Astăzi, în editorial meu din Făclia, abordez subiectul educației superioare la nivelul UE.
Prişi între problemele globale ale omenirii și cotidianul
dezvoltărilor personale, încercăm să observăm anumite tendințe care au impact
enorm asupra dezvoltărilor. Iar dacă nu pentru noi, cu siguranță pentru
generațiile viitoare. În anii ’90 am avut reforma academică europeană,
prin care universitățile au trecut la sistemul 3 + 2 + 3, iar apoi mobilitãţile
europene au devenit o obișnuiţă și în spațiul românesc. Acum e bine să observăm
ceva nou, dar deja puternic ancorat. Că este vorba de globalizare, de interes
economic, de pragmatism, de câțiva ani se trece la o filozofie de studii în
limba engleză.
S-a inceput, și nu mă refer doar la România acum, cu
masterele în limba engleză, chiar dacă nu era limba oficială a țării respective.
Acestea au atins în momentul de față o masă critică, fiind mult mai ușor să
identifici programe de calitate în limba engleză. Partea bună este că și costul
este decent, neintrând în logica unor taxe de şcolarizare pe stilul american.
Până acum vreo 10 ani, universitățile din Marea Britanie
erau campioane, dar Brexitul a zguduit complet această ofertã. Nemaifãcând
parte din UE, costul masterelor din Anglia a explodat, fiind tot mai puțin
accesibil, în special tinerilor din Estul continetului european.
Tendința de internaționalizare, ca să îi zicem așa, nu
s-a oprit aici. Tot mai multe universități au lansat treptat și programe de
licență în limba engleză, din nou la prețuri foarte convenabile. Da, în
prezent, poți să studiezi ingineria în Olanda fără să vorbeşti nici o boabă de
olandeză. Poți să finalizezi studii de economie în Germania doar în
limba engleză.
Desigur, universitățile din România se adaptează și ele,
iar timpul când un student grec avea nevoie de un an pregătitor pentru a studia
Medicina la Cluj a trecut.
Există tendiţa clarã de a avea o uniformizare a
învățământului universitar european, iar limba engleză devine pivotul
abordării. Este corect ? Este bine ? Interesant este că unele țări
chiar doresc o accelerare a acestei tendințe, pentru a ajuta absolvenții să își
găsească mai ușor un loc de muncă. Îmi amintesc dezbaterea din Olanda, de
acum vreo 25 de ani, când se discuta despre trecerea în integralitate a
studiilor superioare în limba engleză. Doar argumentul de protejare a
limbii olandeze a făcut ca această iniţiativã să nu prindă contur.
Tinerii sunt pragmatici, identificã oportunități și își
urmează calea. E bine că trăim şi noi, românii, într-o lume
liberă în care există posibilități, iar o abordare realistă este ceea ce
ne trebuie.
Dan LUCA / Bruxelles