionale sugerează că nu se profită suficient de potenţialul existent. Apropo de potenţial, dezbaterile care au avut loc în acest an în domeniul afacerilor şi investiţiilor, au propus oraşul pentru a deveni un Silicon Valley pentru România.

Din punct de vedere administrativ, în urma alegerilor locale din vară, Emil Boc, redevine la primăria Clujului. Alegeri şi schimbări pe toate planurile - în primăvara acestui an fost ales un nou rector al Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj, în persoana Profesorului Universitar Ioan Aurel Pop.

Dan LUCA / Bruxelles

Results 2012: from a European and a Romanian perspective

There are only a few days left in 2012 – a year that proved, as anticipated, a year of changes, both in the context of the financial crisis and political events. As usual, it is nice to take stock at the end of the year. Not so much in order to account for past events, but rather to be able to determine future priorities as accurately as possible.

European Perspective

The European Parliament elected a new leader in January: German Social-Democrat MEP Martin Schulz.

Presidential elections in spring 2012 meant a change for France. Moreover, Hollande's election meant a change in high level European debates, and it broke the famous couple "Merkozy".

Victory for socialists during elections in 2012 is not unique – the European left increasingly gained credit from citizens who showed a tendency to shift, their discontent was exacerbated by the financial crisis that persisted this year.

The debate on the euro and the eurozone rescue has developed - leading to discussions not only about a fiscal union in Europe, but even political union. Creating the United States of Europe has begun to be more than a mere utopia.

The aforementioned crisis and the following debate exposed that major European powers still feel nationalistic, making it hard to make decisions with major implications for the future of the EU. In this context, the United Kingdom retains its "island attitude".

At the end of this year, writing history, the European Union was awarded the Nobel Peace Prize. However, organising the event revealed the dilemma of who should receive the prize - who leads the EU?

Romanian Perspective

2012: a year of many important political events on the national level. After a motion of censure was approved this spring, Victor Ponta became head of the Romanian Government. The unquestionable victory on December 9 of the ruling coalition in Romania, USL, strengthens the European Left.

Discussions on EU funds and Schengen accession in 2012 occupied important places in the national agenda, leaving too few resources to deal with the "small topics".

Dan LUCA / Brussels

Victor Ponta – un premier şi pentru Diaspora

Odată cu prezentarea componenţei noului cabinet, premierul Victor Ponta aminteşte şi de înfiinţarea unui post de ministru-delegat pentru comunităţile de români din străinătate şi pentru Republica Moldova, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

"Am considerat - şi am promis demult - că la Ministerul Afacerilor Externe va fi un ministru-delegat pentru diaspora, pentru Moldova, pentru comunităţile de români din afară", a precizat premierul desemnat.

Victor Ponta este un premier care crede în Diaspora, un lucru pe care l-a dovedit încă din mai 2012 prin intermediul conferinţei PSD Belgia de la Bruxelles. Este foarte clar că Ponta doreşte să implice Diaspora în dezvoltarea României. În iunie acesta spunea “Sarcina Diasporei româneşti nu este deloc uşoară – voi sunteţi adevăraţii mesageri ai României. Prin ceea ce faceţi, puteţi schimba felul în care România este văzută în afară, dar vocea voastră trebuie auzită şi recunoscută. În Romania avem nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul de resurse umane. În acest sens dilema integrării expertizei românilor din Diaspora în noua Guvernare este prezentă”.

Mă bucur că sugestiile noastre de la Bruxelles prind la nivelul coaliţiei USL aşa cum subliniam în aprilie 2012, atunci când propuneam adaptarea instituţiilor româneşti la Diaspora, pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor comunităţilor de români şi pentru o evidenţă cât mai clară a numărului acestora.

Dan LUCA / Bruxelles

Premii pentru UBB Cluj

Deşi inexistente în clasamentele marilor universităţi, aşa cum am subliniat anul trecut, iată că în acest an două centre de cercetare universitare româneşti din cadrul Universitãţii “Babeş-Bolyai” din Cluj primesc recunoaşterea Institutului European din România.

Diplome de excelenţă, pentru cercetare şi inovare în afaceri europene au fost acordate Institutului de Cercetări Europene, coordonat de profesorul universitar Vasile Puşcaş şi Centrului de Reformă Instituţională şi Administrativă în Uniunea Europeană, coordonat de profesorul universitar Nicolae Păun, decan al Facultăţii de Studii Europene.

De precizat faptul că, profesorii Puşcaş şi Păun conduc singurele programe Jean Monnet Ad Personam din România.

Personal îi apreciez foarte mult şi îi felicit pentru tot ceea ce realizează în domeniu afacerilor europene în România!

Dan LUCA / Bruxelles

La (înde)mâna liderului - delegarea

Materialul pe care l-am citit recent în Cariere, evidenţiază o abilitate esenţială pentru un lider – capacitatea de a delega. “Din delegare au de câştigat managerii, oamenii care le sunt subordonaţi direct şi organizaţiile, însă cu toate acestea nu numai că nu se profită de avantajeze delegării, în plus, sunt cazuri în care împărţirea sarcinilor angajaţilor este considerată o atitudine negativă”.

Pentru superiori, „Un semn clasic al delegării insuficiente este faptul că lucrezi ore suplimentare şi te simţi complet indispensabil, în timp ce oamenii tăi nu sunt nemaipomenit de energizaţi şi se ţin de un program de lucru ciudat de regulat“, spune Walker, preşedintele unei firme de consultanţă.

Niciodată faptul că o sarcină a fost delegată nu înseamnă că importanţa superiorului a scăzut. De multe ori poate crezi că subalternii nu reuşesc să facă munca la fel de bine, însă un lider trebuie să îşi aleagă oamenii potriviţi pe care se poate baza, conştient de faptul că nu le poate face singur pe toate.

În acelaşi timp, pentru a nu cădea în cealaltă extremă, un sfat foarte bun pe care îl dă expertul – “Nu te detaşa complet de o sarcină pe care ai delegat-o. Rămâi implicat, dar lasă-i pe oamenii tăi să joace rolul principal în îndeplinirea sarcinii”.

Dan LUCA / Bruxelles

Destinaţia – Statele Unite ale Europei

„Va veni o zi în care vă vor cădea armele din mâini, în care un război între Paris şi Londra, între Petersburg şi Berlin sau între Viena şi Torino va părea cel puţin la fel de absurd ca un război între Rouen şi Amiens sau între Boston şi Philadelphia. Va veni o zi în care voi, francezi, ruşi, italieni, englezi, germani, voi toate naţiunile continentului, fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastră individualitate, veţi fonda o unitate superioară şi veţi construi fraternitatea europeană…”, spunea Victor Hugo la jumătatea secolului XIX.

Un recent articol scris de Viviane Reding şi pus la dispoziţie de Reprezentanta Comisiei Europene în România, trece în revistă problemele cu care se confruntă UE în această perioadă de criză, mai ales statele aflate în zona euro, accentuând necesitatea luării măsurilor pentru crearea Statelor Unite Europene, pe modelul american.

Evident, schimbarea nu se poate realiza puşcând din degete, însă economiştii Kenneth Rogoff şi Carmen Reinhart afirmă - „Sub presiunea crizei se va crea o dinamică pe care astăzi nu ne-o putem imagina: în final s-ar putea ca Statele Unite ale Europei să se nască mai repede decât ne-am fi închipuit”.

Este nevoie însă de parcurs un drum firesc, din care să nu lipsească cel puţin elementele atât de dezbătute în ultimii ani - un buget european comun, un preşedinte al Comisiei Europene ales în mod direct şi o campanie electorală europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Un an bun pentru PSD Belgia

Ca şi preşedinte al PSD Belgia, la sfârşit de an, trăgând linia şi contabilizând reuşitele partidului în anul 2012, pot să mă declar mulţumit.

Implicarea politică este răspunsul corect atunci când crezi că ai idei prin care poţi sã ajuţi comunitatea din care faci parte. Cred cu tărie că Diaspora românească are multe de oferit atât pentru România cât şi pentru ţara de adopţie, iar pentru aceasta este nevoie de curajul de a te implica concret.

Le mulţumesc românilor din Belgia şi Bruxelles care au înţeles acest mesaj!

Dan LUCA / Bruxelles

Personal achievements of 2012

Indeed, I do like to evaluate my work from time to time, and even to introduce my intensions for the near future. December is the best time to analyse and evaluate 2012.

The consulting company that I coordinate in Brussels (DL International), launched two "products" this year, which were both very well received: a one-day training for those who want to work in Euro-Brussels (7 presentation sessions in the last 12 month – already preparing session in February 2013) and a half-day training for those seeking to launch profitable businesses in the capital of Europe (the inaugural session was on October 25, 2012 - the preparations of the next session on March 19, 2013 have started already).

This year I was also involved again to teach students the "secrets" of Euro-Brussels, both at the University of Brussels and the "Babes-Bolyai University” of Cluj (Romania).

I continued to write articles for Foreign Policy Romania (about Romanian positioning in Brussels), Capital magazine (consultants in Euro-Brussels), Ziarul Financiar (on finances of the European lobbying sector), PR Romania (Communication in EU Affairs), Cadran Politic (political communication), Cariere (HR in Brussels), Occidentul Romanesc (about the Romanian Diaspora), Faclia of Cluj (Cluj in the EU) - introducing those interested in the "mysteries" of EU Affairs from the source.

And last but not least I am very proud of the articles - more than 50 - published in English by the blog "House of Europe".

Dan LUCA / Brussels

Succesul de “acasă”

După ce a studiat administrarea afacerilor în SUA, Ştefania Baldovinescu şi-a dorit să se reîntoarcă în ţară, deşi avea oferte tentante pentru a lucra în America sau China. Şi nu îi pare rău pentru alegerea făcută - managerul român spune că un rol esenţial în păstrarea ei între graniţele ţării l-a avut şi accentul vestic al companiei unde lucrează şi în prezent, de la metoda de lucru, după studii de caz de la Harvard, până la şefi şi colegi.

Ştefania este de părere că “schimbarea sau soluţiile pentru România actuală pot veni de la tinerii din generaţia ei, oameni care au fost şcoliţi afară şi se întorc în ţară pentru a aplica ce au învăţat, care au obţinut în mediul de afaceri ce şi-au dorit şi au pornit proiecte sociale”. „Cred că avem cu toţii o mică parte din datoria de a încerca să schimbăm, să facem ceva mai bine", explică ea.

Nu doar afară se pot realiza tinerii bine pregătiţi. Sunt mulţi care, la fel ca şi în cazul acesta, pe lângă succesul în carieră au nevoie şi de căldura familiei - „Până la urmă, degeaba te duci în State, în Londra, în Asia şi ai cel mai tare serviciu dacă nu eşti înconjurat de cei dragi, dacă nu eşti aproape de cei cu care îţi doreşti să-ţi petreci timpul", conchide Ştefania.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Alegerile regionale, soluţia în absorbţia fondurilor europene?

Premierul Victor Ponta declara recent că intenţionează schimbarea Constituţiei şi, păstrând însă împărţirea administrativă actuală a ţării, organizarea în 2014 a alegerilor regionale, pentru crearea unor regiuni de dezvoltare, care să aibă principalele atribuţii în gestionarea fondurilor UE.

Apropo de aceste alegeri, încă din 2008 am încercat să găsesc răspunsul corect la întrebarea - “E nevoie să existe şi alegeri legislative la nivelul regiunilor de dezvoltare?”. Pentru absorbţia fondurilor de aderare, dar nu numai, România a fost “decupată” în 8 regiuni de dezvoltare. Îmi amintesc în 1999 când lucram ca şi consultant pentru IBF şi făceam parte dintr-o echipă care avea ca obiectiv mediatizarea acestui “proiect european”. A explica în România aceste “regiuni” şi cine le “conduce” e încă greu de înţeles de publicul larg la atâţia ani de la implementare.

Cunoaştem că avem aleşi la nivel judeţean şi naţional, dar nu există “alegeri regionale”. În cadrul unor partide politice din România se observa in trecutul apropiat o anumită abordare care se referă la cele 8 regiuni. Acum câţiva ani, când se discuta despre posibilităţi asupra modului de alegere a parlamentarilor europeni în România, deputatul Vasile Puşcaş propunea chiar alegeri pe circumscripţii regionale.

Deşi, cred că încă e dificil ca politicienii “să lupte” pentru regiunile lor, atâta timp cât  sunt aleşi pe liste judeţene sau naţionale. De asemenea cum să se prezinte un preşedinte de Consiliu Judeţean din România într-o întâlnire europeană? “Mă numesc X şi sunt preşedintele Consiliului Judeţean Y, care face parte însă din regiunea de dezvoltare Z”. Hai să fim serioşi!

Implicat în organizarea unui eveniment în incinta Parlamentului European de la Bruxelles, în 2008, discutând subiectul incitant al adaptării administraţiilor naţionale pentru maximizarea absorbţiei fondurilor europene, am păstrat câteva din opiniile europarlamentarilor prezenţi:

“E foarte important ca fiecare regiune de dezvoltare să aibă o strategie de dezvoltare clară pentru următorii 10 – 15 ani”. (Constance KREHL)

“Nu există soluţii clare pentru cum trebuie să se adapteze administraţiile naţionale pentru a avea o absorbţie mai bună a fondurilor europene. Este foarte important să se decidă competenţele la nivel naţional şi regional”. (Jean Marie BEAUPUY)

“Înainte de orice schimbare administrativă este nevoie de o diagnoză a filozofiei statului – cultura şi tradiţia politică a fiecărui stat este foarte importantă. Este important să se analizeze în acelaşi timp condiţiile externe, precum oportunităţiile financiare comunitare”

“Pentru o dezvolatare regională ştim că avem nevoie de regiuni puternice”. (Jan OLBRYCHT)

Poate o dezbatere pe această temă este binevenită.

Dan LUCA / Bruxelles

Uniunea Europeanã - de la pace la solidaritate

Deşi afectată de criză, Uniunea Europeană primeşte, la mai bine 6 decenii de la “naştere”, premiul Nobel pentru pace, datorită contribuţiei la transformarea "unui continent în război într-un continent al păcii".

Distincţia a fost înmânată reprezentanţilor principalelor trei instituţii europene, preşedintelui Consiliului Herman Van Rompuy, celui al Comisiei Jose Manuel Barroso şi al Parlamentului European, Martin Schulz. La evenimentul organizat cu această ocazie s-au trăit momente emoţionante, o adevărată lecţie de istorie a Europei.

Spuneam cu ceva timp în urmă că pacea este una dintre realizările UE. O altă valoare, care a venit ca un produs secundar al primei, este prosperitatea. Modelul economic integraţionist al Uniunii Europene a dus nu numai la dezvoltarea economică în unele ţări membre, ci şi la o creştere în toate ţările membre, şi, în timp, la reducerea decalajelor dintre regiunile mai bogate şi cele mai sărace ale Uniunii. Cum s-a reuşit acest lucru? Prin aplicarea concretă a unei alte valori europene: solidaritatea. Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai puţin, solidaritatea celui mai norocos cu cel cu mai puţine şanse. S-a făcut astfel marele salt de la modelul de dezvoltare învingător-învins la modelul prin care toată lumea are de câştigat.

Pace, prosperitate, solidaritate. Iată doar trei valori ale Uniunii Europene care chiar şi singure pot explica de ce Uniunea a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet pentru restul continentului. Tot mai multe state şi-au dorit să aplice acelaşi model pentru a se putea bucura de aceste valori.

Dan LUCA / Bruxelles

Turismul (ne)apreciat

În timp ce vecina Bulgaria lucrează la un nou brand turistic, care intenţionează să prezinte ţara drept o destinaţie potrivită pentru tot parcursul anului pentru a atrage în special turiştii din patru ţări printre care şi România, România este scoasă din cataloagele tipărite de TUI.

Grecia, Turcia, Austria şi Cehia reprezintă principalii competititori ai Bulgariei în domeniul turismului, potrivit unei recente analize. Apreciată în special pentru preţurile accesibile şi serviciile turistice pentru sezonul estival, 80% dintre vizitatorii străini au fost mulţumiţi de vacanţa în Bulgaria şi 60% au revenit.

Dacă ne întoarcem la România, încă din 2006 tour-operatorul german a renunţat să mai aducă turişti, scoţând de asemenea din cataloagele sale de promovare staţiunile româneşti, nemulţumit de condiţiile de cazare, preţurile mari practicate de hotelieri, zgomotul şi lipsa curăţeniei din localităţi, dar în ultimii ani nici imaginea de ţară şi criza politică nu face ţara prea atractivă pentru străini.

România nu a dispărut total din promovarea online, iar în cataloagele tipărite apare cu opt hoteluri în cele difuzate de Thomas Cook Neckermann pe piaţa germană şi cu şase unităţi de cazare în cataloagele pentru piaţa poloneză.

Normal că asta nu e bine, dar oferta turistică românească trebuie îmbunătăţită din iniţiativă naţională, locală, avem atâtea exemple de oraşe europene care au aplicat idei interesante cu succes. E păcat să nu ne valorificăm potenţialul!

Dan LUCA / Bruxelles

La ce vârstã urmãm un MBA?

Programele de pregătire pentru absolvenţii de facultate, sunt de multe ori înţelese greşit. Mulţi tineri se grăbesc să se înscrie la un MBA, în ţară sau străinătate, fără să ia în calcul că acesta este destinat “persoanelor cu o experienţă de cel puţin trei ani în management dacă într-adevăr candidaţii vor ca tot ceea ce învaţă să poată fi aplicat în business”, după părerea lui Mark Fenton O'Creevy, de la Open University Business School  din Marea Britanie.

"Dacă singurul motiv pentru care cineva se înscrie la un astfel de program este salariul pe care l-ar putea câştiga ulterior sau pentru că dă bine în CV, sfatul meu este să renunţe la idee. În general, oamenii care se înscriu la MBA vin târziu în carieră, la 40 de ani sau chiar după vârsta de 50 de ani. Pentru un tânăr fără experienţă MBA-ul riscă să nu însemne nimic, pentru că nu va face nicio diferenţă practică. Acesta te pregăteşte să devii un manager eficient, nu academician", explică O'Creevy.

Dan LUCA / Bruxelles

Alegeri europene – mai 2014

Parlamentarii europeni au ajuns la concluzia că alegerile pentru viitorul Parlament European trebuie să aibă loc în mai 2014, nu în iunie, pentru a lăsa timp sã se desemneze preşedintele Comisiei Europene în luna iulie a aceluiaşi an.

Pe lângă acestea şi propunerea de a desemna candidaţii astfel încât să se respecte egalitatea între sexe, rezoluţia leagă numele viitorilor membrii ai Comisiei de membrii aleşi în Parlamentul European.

Dan LUCA / Bruxelles

Reuşitele personale ale anului 2012

Da, îmi place ca periodic să îmi evaluez activitatea şi chiar să prezint ce intenţii am pentru viitorul apropiat.

Luna decembrie este momentul cel mai potrivit în a trage linie şi a analiza cum a fost anul 2012. Sunt lucruri pe care ţi le aminteşti cu multă plăcere şi pe care doresc să le prezint schematic.

Compania de consultanţă pe care o coordonez de la Bruxelles (DL International)  a lansat în anul acesta două “produse” foarte bine apreciate: trainingul de o zi destinat celor care doresc să lucreze în Bruxelles-ul european (7 sesiuni de prezentare deja) şi trainingul de jumătate de zi pentru cei interesaţi să lanseze afaceri profitabile în capitala Europei (inaugurat pe 25 octombrie 2012 – se pregăteşte deja sesiunea din 19 martie 2013).

Anul acesta am fost implicat din nou în a preda studenţilor “tainele” Bruxelles-ului european, atât la universitatea din Bruxelles, cât şi la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj. De asemnea am avut deosebita onoare de a participa cu o lucrare ştiinţifică la sesiunea de prezentări de la Conferinţa Diaspora Ştiinţifică organizată la Bucureşti.

Am continuat corespondenţele de presă pentru Foreign Policy (Poziţionarea României la Bruxelles), Revista Capital (Consultanţii din Bruxelles-ul european), Ziarul Financiar (Finanţele lobby-ului european),  PR-Romania (comunicarea în afacerile europene), Cadran Politic (comunicare politică), Cariere (resursa umană din Bruxelles), Occidentul Românesc (comunicare pentru Diaspora), Făclia de Cluj (Clujul în UE), încercând să prezint celor interesaţi “misterele” (sectoriale) ale dezvoltărilor comunitare de la Centru.

Am demarat împreună cu colegii mei de la PSD Belgia proiecte politice pline de sens, vocea românilor din Bruxelles fiind auzită pe mai multe canale: alegeri naţionale româneşti, alegeri locale belgiene, iniţiativa cu echipa de la Londra, Organizaţia de Femei, Organizaţia de Tineret, relaţia cu Clujul natal, propuneri pentru Diaspora, idei pentru racordarea mai bună a României la UE, discuţiile cu socialiştii europeni sau schimbul de idei cu primarul Bruxelles-ului.

Şi nu în ultimul rând sunt foarte mândru de cele peste 400 de mesaje pe care le-am publicat anul acesta prin intermediul blogului “Casei Europei”. Iar ca valoare adăugată, aproximativ 50 de mesaje sunt publicate în limba engleză pentru a disemina mai bine ideile.

Dan LUCA / Bruxelles

 

Rolul Clubului Bilderberg în construcţia UE

Acum câţiva ani prezentam o idee interesantă, prin care explicam cum teoria conspiraţie, cuprinsă în cărţile lui Dan Brown, poate să facă Uniunea Europeană mai interesantă pentru cetăţenii săi. Menţionam că poate studierea legăturii între structura comunitară şi Clubul Bilderberg poate să fie un punct de plecare.

Recent am citit cartea Cristinei Martin Jimenez, scrisă prin 2005 despre Clubul Bilderberg. Asocierea acestuia cu “stăpânii lumii” mi-a trezit interesul în a identifica pasaje relevante, în opinia autoarei, despre impactul clubului la nivel european.

“La prima întâlnire a bilderbergenilor, în 1954, s-a hotărât crearea Uniunii Europene. Cele 3 organizaţii care au precedat Uniunea, CECA, Euratom şi CEE, au fost, de asemenea, rolul deliberărilor din cadrul Clubului Bilderberg. Fără îndoială, moneda unică europeană, euro, este o altă reuşită a grupului.”

“În 2005, invitaţii care au participat la întâlnirea din Germania, între 5 şi 8 mai, n-au prevăzut respingerea de către europeni, în frunte cu Franţa, a Constituţiei europene, aprig susţinută de preşedintele Clubului, Etienne Davignon şi al cărei artizan a fost un Bilderberger, fostul preşedinte al Republicii Franceze, Valery Giscard D’Estaing”.

“Raportul Comerţul mondial în secolul al XXI-lea, - elaborat de Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale -, a concis că extinderea Uniunii Europene nu va fi suficientă pentru garantarea egalităţii cu Statele Unite: UE va avea o pondere mai mică în procesul de globalizare.”

“Parlamentul European are în structura sa un procent de masoni de până la 60-70%”.

“Masa Rotundă a industrialiştilor este un grup de presiune care scapă cunoaşterii publice a majorităţii, creat în 1983 cu scopul de a-i reprezenta pe industriaşii europeni. Moneda unică europeană a fost şi ea cerută insistent de către ERT.”

Dan LUCA / Bruxelles